Președintele rus Vladimir Putin i-ar fi promis omologului american că este dispus pentru o întâlnire directă cu Volodimir Zelenski, în timp ce Elveția și Austria se declară gata să o găzduiască. Totodată, Donald Trump își exprimă speranța că un eventual acord în Ucraina l-ar putea ajuta „să ajungă în Rai”, iar pe rețelele sociale circulă imagini generate cu inteligență artificială care denigrează liderii europeni. Între timp, trupele ruse sunt repoziționate în Zaporijie, în perspectiva unei noi ofensive, în paralel cu atacuri asupra infrastructurii energetice.

Pe teren, violențele continuă: în noaptea de 19 spre 20 august, drone rusești au atacat porturile ucrainene de la Dunăre, provocând avarii și rănirea unui civil. Sistemul aerian de supraveghere al României a detectat dronele, iar pentru nordul județului Tulcea a fost emis un mesaj Ro-Alert. În același timp, orașul Akhtîrka, din regiunea Sumî, a fost ținta unui alt atac rusesc, soldat cu 12 răniți, inclusiv doi copii.

UPDATE Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a avertizat miercuri că orice discuție asupra garanțiilor de securitate occidentale pentru Ucraina care nu ține cont de poziția Moscovei nu va duce nicăieri și le-a reproșat liderilor europeni veniți luni la Casa Albă să-l sprijine pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la discuțiile cu președintele american Donald Trump că au încercat să-l influențeze pe acesta fără să formuleze vreo idee constructivă acolo, relatează agențiile AFP și Reuters, conform Agerpres.

UPDATE Alertă în Polonia, după ce o dronă militară a căzut în noaptea de marți spre miercuri într-un lan de porumb din estul țării, aproape de granița cu Ucraina. Explozia a spart geamurile mai multor case, însă, din fericire, nimeni nu a fost rănit. „În lanul de porumb am găsit fragmente carbonizate de diferite dimensiuni, împrăștiate pe o rază de câteva zeci de metri. Este vorba de resturi carbonizate de metal și plastic”, a declarat sergentul Marcin Józwik de la poliția din Łuków, citat de agenția de presă poloneză. „Examinarea exploziei indică faptul că obiectul este, cel mai probabil, o dronă militară”, a declarat pentru presă procurorul regional din Lublin, Grzegorz Trusiewicz.

video: tg/Nexta_live

UPDATE În timpul nopții, armata rusă a atacat orașul Akhtîrka, regiunea Sumî. 12 persoane au fost rănite, printre care doi copii mici. „Această lovitură cinică a fost, din nou, îndreptată împotriva populației civile”, a subliniat poliția. În rezultat, au fost avariate un bloc de locuințe, 13 case particulare, o anexă gospodărească și un garaj. La locurile impactului au intervenit imediat grupuri operative de investigații și geniști ai poliției. Într-o altă localitate din regiune, Seredîno-Buda, în urma unui atac cu o dronă FPV, au fost răniți doi bărbați. Una din victime, în vârstă de 54 de ani, în stare gravă, a fost spitalizat, iar medicii îi evaluează starea ca fiind critică.  În comunitatea rurală Nikolaevka, în urma unui atac cu dronă, au fost răniți alți doi civili.

