Luni, la Casa Albă, președintele american Donald Trump s-a întâlnit cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski și cu mai mulți lideri europeni pentru a discuta situația din Ucraina. Cancelarul german Friedrich Merz a confirmat că o posibilă întâlnire între Zelenski și Vladimir Putin ar putea avea loc în următoarele două săptămâni, deși nu e sigur că liderul rus va accepta cu adevărat această întâlnire bilaterală. În același timp, președintele francez Emmanuel Macron a catalogat Rusia drept o amenințare de durată și l-a numit pe Putin „căpcăun”, avertizând asupra pericolului pe care îl reprezintă pentru Europa. Reacția purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a fost virulentă, criticând comparațiile făcute între situația actuală și cea a Finlandei în 1944 și atacând liderii occidentali.

În paralel, Rusia a lansat cel mai puternic atac aerian asupra Ucrainei de la începutul verii, cu sute de drone și rachete vizând mai multe orașe, soldat cu victime și răniți civili. În acest context tensionat, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a salutat eforturile conducerii SUA și ale liderilor europeni reuniți la Washington, exprimându-și speranța pentru o pace durabilă în regiune, care să se bazeze pe garanții solide de securitate pentru Ucraina.

UPDATE „Ucraina n-ar fi trebuit să ceată să adere la NATO”, declară marţi preşedintele american Donald Trump într-un interviu telefonic la emisiunea Fox and Friends, la postul Fox News, la o zi după ce s-a întâlnit cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski şi unii lideri europeni la Casa Albă, relatează AFP, conform News.ro. „Privesc războiul și mă întreb: «De ce, naiba, Putin a procedat așa cu ei?» Și atunci apare o ostilitate serioasă, poate chiar justificată, dar există încă un motiv – NATO. Ei au intervenit și au spus: «Știți, vrem să recuperăm Crimeea». A fost la început. Trebuie să-i recunosc lui Putin, a făcut o înțelegere bună, a primit-o de la Obama. Dar ei au spus: «Vrem să recuperăm Crimeea», și asta nu a fost bine primită, pentru că s-a întâmplat acum doisprezece ani. Acolo se află o bază rusă de submarine, și, știți, ea era acolo cu mult înainte de Putin. Ei erau acolo de mult timp, mult înainte de Putin. Și încă ceva, au spus: «Vrem să devenim membri NATO». Ei bine, și asta, și cealaltă sunt imposibile”, a declarat Trump.

UPDATE Consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat luni într-o înregistrare audio publicată pe Telegram că Trump și Putin au discutat „posibilitatea ridicării nivelului reprezentanților din partea ucraineană și rusă... care să participe la negocierile directe menționate”. Deși Kremlinul nu și-a anunțat public acordul, un oficial cu rang înalt al Administrației americane a declarat că întâlnirea dintre Putin și Zelenski ar putea avea loc în Ungaria, transmite Digi24.

UPDATE Rusia a predat corpurile a 1.000 de militari ucraineni - majoritatea ucişi pe front, dar şi în prizonierat, anunţă marţi Kievul, relatează AFP, conform News.ro. Acest tip de schimb constituie singurul rezultat concret al unor negocieri directe între cele două ţări. Ucraina a predat, la rândul său, 19 cadavre de militari părţii ruse, potrivit unor postări pe X. „În urma unor măsuri de repatriere, corpurile a 1.000 de persoane decedate au fost predat Ucrainei” de către partea rusă, care a anunţat că este vorba despre militari ucraineni, anunţă Centrul ucraunean însărcinat cu tratamentul prizonierilor de război.

UPDATE O întâlnire între președintele rus Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski trebuie să fie „pregătită minuțios” în prealabil și orice acord de pace între Rusia și Ucraina trebuie să țină cont de „interesele de securitate” ale Rusiei, a declarat marți ministrul de externe rus Serghei Lavrov, reacție ce survine după întâlnirile avute luni la Casa Albă de președintele american Donald Trump cu Zelenski și un grup de lideri europeni, relatează agențiile AFP, Reuters și EFE, conform Agerpres.

