19 august 2025, ora 22:46

Sunt vechi, dar de încredere. 50 de motociclete retro au pornit într-un tur de patru mii de kilometri prin Franța. Cei care le conduc spun că pe lângă odihna activă, vor să-și etaleze bijuteriile pe două roți asamblate acum 30 sau chiar 40 de ani.

Înainte de a porni în turul Franței, motocicliștii și-au verificat minuțios vehiculele retro, le-au lustruit și au pornit motoarele. Timp de trei săptămâni, aceștia vor parcurge pe două roți aproximativ patru mii de kilometri, destinația finală fiind Munții Pirinei. 

„Călătorim aproximativ 200 de kilometri pe zi, acoperind aproximativ 4.500 de kilometri pe parcursul a trei săptămâni prin Franța, folosind drumuri mici, drumuri departamentale și trecând prin sate. Scopul este să ne plimbăm, să vizităm și să ne facem timp pentru a descoperi Franța”, a menționat organizatorul cursei, Pierre Bruneteau.

Acesta nu este singurul scop al turului, mai spun organizatorii.

„Scopul este să ne reunim și să împărtășim pasiunea pentru motocicletele de epocă. Unii oameni se pricep la mecanică, în timp ce alții preferă să conducă și să le prezinte oamenilor motociclete vechi care nu se mai văd pe șosele astăzi. Acestea sunt motociclete de muzeu. De obicei, le găsești în muzee sau expoziții și suntem norocoși să le vedem circulând pe șosele și expuse publicului”, a subliniat organizatorul cursei, Pierre Bruneteau.

Mai nou, la turul din acest an, s-au aventurat și câteva motocicliste.

„Este prima mea participare la tur, cu un total de aproximativ 4 000 de kilometri de parcurs, deci este destul de mult, cu etape de aproximativ 200 de kilometri pe zi. Condusul unei motociclete vechi face ca experiența să fie și mai dificilă. Este foarte plăcut să conduci prin Franța”.

„Fac circuitul complet, toate cele trei săptămâni, și în general parcurgem 200 de kilometri pe zi. Deocamdată, nu este prea epuizant. Vom vedea până la sfârșit. Cel mai mult mă tem să traversez Pirineii”.

20 decembrie 2025, ora 23:11

De o săptămână, presa din Republica Moldova se înghesuie în sala de judecată în care sunt audiați martorii fostului oligarh Vlad Plahotniuc. Bună prieteni, haideți să vorbim Verde-n ochi despre cine sunt cei 27 de magnifici invitați de fostul Păpușar pentru a-și demonstra nevinovăția în dosarul fraudei bancare.

Din start voi recunoaște: toți cei 27 de martori ai apărării știu multe despre furtul miliardului și nu din auzite, ci pentru că au co-participat la crimă. Prin invitarea lor în instanță, Plahotniuc practic a făcut lista celor cu care ar fi trebuit să împartă banca acuzaților, dar, din motive absolut neclare, mulți dintre ei sunt ignorați de anchetele procurorilor.

Lista include foști reprezentanți ai Guvernului și conducerii Băncii Naționale, implicați în acordarea garanțiilor de stat. Fostul premier Iurie Leancă, fostul ministru al Finanțelor, Anatolie Arapu, și fostul ministru al Economiei, Andrian Candu, prin cumul fin al lui Vlad Plahotniuc, ar trebui în mod cert să explice în fața procurorilor și ulterior a judecătorilor de ce au dat pe mâna unor bănci din care se fura ziua în amiază mare 9,5 miliarde de lei, fără nicio măsură de asigurare că acești bani, din garanție de stat, nu vor fi furați la fel ca precedenții.

Administratorii Unibank, Banca Socială și BEM, invitați de Plahotniuc să dea mărturii, de asemenea ar trebui să răspundă penal pentru că au permis furtul banilor din cele trei bănci devalizate. Un nume interesant din lista martorilor lui Plahotniuc este cel al fostului președinte al Parlamentului, Marian Lupu. Aparent, Lupu nu a avut vreo implicare în frauda bancară, decât doar că a participat la așa-zisele ședințe ale Alianței de guvernare la care probabil se partajau nu doar funcții, ci și bănci sistemice. 

Dar, o investigație jurnalistică a RISE încă din 2020 demonstra că o companie off-shore a lui Plahotniuc i-ar fi plătit fiicei lui Lupu taxele de studii la o universitate din Olanda. Off-shore-ul fusese implicat în frauda bancară, deci bani de acolo au ajuns și la președintele de până mai ieri al Curții de Conturi. Curios este dacă Lupu va merge să își apere fostul coleg și finanțator.

Tot în lista de martori a lui Plahotniuc se regăsește și unul dintre așa-zișii cardinali gri ai furtului bancar - Oleg Reidman. Despre rolul său în frauda bancară s-a vorbit mult. Totuși, Reidman le-a scăpat până acum procurorilor, chiar dacă a lăsat o dâră lungă de probe ale implicării sale în jaful secolului. În lista de martori ai apărării, aprobată de judecători, nu se regăsește însă Serghei Iaralov, un alt cardinal gri al jafului, fugit din Moldova în 2019, odată cu Plahotniuc.

Plahotniuc și-a ales o listă cu nume grele de martori, oameni care au de pierdut multe dacă nu cooperează cu el și nu se implică activ în a-l ajuta să scape de pedeapsă. Strategia de apărare a lui Plahotniuc a fost clară chiar din primele audieri de martori - aceștia s-au întrecut nu doar în a-l desculpa pe Păpușar, dar și în a pasa vina pe Filat, Platon, Victor și Viorel Țopa, principalii săi adversari din business și din politică. 

Cu cătușe pe mâini și cu o nouă viză de reședință la Penitenciarul 13, Plahotniuc se încăpățânează să joace tare. Martorii acuzării, chiar dacă mult mai numeroși ca număr, pălesc ca și relevanță în demonstrarea implicării fostului oligarh în frauda bancară. Sper din suflet că probele adunate timp de 10 ani de procurori sunt mai grele decât martorii săi.

Și pe final, la una dintre primele sale ședințe în judecată, Plahotniuc și-a argumentat neimplicarea în jaful bancar prin faptul că nu a venit flămând în politică. Domnule Plahotniuc, vă spun Verde-n ochi: poate că nu ați venit flămând în politică, dar ați fugit putred de bogat din ea!