20 august 2025, ora 19:25

Telefoanele deținuților din Republica Moldova ar putea fi bruiate. Ministerul Justiției propune implementarea unui sistem care să blocheze sau să întrerupă controlat apelurile efectuate de pe celularele introduse ilegal în instituții. Un proiect în acest sens a fost aprobat astăzi la ședința Guvernului. 

„Vorbim despre orice comunicare ilegală și despre orice metodă de pregătire sau tentative de destabilizare, dar și de comitere a infracțiunii pe teritoriul penitenciarului, dar și în afară în cazul în care se transmit informații în acest sens. Cu regret se atestă la unele penitenciare astfel de situații și deși organele de drept le investighează pentru a curma aceste acțiuni este nevoie de mai multe acțiuni de prevenție”, a declarat ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.

Echipamentele vor fi operate în mod controlat, numai cu avizul autorității competente și cu respectarea strictă a legislației. Totodată, dispozitivele vor funcționa strict în perimetrul închisorii și nu vor afecta siguranța apelurilor făcute de cei care locuiesc în preajmă.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, inițiativa își propune să prevină și să combată comunicarea neautorizată, prin intermediul căreia se pot comite infracțiuni, precum escrocherii telefonice, intimidarea martorilor sau alte activități ilegale. 

„Odată cu implementarea sistemului, se preconizează reducerea ratei criminalității, creșterea siguranței publice și diminuarea costurilor legate de investigarea infracțiunilor. Proiectul regulamentului este o soluție necesară pentru combaterea comunicațiilor ilegale din penitenciare. Acesta este aliniat intereselor publice și obligației statului de a asigura securitatea cetățenilor”, subliniază reprezentanții Ministerului Justiției.

În Republica Moldova sunt 17 penitenciare. Ministerul Justiției estimează că, în total, va trebui să instaleze 20 de echipamente de bruiaj, costul cărora se ridică la aproximativ 9.000 de dolari. Precizăm că, potrivit legii, telefoanele mobile sunt interzise în penitenciare. Deținuții au dreptul la apeluri telefonice, acestea se fac însă de pe telefonul public din penitenciar, contra plată. 

20 decembrie 2025, ora 23:11

De o săptămână, presa din Republica Moldova se înghesuie în sala de judecată în care sunt audiați martorii fostului oligarh Vlad Plahotniuc. Bună prieteni, haideți să vorbim Verde-n ochi despre cine sunt cei 27 de magnifici invitați de fostul Păpușar pentru a-și demonstra nevinovăția în dosarul fraudei bancare.

Din start voi recunoaște: toți cei 27 de martori ai apărării știu multe despre furtul miliardului și nu din auzite, ci pentru că au co-participat la crimă. Prin invitarea lor în instanță, Plahotniuc practic a făcut lista celor cu care ar fi trebuit să împartă banca acuzaților, dar, din motive absolut neclare, mulți dintre ei sunt ignorați de anchetele procurorilor.

Lista include foști reprezentanți ai Guvernului și conducerii Băncii Naționale, implicați în acordarea garanțiilor de stat. Fostul premier Iurie Leancă, fostul ministru al Finanțelor, Anatolie Arapu, și fostul ministru al Economiei, Andrian Candu, prin cumul fin al lui Vlad Plahotniuc, ar trebui în mod cert să explice în fața procurorilor și ulterior a judecătorilor de ce au dat pe mâna unor bănci din care se fura ziua în amiază mare 9,5 miliarde de lei, fără nicio măsură de asigurare că acești bani, din garanție de stat, nu vor fi furați la fel ca precedenții.

Administratorii Unibank, Banca Socială și BEM, invitați de Plahotniuc să dea mărturii, de asemenea ar trebui să răspundă penal pentru că au permis furtul banilor din cele trei bănci devalizate. Un nume interesant din lista martorilor lui Plahotniuc este cel al fostului președinte al Parlamentului, Marian Lupu. Aparent, Lupu nu a avut vreo implicare în frauda bancară, decât doar că a participat la așa-zisele ședințe ale Alianței de guvernare la care probabil se partajau nu doar funcții, ci și bănci sistemice. 

Dar, o investigație jurnalistică a RISE încă din 2020 demonstra că o companie off-shore a lui Plahotniuc i-ar fi plătit fiicei lui Lupu taxele de studii la o universitate din Olanda. Off-shore-ul fusese implicat în frauda bancară, deci bani de acolo au ajuns și la președintele de până mai ieri al Curții de Conturi. Curios este dacă Lupu va merge să își apere fostul coleg și finanțator.

Tot în lista de martori a lui Plahotniuc se regăsește și unul dintre așa-zișii cardinali gri ai furtului bancar - Oleg Reidman. Despre rolul său în frauda bancară s-a vorbit mult. Totuși, Reidman le-a scăpat până acum procurorilor, chiar dacă a lăsat o dâră lungă de probe ale implicării sale în jaful secolului. În lista de martori ai apărării, aprobată de judecători, nu se regăsește însă Serghei Iaralov, un alt cardinal gri al jafului, fugit din Moldova în 2019, odată cu Plahotniuc.

Plahotniuc și-a ales o listă cu nume grele de martori, oameni care au de pierdut multe dacă nu cooperează cu el și nu se implică activ în a-l ajuta să scape de pedeapsă. Strategia de apărare a lui Plahotniuc a fost clară chiar din primele audieri de martori - aceștia s-au întrecut nu doar în a-l desculpa pe Păpușar, dar și în a pasa vina pe Filat, Platon, Victor și Viorel Țopa, principalii săi adversari din business și din politică. 

Cu cătușe pe mâini și cu o nouă viză de reședință la Penitenciarul 13, Plahotniuc se încăpățânează să joace tare. Martorii acuzării, chiar dacă mult mai numeroși ca număr, pălesc ca și relevanță în demonstrarea implicării fostului oligarh în frauda bancară. Sper din suflet că probele adunate timp de 10 ani de procurori sunt mai grele decât martorii săi.

Și pe final, la una dintre primele sale ședințe în judecată, Plahotniuc și-a argumentat neimplicarea în jaful bancar prin faptul că nu a venit flămând în politică. Domnule Plahotniuc, vă spun Verde-n ochi: poate că nu ați venit flămând în politică, dar ați fugit putred de bogat din ea!