UPDATE Elveţia i-ar acorda imunitate preşedintelui rus Vladimir Putin dacă acesta ar veni în ţară pentru discuţii privind pacea în Ucraina, în ciuda mandatului de arest emis de Curtea Penală Internaţională, a anunţat marţi guvernul de la Berna, transmite Adevărul. Ministrul elveţian de Externe, Ignazio Cassis, a declarat într-o conferinţă de presă că, „în anumite circumstanţe”, lui Putin i s-ar permite să păşească pe teritoriul Elveţiei, relatează agenția AFP, citată de site-ul Barren's. Anul trecut, guvernul elveţian a stabilit „regulile privind acordarea imunităţii unei persoane aflate sub un mandat internaţional de arest. Dacă această persoană vine pentru o conferinţă de pace – nu dacă vine din motive private”, a explicat Cassis.

UPDATE Rusia a lansat cel mai puternic atac aerian asupra Ucrainei, în timp ce președintele american Donald Trump s-a întâlnit luni, la Casa Albă, cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski și cu liderii europeni, anunță CNN, conform Mediafax.  Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că Rusia a lansat, în timpul nopții de luni, 270 de drone și 10 rachete, cel mai amplu atac aerian asupra Ucrainei de la 31 iulie. Patru rachete și 16 drone au reușit să treacă de apărarea antiaeriană ucraineană, au precizat forțele aeriene. Loviturile Rusiei au ucis opt persoane și au rănit alte 54. Cinci persoane au fost ucise în atacurile ruse asupra unor localități din spatele frontului, în regiunea Donețk, iar alte trei au fost ucise și 33 rănite în urma bombardamentelor asupra orașului Zaporojie, potrivit autorităților militare din cele două regiuni. Atacurile ruse au rănit, de asemenea, civili în Harkiv, Herson, Dnipropetrovsk și Nikopol.

UPDATE Vladimir Putin este un „căpcăun” care „trebuie să mănânce încontinuu” pentru a supraviețui, avertizează președintele Franței, Emmanuel Macron a tras un semnal de alarmă asupra „amenințării” Rusiei la adresa Europei, transmite Mediafax. Președintele rus Vladimir Putin este „un prădător, un căpcăun la ușa noastră” care „trebuie să mănânce încontinuu” pentru „propria supraviețuire”, a avertizat Emmanuel Macron marți, cerându-le europenilor „să nu fie naivi” în privința Rusiei, care va fi „o forță destabilizatoare de durată”, potrivit Le Figaro. „Din 2007-2008, președintele Putin și-a respectat rareori angajamentele. A fost constant o forță destabilizatoare. Și a căutat să regândească frontierele pentru a-și extinde puterea”, a subliniat președintele francez într-un interviu la LCI. Președintele francez consideră că „Rusia a devenit permanent o forță destabilizatoare și o potențială amenințare pentru mulți dintre noi”. „O țară care investește 40% din bugetul său în astfel de echipamente, care a mobilizat o armată de peste 1,3 milioane de oameni, nu va reveni peste noapte la o stare de pace și la un sistem democratic deschis”, a avertizat Macron.

UPDATE Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a susţinut o conferinţă de presă după întâlnirea între liderii europeni şi Donald Trump, afirmând că există sentimentul că acestea sunt zile decisive pentru Ucraina şi confirmând o informaţie apărută iniţial pe surse în publicaţia Axios că o întâlnire între Volodimir Zelenski şi Vladimir Putin ar putea avea loc în două săptămâni, până la sfârşitul lunii august. Cel puţin aşa şi-ar dori Donald Trump, potrivit News.ro. Însă cancelarul german a adăugat că nu este sigur că liderul rus va avea curajul să vină la un summit bilateral cu Zelenski. El i-a acordat credit lui Trump pentru că l-a convins pe preşedintele rus să accepte o întâlnire cu omologul său ucrainean. Această întâlnire, cu care Putin ar fi fost de acord în timpul unei convorbiri telefonice cu Trump, va avea loc într-un loc ce urmează să fie stabilit, a spus cancelarul german.