UPDATE În noaptea de 19 spre 20 august, armata rusă a lansat un atac masiv cu drone asupra mai multor regiuni din Ucraina, inclusiv raionul Ismail din regiunea Odesa. Sistemul de supraveghere aeriană al României a detectat grupuri de drone care vizau porturile ucrainene de pe Dunăre, iar pentru zona de nord a județului Tulcea a fost emis un mesaj Ro-Alert. Astfel, în urma zecilor de drone Shahed lansate asupra sudului Ucrainei, un bărbat a fost rănit, iar mai multe obiective civile au fost avariate, transmite Unian. „În ciuda activității intense a apărării antiaeriene, din păcate, au avut loc lovituri directe. În urma atacului, a fost avariată infrastructura portuară. Au izbucnit incendii”, a declarat administrația locală. Potrivit serviciului de presă al Direcției Regionale a Serviciului de Urgență, în urma loviturilor a izbucnit un incendiu de mari proporții la un obiectiv din infrastructura energetică și de combustibil. La lichidarea consecințelor atacului inamic au participat 54 de salvatori și 16 unități de tehnică. A fost mobilizat și un tren de pompieri al „Ukrzaliznytsia” și echipa locală de salvatori. „În noaptea de 19 spre 20 august, două aeronave Typhoon aparținând Forțelor Aeriene Germane, dislocate la Baza 57 Aeriană «Mihail Kogălniceanu» pentru executarea misiunilor de poliție aeriană întărită, au fost ridicate în aer pentru a monitoriza situația aeriană în zona de frontieră cu Ucraina, în nordul județului Tulcea. Sistemul de supraveghere aeriană al Ministerului Apărării Naționale a identificat grupuri de drone lansate de Federația Rusă, care au atacat porturile ucrainene de la Dunăre”, a informat la rândul său Ministerul Apărării din România, conform Digi24. Conform autorităților de peste Prut, dronele rusești nu au pătruns în spațiul aerian național al României. „În urmă cu puţin timp, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a transmis un mesaj RO-Alert pentru zona de nord a judeţului Tulcea prin care informează cetăţenii despre faptul că există posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian şi să adopte măsuri de protecţie”, a anunţat, marţi seară, ISU Tulcea. Sursa citată a precizat că durata estimată a alarmei aeriene a fost de aproximativ 90 de minute. „Facem apel la calm şi readucem aminte cetăţenilor că nu teritoriul României este vizat de atacurile Federaţiei Ruse. Rugăm populaţia să respecte măsurile de siguranţă transmise de autorităţile române, să citească cu atenţie mesajele pe care le primesc din partea acestora, să nu intre în panică şi să anunţe la numărul 112 orice situaţie de urgenţă ori să solicite ajutor dacă au nevoie”, a precizat ISU.

UPDATE Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat marţi că preşedintele rus Vladimir Putin a promis că va purta discuţii cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează CNN, conform News.ro. Leavitt a fost întrebată de un reporter dacă Putin a promis că va avea o întâlnire directă în următoarele săptămâni. „Înţeleg că Casa Albă lucrează şi aliaţii lucrează pentru ca această întâlnire să aibă loc, dar a promis Putin că va avea o întâlnire cu Zelenski, o întâlnire directă, în următoarele săptămâni?", a întrebat-o jurnalistul. „Da, a promis, şi tocmai v-am răspuns la această întrebare”, a spus ea într-o conferinţă de presă.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, crede că un acord de pace în Ucraina l-ar putea ajuta să ajungă în Rai. Declarația a fost făcută în cadrul unui interviu pentru presa locală și a fost confirmată de purtătoarea de cuvânt de la Casa Albă, Karoline Leavitt. „Dacă pot salva 7.000 de oameni pe săptămână de la moarte, cred că este destul de... Vreau să încerc să ajung în Rai, dacă este posibil, pentru că am auzit că nu mă descurc prea bine”, a menționat Trump, conform HotNews. În același interviu acordat Fox News, Trump a declarat că poate oferi garanții personale că nu va trimite trupe americane în Ucraina pentru a impune un acord de pace cu Rusia.„Sunt cu adevărat la capătul lanțului trofic. Dar dacă pot ajunge în Rai, acesta va fi unul dintre motive”, a mai spus liderul american. Purtătoarea de cuvânt a fost întrebată în cadrul conferinței de marți seara despre comentariul făcut de Trump.„Cred că președintele a vorbit în mod serios. Cred că președintele vrea să ajungă în rai, așa cum sper că vrem cu toții cei prezenți în aceasta sală”, a răspuns Leavitt.

video: tg/unianet

UPDATE Un atac cu drone ucrainene a întrerupt marți seara alimentarea cu energie electrică în zone din regiunea Zaporojie din Ucraina, aflate sub control rus, a declarat guvernatorul instalat de Moscova, conform Digi24. Forţele ruse controlează peste jumătate din regiunea Zaporojie din sud-estul Ucrainei, însă Kievul menţine controlul asupra principalului centru administrativ al regiunii, iar atacurile sale au întrerupt periodic alimentarea cu energie electrică în zonele controlate de Rusia. În 2022, Rusia a anexat regiunea Zaporojie, împreună cu Herson, precum şi Donetsk şi Luhansk din estul Ucrainei, la aproximativ şapte luni după invadarea vecinului său mai mic, relatează Reuters, citată de News.ro. „Motivul întreruperilor de curent în regiunea Zaporojie este încă un atac terorist al inamicului cu drone asupra echipamentelor de înaltă tensiune”, a scris guvernatorul numit de Moscova, Evgheni Balițki, pe aplicaţia de mesagerie Telegram. Balițki a transmis că echipele de reparaţii restabilesc alimentarea cu energie electrică şi comută zonele afectate la linii de rezervă. El a afirmat că lucrările sunt îngreunate „de pericolul unor noi atacuri şi de întuneric”.