UPDATE Liderul opoziției din Ungaria, Peter Magyar, a cerut asigurări din partea Rusiei că nu va interveni în politica țării sale, spunând că nu va exista spațiu pentru o cooperare semnificativă fără respectarea suveranității acesteia, relatează Reuters, conform Agerpres. La începutul acestei săptămâni, Serviciul Rus de Informații Externe (SVR) a publicat o declarație care îl descria pe Magyar ca fiind loial „elitelor globaliste” și care susținea că Bruxellesul ia considerare „schimbarea de regim la Budapesta”. Magyar, al cărui partid, Tisza, conduce în majoritatea sondajelor împotriva partidului Fidesz al premierului Viktor Orban înaintea alegerilor parlamentare programate pentru primăvara viitoare, a publicat o scrisoare deschisă către ambasadorul Rusiei în Ungaria, întrebând care era efectul căutat de declarația SVR. „Cer asigurări clare că Federația Rusă se va abține de la orice acțiuni care ar putea fi considerate ca o intervenție în politica internă a Ungariei, inclusiv campanii de dezinformare, operațiuni cibernetice sau intimidarea politicienilor și cetățenilor”, a transmis Magyar în scrisoarea publicată pe Facebook duminică.

UPDATE Ministrul ucrainean al Apărării, Denîs Şmîhal, a anunţat lansarea unei platforme online menite să centralizeze informaţiile şi serviciile pentru producătorii interni de arme şi echipamente militare, relatează Ukrinform, conform News.ro. „Toate informaţiile şi serviciile esenţiale pentru producătorii noştri de arme şi echipamente militare sunt acum disponibile într-un singur loc”, a declarat Denîs Şmîhal, pe Telegram.

UPDATE Președintele Ucrainei a declarat că Kievul este deschis oricăror formate de negocieri, dar doar la nivelul liderilor. „Chestiunea teritoriilor o vom lăsa între mine și Putin”, a subliniat Zelenski. De asemenea, el a menționat că la întâlnirea de la Washington nu s-au luat niciun fel de „decizii inacceptabile”.

UPDATE Întâlnirea între președinții ucrainean Volodimir Zelenski și rus Vladimir Putin ar trebui să aibă loc în Europa, a declarat marți președintele francez Emmanuel Macron, care a pledat ca această reuniune să aibă loc la Geneva, relatează AFP, conform Agerpres. „Mai mult decât o ipoteză, este chiar voința colectivă”, a spus Macron într-un interviu difuzat marți de canalul LCI, întrebat despre organizarea acestei întâlniri în Europa, anunțată în urma reuniunii de luni de la Washington între președintele american Donald Trump și mai mulți lideri europeni. „Va fi o țară neutră, și prin urmare poate Elveția. Pledez pentru Geneva sau o altă țară. Ultima dată când au existat discuții bilaterale, au avut loc la Istanbul”, a reamintit el.

UPDATE Mai multe curiozități au ieșit la iveală după întâlnirea de luni dintre președintele SUA, Donald Trump, omologul său ucrainean Volodimir Zelenski și alți șapte lideri europeni. Criticat anterior de vicepreședintele JD Vance pentru lipsa de recunoștință, liderul de la Kiev a mulțumit de opt ori de această dată. În plus, niciunul dintre cei prezenți la masă nu a menționat numele Vladimir Putin sau pe cel al Rusiei. Astfel, discursul de deschidere al lui Zelenski din Biroul Oval a fost presărat în mare parte cu mulțumiri adresate lui Trump. „Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte, dacă îmi permiteţi, în primul rând, vă mulţumesc pentru atenţie. Vă mulţumesc foarte mult pentru eforturile dumneavoastră, eforturile personale pentru a opri omorurile şi pentru a opri acest război. Vă mulţumesc”, a spus Zelenski. Oficialul a inclus-o şi pe prima-doamnă a SUA, Melania Trump, care i-a trimis o scrisoare lui Putin despre copiii deportaţi din Ucraina. „Profitând de această ocazie, mulţumesc soţiei dumneavoastră”, i-a spus Zelenski lui Trump. „Şi mulţumesc tuturor partenerilor noştri şi pentru că aţi susţinut acest format. După întâlnirea noastră, vom avea în jurul nostru liderii din Marea Britanie, Franţa, Germania, toţi partenerii din jurul Ucrainei care ne susţin. Mulţumesc şi lor. Vă mulţumesc foarte mult pentru invitaţie”, a continuat liderul de la Kiev. O analiză a transcrierii arată că liderul ucrainean a mai spus de trei ori „mulţumesc” în Biroul Oval, fără a se adresa neapărat lui Trump, și în timp ce răspundea la întrebările reporterilor. Ulterior, la începutul discuțiilor la care s-au alăturat și liderii europeni, Donald Trump le-a dat cuvântul în fața presei, începând cu Volodimir Zelenski. Liderul ucrainean a început din nou prin a-i mulțumi șefului Casei Albe. La masa comună, fiecare dintre liderii europeni prezenți a fost clar și a avut un punct de vedere comun. Toți cei prezenți au luat cuvântul, dar nici unul dintre ei nu a amintit nimic despre Vladimir Putin sau despre Rusia. 

UPDATE Fostul președinte rus, care este în prezent vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat marți că liderii europeni nu au reușit să îl „înfrunte” pe Donald Trump, însă rămâne de văzut cum va prezenta președintele ucrainean Volodimir Zelenski problema teritoriilor și a garanțiilor de securitate, relatează Reuters, conform Digi24. „Coaliția războinică anti-rusă, 'Coaliția bunăvoinței' (Coalition of the Willing), nu a reușit să îl învingă pe @POTUS pe terenul său”, a scris Medvedev, în limba engleză, pe platforma socială X. „Europa i-a mulțumit și l-a lingușit”, a adăugat el. Medvedev a mai spus că întrebarea este „ce melodie” va cânta Zelenski „despre garanții și teritorii, odată ce își va pune din nou uniforma militară verde”.

UPDATE Oficialii ucraineni care lucrează la crearea unui fond comun de investiţii cu Statele Unite se pregătesc să primească o delegaţie americană în septembrie, a declarat luni ministrul Economiei, Oleksi Sobolev, citat de Reuters, transmite News.ro. Fondul a fost înfiinţat anul acesta, în cadrul unui acord privind mineralele critice, vizând consolidarea relaţiilor bilaterale şi sprijinirea reconstrucţiei Ucrainei după invazia Rusiei. Prima şedinţă a consiliului de administraţie al fondului va avea loc luna viitoare şi va analiza ”un portofoliu de proiecte investiţionale”, a precizat Sobolev. „O delegaţie numeroasă va veni din SUA în septembrie pentru a călători prin Ucraina şi a analiza aceste proiecte”, a spus ministrul, adăugând că primele investiţii ar putea fi realizate în următoarele 12 luni.

UPDATE Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a salutat eforturile președintelui SUA, Donald Trump, și ale liderilor europeni reuniți la Washington pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Mesajul a fost transmis printr-o postare pe platforma X. „Salut efortul monumental al președintelui SUA și al liderilor europeni la Washington de a pune capăt vărsării de sânge și de a deschide calea către pace în Ucraina și în regiunea noastră. O pace durabilă depinde de garanții solide de securitate. Privim cu speranță către următorii pași și rămânem alături de Ucraina”, a scris Sandu.

UPDATE Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, comentând declarația președintelui Finlandei, Alexander Stubb, privind similitudinea situației actuale din Ucraina cu cea din Finlanda în 1944, a calificat această afirmație drept „iad”, transmite Digi24. „Helsinki trebuie să se opună regimului nazist din Ucraina, la fel cum a refuzat să colaboreze cu Hitler și naziștii și a intrat în război de partea URSS”, a transmis Zaharova „Marea întrebare este dacă Stubb a înțeles pe deplin gravitatea afirmației sale. Dacă Stubb a decis să acționeze ca în 1944, atunci trebuie să se opună foștilor săi aliați naziști și să înceapă să combată regimul de la Kiev”, a scris Zaharova pe canalul Telegram, transmite presa rusă. Diplomata a reamintit că, între 1939 și 1940 și între 1941 și 1944, Finlanda s-a aflat în conflict armat cu URSS și a jucat un rol important de sprijin pentru grupul german „Nord” în perioada blocadei Leningradului. Ca urmare a armistițiului de la Moscova din 1944, Helsinki a renunțat la naziști și a intrat în război de partea Uniunii Sovietice.