UPDATE Rusia își redistribuie trupele pe front, trimițându-le în regiunea Zaporijie, pentru a încerca să lanseze nouă ofensivă în regiunea parțial ocupată din sud-estul Ucrainei, și să intensifice atacurile pe un al doilea front, pe lângă cel estic, a declarat șeful armatei ucrainene Oleksandr Sîrski într-un interviu pentru RBC-Ucraina, publicat luni, transmite Adevărul. „Obiectivul este să ne străpungă apărarea și să avanseze adânc în teritoriul (nostru). Scopul lor este, firește, să ocupe întreaga regiune”, a spus el. Moscova ocupă în prezent aproximativ 70% din regiunea Zaporijie, dar capitala regională cu același nume rămâne sub control ucrainean.

UPDATE Elveţia şi Austria se declară pregătite să-l primească pe preşedintele rus Vladimir Putin, în pofida unui mandat de arestare emis de către Curtea Penală Internaţional (CPI) pe numele acestuia, la un eventual summit cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, relatează AFP, conform News.ro. Potrivit unor reguli stabilite anul trecut, Guvernul federal elveţian poate acorda „imunitate unei persoane care este vizată de un mandat internaţional” de arestare, dacă vine „la o conferinţă de pace şi nu din motive private”, a anunţat marţi ministrul elveţian de Externe Ignazio Cassis. Preşedintele francez Emmanuel Macron a evocat posibilitatea ca un eventual summit între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenskisă aibă loc în Europa, „într-o ţară neutră, poate Elveţia”, şi a pledat în favoarea sediului european al ONU, la Geneva. În Austria vecină, canelarul Christian Stocker a propus, la rândul său, găzduirea unei astfel de conferinţe, evoocând „îndelungata tradiţie” în acest domeniu a Vienei, gazda multor organizaţii internaţionale, ca de exemplu OPEP, AIEA, OSCE. „Dacă negocierile au loc la Viena, vom lua contactul cu CPI”, pentru a ”clarifica problema” şi a-i ”permite preşedintelui (rus Vladimir) Putin să participe”, a anunţat marţi camcelarul austriac într-o declaraţie transmisă presei.

UPDATE Putin și-a făcut clară poziția înaintea negocierilor trilaterale decisive. El vrea un rezultat maximal, inclusiv retragerea forțelor ucrainene din cele patru regiuni ucrainene recunoscute internațional: Luhansk, Donețk, Zaporijjia și Herson, potrivit unei analize Reuters, transmite Mediafax. Președintele Rusiei cere o garanție fermă că Ucraina nu va fi acceptată în NATO, ceea ce ar echivala cu o asigurare că poate reveni pentru noi teritorii mai târziu. Informațiile serviciilor de apărare britanice au estimat marți că, în ritmul actual, forțelor lui Putin le-ar trebui peste patru ani și aproape două milioane de victime în plus, morți sau răniți, pentru a cuceri aceste regiuni prin forță. Asta pe lângă peste un milion de victime pe care Rusia le-a suferit deja, inclusiv 250.000 de soldați uciși sau dispăruți, considerați morți. Pentru a-și îndeplini cererile pe câmpul de luptă, Putin ar trebui să supună Rusia la o suferință de două ori mai mare decât până acum, riscând totodată o revoltă internă.

UPDATE Preşedintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a îndemnat la o construcţie mai rapidă a gardurilor de protecţie de-a lungul graniţelor ţării cu Rusia şi Belarus, invocând riscuri de securitate din războiul Moscovei în Ucraina, transmite Digi24. Vizitând frontiera aproape de Zaborje în uniformă militară, Rinkevics a fost informat despre planurile pentru garduri, bariere din beton şi obstacole anti-tancuri împreună cu şeful armatei Letoniei, Kaspars Pudans, şi şeful grănicerilor, Guntis Pujats, relatează dpa, potrivit Agerpres. Preşedintele a spus că, având în vedere evenimentele din Ucraina, Letonia trebuie să fie pregătită pentru toate scenariile în anii următori. El a remarcat că graniţa arată fundamental diferit faţă de acum doi ani, dar a susţinut că mai este mult de făcut, referindu-se atât la finalizarea gardului cu senzori şi camere de supraveghere, cât şi la instalarea barierelor din beton şi anti-tancuri. Rinkevics a susţinut, de asemenea, planurile de lărgire a benzii de frontieră de la 12 la 42 de metri.