UPDATE „Am avut o întâlnire foarte bună cu oaspeţi distinşi: preşedintele Volodimir Zelenski al Ucrainei, preşedintele Emmanuel Macron al Franţei, preşedintele Alexander Stubb al Finlandei, prim-ministrul Giorgia Meloni al Italiei, prim-ministrul Keir Starmer al Regatului Unit, cancelarul Republicii Federale Germania, Friedrich Merz, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi secretarul general al NATO, Mark Rutte la Casa Albă, care s-a încheiat cu o altă întâlnire în Biroul Oval. În timpul întâlnirii, am discutat despre garanţiile de securitate pentru Ucraina, garanţii care ar urma să fie furnizate de diferite ţări europene, în coordonare cu Statele Unite ale Americii. Toată lumea este foarte mulţumită de posibilitatea PĂCII pentru Rusia/Ucraina”, a scris Trump pe platforma sa de socializare, Truth Social.

UPDATE Președintele american Donald Trump va „începe pregătirile” pentru o întâlnire între președinții ucrainean Volodimir Zelenski și rus Vladimir Putin, care a respins până acum o astfel de reuniune, în urma unei întâlniri 'foarte bune' la Casa Albă cu liderul de la Kiev și mai mulți lideri europeni, relatează AFP, conform Agerpres. Președintele rus a acceptat această viitoare întâlnire, care ar trebui să aibă loc în următoarele două săptămâni, în timpul unei conversații telefonice cu omologul său american, a anunțat cancelarul german Friedrich Merz, unul dintre oficialii europeni invitați la Casa Albă. „Suntem pregătiți pentru o întâlnire bilaterală cu Putin și, după aceea, ne așteptăm la o întâlnire trilaterală”, cu participarea lui Donald Trump, a declarat la rândul său șeful statului ucrainean pentru presă.

UPDATE Casa Albă a postat o fotografie ieri seara cu preşedintele Donald Trump, vorbind pe difuzor cu preşedintele rus Vladimir Putin în interiorul Biroului Oval, relatează CNN, conform News.ro.  Trump a vorbit cu Putin la telefon în Biroul Oval, apoi a reluat întâlnirea cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi liderii europeni de acolo, conform unui alt oficial al Casei Albe. 

UPDATE Președintele francez, Emmanuel Macron, și-a exprimat luni scepticismul cu privire la „voința de pace” a omologului său rus, Vladimir Putin, în privința războiului din Ucraina, deși a salutat posibilitatea unei întâlniri bilaterale ruso-ucrainene, informează marți EFE, conform Agerpres. „(Putin) nu dă niciun semn că vrea pacea (...) Am mari îndoieli cu privire la voința de pace a președintelui rus”, a afirmat președintele Emmanuel Macron în declarații pentru presă după o întâlnire de câteva ore între liderii europeni, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și cel american, Donald Trump.

UPDATE Președintele american, Donald Trump, i-a făcut o confesiune omologului său francez, Emmanuel Macron, care a fost surprinsă de un microfon lăsat deschis din greșeală. Incidentul a avut loc luni, în timpul întâlnirii extinse de la Casa Albă. „Cred că (Putin) vrea să facă o înțelegere”, i-a șoptit Trump lui Macron.„Cred că vrea să facă o înțelegere pentru mine, ai înțeles? Oricât de nebunesc ar suna”, a continuat oficialul.

UPDATE Ucraina va promite să cumpere arme americane în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanțate de Europa, în încercarea de a obține garanții de securitate din partea SUA după încheierea unui acord de pace cu Rusia, potrivit unui document consultat de Financial Times, transmite Digi24. Conform propunerilor, Kievul și Washingtonul ar urma să încheie și un acord în valoare de 50 de miliarde de dolari pentru producerea de drone împreună cu companii ucrainene care au fost pionieri în această tehnologie după invazia rusă din 2022. Kievul a comunicat propunerile pentru noi acorduri de securitate cu SUA, care nu au fost anunțate anterior, într-o listă de puncte de discuție cu aliații europeni înaintea întâlnirii de luni cu președintele american Donald Trump la Casa Albă, potrivit unor persoane familiarizate cu acest subiect.

UPDATE Preşedintele Donald Trump a declarat că el şi preşedintea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au discutat despre problema copiilor răpiţi, o cauză importantă şi pentru soţia sa, prima-doamnă Melania Trump, relatează CNN, conform News.ro. „Ursula von der Leyen, distinsa şi foarte respectata preşedintă a Comisiei Europene, şi cu mine am discutat despre problema mondială a copiilor dispăruţi. Aceasta este, de asemenea, o temă importantă pentru soţia mea, Melania. Este o temă care se află în fruntea tuturor listelor, iar lumea va colabora pentru a o rezolva, în speranţa că aceşti copii vor fi readuşi în familiile lor!”, a scris Trump pe Truth Social. Von der Leyen a răspuns pe X, spunând că trebuie să ia sfârşit costul uman al războiului din Ucraina. „Iar asta înseamnă că fiecare copil ucrainean deportat de Rusia trebuie să se întoarcă la familia sa. Îi mulţumesc preşedintelui SUA pentru angajamentul clar pe care şi l-a luat astăzi pentru a se asigura că aceşti copii vor fi aduşi înapoi la cei dragi”.

UPDATE Premierul britanic Keir Starmer a salutat „progresele reale” realizate în cadrul unui summit de la Casa Albă cu liderii europeni menit să pună capăt războiului din Ucraina, relatează PA Media și dpa, conform Agerpres. După un summit de vineri cu președintele rus Vladimir Putin în Alaska, președintele american Donald Trump s-a întâlnit luni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu liderii NATO și europeni la Casa Albă.  Vorbind după eveniment, Starmer a descris discuțiile ca fiind „bune și constructive”. „A existat un adevărat sentiment de unitate între liderii europeni care erau acolo și președintele Trump și președintele Zelenski”, a adăugat el.

UPDATE Donald Trump oscilează între cererea unui armistițiu de încetare a focului și renunțarea la el, schimbându-și de mai multe ori poziția după întâlnirea cu Putin, spre confuzia aliaților și frustrarea Kievului, transmite adevarul.ro. Când președintele Trump zbura spre Alaska pentru summitul cu liderul rus Vladimir Putin, el a declarat că obiectivul principal era un armistițiu de încetare a focului. A spus că ar fi dezamăgit dacă nu s-ar realiza și a avertizat cu privire la „consecințe severe”. „Nu există nimic bătut în cuie. Vreau anumite lucruri. Vreau să văd un armistițiu. Nu e vorba despre Europa. Europa nu-mi spune ce să fac, dar va fi implicată în proces, evident, la fel ca Zelenski, dar vreau să văd un armistițiu rapid. Nu știu dacă se va întâmpla astăzi, dar nu voi fi mulțumit dacă nu se întâmplă astăzi”, declara Donald Trump vineri. Însă, la scurt timp după întâlnirea cu Putin, Trump s-a răzgândit și a spus că un armistițiu în războiul Rusia-Ucraina nu este esențial. În cursul întâlnirii de luni de la Casa Albă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Trump a menționat că cele șase războaie pe care susține că le-a oprit s-au încheiat fără vreun armistițiu. El a sugerat că acest lucru înseamnă că un armistițiu nu este o necesitate absolută pentru a pune capăt războiului, chiar dacă majoritatea părților implicate și-l doresc.„Dacă te uiți la cele șase acorduri pe care le-am încheiat anul acesta, toate erau în război – nu am făcut nicio încetare a focului”, a spus el. 

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Mesaje sarcastice au apărut pentru scurt timp pe un ecran mare în sala unde președintele rus Vladimir Putin își ținea conferința de presă anuală și conversația telefonică „în linie directă” cu cetățenii, vineri, anunță Reuters. „Nu o linie directă, ci un circ”, spunea un astfel de comentariu. Un altul, folosind prenumele și patronimicul lui Putin, suna astfel: „Vladimir Vladimirovici, e deja vineri, putem să bem ceva?” Comentariile neașteptate au apărut pe ecrane care afișau mesajele text primite, destinate lui Putin la evenimentul anual maraton, cu ocazia căruia rușii obișnuiți sunt încurajați să trimită întrebări, scrie Libertatea.

UPDATE O dronă rusească a fost descoperită vineri într-o zonă rurală din districtul Izmit, Kocaeli, Turcia, la câțiva zeci de kilometri de Istanbul, cel mai mare oraș al țării. Orlan-10 este un vehicul aerian de recunoaștere utilizat pentru o varietate de misiuni. Potrivit presei locale, localnicii au observat vehiculul aerian imobilizat pe un teren din cartierul rural Cubuklubala și au notificat autoritățile. Echipele de jandarmerie au fost trimise la fața locului în urma raportului.