UPDATE Livrările de petrol către Ungaria și Slovacia via conducta Drujba au fost reluate, au anunțat marți seara oficiali din ambele țări, după ce anterior au fost oprite de un atac ucrainean cu drone asupra unei stații de pompare din regiunea Tambov din Rusia, transmite Reuters, conform Agerpres. Spre deosebire de alte țări din Uniunea Europeană, Slovacia și Ungaria și-au păstrat dependența de energia rusească și își obțin cea mai mare parte din necesarul de petrol via conducta Drujba. „Livrările de petrol către Slovacia sunt în prezent la nivelul normal”, a informat ministrul slovac al Economiei, Denisa Sakova, într-un comunicat de presă. „În zilele următoare, vom avea mai multe informatii cu privire la eventuale ajustări ale calendarului de livrări în această lună. Cu toate acestea, având în vedere reluarea rapidă a livrărilor prin conducta Drujba, cred că impactul va fi unul redus”, a adăugat oficialul slovac.

UPDATE Un tren cu 24 de vagoane încărcate cu combustibil, destinat aprovizionării infanteriei mecanizate și a vehiculelor rusești, a fost atacat de dronele ucrainene, transmite Adevărul. Folosind drone FPV, ucrainenii au lovit mai multe vagoane de combustibil, provocând deraierea și incendierea mai multor vagoaneTrenul, format din cel puțin 24 de vagoane încărcate cu combustibil, era destinat aprovizionării infanteriei mecanizate și a vehiculelor rusești pe axa Zaporizhzhia. Incendiile s-au răspândit pe tot trenul, perturbând lanțul de aprovizionare.

video: x/theinformant

UPDATE Acţiunile companiilor europene din domeniul apărării au înregistrat marţi scăderi semnificative, în contrast cu sentimentul pozitiv general de pe pieţele bursiere, după discuţiile purtate la Casa Albă între preşedintele american Donald Trump, omologul său ucrainean Volodimir Zelenski şi lideri europeni, transmite CNBC, conform News.ro. Indicele Stoxx Europe Aerospace and Defense a închis în scădere cu 2,58%, cu pierderi semnificative pentru grupul italian Leonardo (-10,1%), compania germană Hensoldt (-9,5%) şi producătorul de componente pentru tancuri Renk (-8,2%).

UPDATE O imagine generată de inteligența artificială, devenită virală pe rețelele sociale, îi arată pe liderii europeni, cu capul plecat, așteptând în fața Biroului Oval, ea făcând parte dintr-un val de dezinformare destinat în special să denigreze eforturile pentru pace în Ucraina, relatează AFP, conform Agerpres. Ca la fiecare mare eveniment sau summit, conținuturi false sau satirice generate de AI se revarsă pe rețelele sociale, autorii lor căutând în special să câștige bani prin aceste conținuturi cu scop viral. „Asta este umilirea supremă pentru acești nenorociți corupți. Absolut magnific”, scrie astfel un analist politic conservator, distribuind fotografia falsă în care liderii europeni, cu capul plecat și o mină sumbră, se află la Casa Albă. Mulți lideri europeni au fost la Washington luni pentru a se întâlni cu președintele Donald Trump, împreună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Conținuturile false au numeroase diferențe față de fotografiile oficiale ale întâlnirii, inclusiv detalii privind vestimentația liderilor. Mai multe surse proruse au distribuit aceste imagini, inclusiv entitatea media Pravda, cunoscută pentru difuzarea de conținuturi false în favoarea Rusiei, subliniază agenția de supraveghere a dezinformării NewsGuard. Acest flux de imagini generate de AI ilustrează modul în care „sursele pro-Kremlin profită adesea de întâlnirile foarte mediatizate la care participă lideri europeni pentru a răspândi informații false”, constată NewsGuard.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.