UPDATE Președintele Vladimir Putin susține că Rusia ia în calcul să oprească atacurile asupra Ucrainei, în cazul în care regimul de la Kiev ar decide să organizeze alegeri.Putin a prezentat această posibilă decizie a Rusiei în cadrul unui lung discurs televizat, prezentat la data de 19 decembrie 2025, informează Sky News.

UPDATE Președintele polonez Karol Nawrocki a declarat că vizita omologului său ucrainean Volodimir Zelenski demonstrează unitatea dintre Polonia și Ucraina în materie de securitate, calificând-o drept „o veste bună pentru regiune”, dar „o veste proastă pentru Moscova”, scrie Digi24.

UPDATE „Traversarea podului Maiaki-Udobnoe a fost suspendată, ca urmare a unui nou atac cu drone. La moment, în cadrul PTF „Palanca-Maiaki-Udobnoe” și PTF „Tudora-Starokazacie” se efectuează procesarea persoanelor și a mijloacelor de transport doar pe sensul de intrare în Republica Moldova. Ieșirea din Republica Moldova se autorizează doar cetățenilor care se deplasează spre Belgorod-Dnestrovsk (Ucraina). Autoritățile de frontieră recomandă cetățenilor să se abțină de la deplasări în această direcție”, anunță Poliția de Frontieră a Republicii Moldova într-un comunicat.

UPDATE Vorbind vineri la conferința de presa maraton pe care o susține anual, președintele rus Vladimir Putin i-a transmis secretarului general al NATO Mark Rutte un mesaj ironic, îndemnându-l însă să citească noul document care enunță strategia de securitate a națională a SUA. „Noua strategie de securitate [a SUA], securitatea națională, nu include Rusia ca inamic, ca țintă. Totuși Secretarul General al NATO se pregătește de război cu noi. Ce este asta? Puteți măcar citi?”, a spus Putin, citat de TASS.

UPDATE O serie de întrebări adresate de un corespondentul BBC la Moscova l-a făcut pe președintele rus Vladimir Putin să-și abandoneze calmul, în cadrul conferinței de presă maraton de vineri. Întrebat despre riscul unui conflict mai larg, Putin a respins categoric scenariul în care Rusia ar ataca Europa: „Ce, o să atacăm Europa? Ce prostie”. „Nu vor exista operațiuni militare dacă ne tratați cu respect, dacă respectați interesele noastre”, a adăugat președintele rus, menționând din nou modul în care Rusia a fost „abandonată” de NATO. Amintim că Putin a negat un atac asupra Ucrainei în mod constant înainte de 24 februarie 2022 spunând și la momentul respectiv că informațiile privind acumulări de trupe sunt menite să discrediteze imaginea internațională a Rusiei. Putin a susținut că discursul despre un război cu Rusia ar fi folosit în Occident „din motive politice” și pentru a construi „imaginea unui dușman”, scrie Mediafax.

UPDATE Vladimir Putin a declarat că nu se consideră vinovat de morţile cauzate de războiul din Ucraina, pe care l-a lansat în urmă cu aproape patru ani. „Noi nu ne considerăm vinovaţi de moartea oamenilor, pentru că nu noi am început acest război”, a declarat el în timpul conferinței.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Fostul președinte al Federației Ruse, Dmitri Medvedev a venit cu un mesaj plin de furie la adresa conducerii UE și a șefei CE, Ursula von der Leyen, după ce blocul comunitar a aprobat un buget de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, scrie Digi24.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Vladimir Putin a comentat recentul atac ucrainean asupra unui petrolier rusesc spunând că, deși nu va deranja aprovizionarea, Moscova va riposta întotdeauna, potrivit SkyNews. A fost prima dată când dronele ucrainene au lovit un petrolier rusesc în Marea Mediterană, la peste 1.000 de mile distanță de Ucraina, Putin spunând că acest lucru „nu va face decât să creeze amenințări suplimentare”. El a adăugat că Rusia răspunde în mod regulat cu „atacuri mult mai puternice” împotriva Ucrainei.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.