În contextul unui nou val de atacuri aeriene lansate de Rusia asupra vestului Ucrainei, soldate cu cel puțin un mort și paisprezece răniți, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat trei posibile locații pentru o întâlnire cu omologul rus Vladimir Putin: Elveția, Austria sau Turcia.

Între timp, în spațiul public reapar speculații privind starea de sănătate a președintelui rus. Fostul ministru britanic de externe David Owen susține că Vladimir Putin ar putea lua steroizi anabolizanți sau corticosteroizi, fapt ce ar explica atât rigiditatea fizică vizibilă, cât și o posibilă creștere a agresivității.

UPDATE Donald Trump intenționează să lase Rusia și Ucraina să organizeze o întâlnire între liderii lor fără a juca deocamdată un rol direct, potrivit unor oficiali ai administrației familiarizați cu situația, făcând un pas înapoi din negocierile pentru încheierea invaziei ruse în Ucraina, transmite The Gurdian. Următoarea etapă, în viziunea lui Trump, pentru a pune capăt războiului din Ucraina, rămâne o întrevedere bilaterală între președintele rus, Vladimir Putin, și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, au declarat oficialii. Trump le-a spus consilierilor, în ultimele zile, că intenționează să găzduiască o reuniune trilaterală cu cei doi lideri doar după ce aceștia se vor întâlni mai întâi, deși rămâne neclar dacă acea primă conferință va avea loc. În această etapă, Trump nu intenționează să se implice direct în organizarea ei.

UPDATE Ritmul de înrolare al militarilor în armata rusă a scăzut drastic în ultima perioadă, ajungând la cel mai jos nivel de la declanșarea războiului din Ucraina. S-a ajuns până la situația în care numărul mobilizaților să fie mai mic decât al celor care în fiecare zi își pierd viața în războiul declanșat de Putin. Este concluzia jurnaliștilor ruși de investigație, care au examinat alocațiile statului pentru cei care sunt gata să omoare pentru bani. Oficial, Kremlinul nu recunoaște acest declin, precizând că totul se desfășoară conform planului. Portalul „Важные истории”, editat în afara Rusiei, scrie că, în ultimele trei luni, ministerul rus al Apărării a transferat plăți unice pentru încheierea contractelor pentru aproape 38 de mii de persoane. Este de două ori și jumătate mai puțin decât s-a alocat în perioada similară a anului trecut. Jurnaliștii de investigație sunt convinși că în spatele acestor cifre se ascunde o realitate tristă pentru Kremlin - regimul are probleme la capitolul mobilizării noilor forțe pentru războiul de ocupație din Ucraina. Autorii investigației cred că pentru rezolvara acestei probleme Putin va trebui să accepte majorarea salariilor pentru militari.

UPDATE Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a dat de înțeles din nou că până la o întâlnire directă între președinții Rusiei și Ucrainei, despre care vorbesc tot mai des reprezentanții SUA, este încă drum lung. „Președintele nostru a spus de mai multe ori că este gata să se întâlnească, inclusiv cu domnul Zelenski. Cu înțelegerea că toate chestiunile care necesită examinare la cel mai înalt nivel vor fi bine pregătite, iar experții și miniștrii vor formula recomandările corespunzătoare”, a declarat Lavrov după discuțiile cu ministrul de Externe al Indiei, Subrahmanyam Jaishankar, conform BBC. Șeful diplomației ruse a pus din nou sub semnul întrebării legitimitatea președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski. Moscova susține de ceva timp că mandatul său prezidențial a expirat, însă legislația ucraineană interzice în mod expres organizarea alegerilor pe timp de război. Restul lumii și organizațiile internaționale nu au nicio îndoială privind legitimitatea lui Zelenski. Lavrov a afirmat că o întâlnire între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski ar putea avea loc „înțelegându-se că atunci când și dacă – sper că atunci când – se va ajunge la semnarea unor viitoare înțelegeri, va fi rezolvată problema legitimității persoanei care semnează aceste înțelegeri din partea ucraineană”. Statele Unite insistă că în viitorul apropiat ar putea avea loc negocieri directe între președinții Rusiei și Ucrainei. Acest subiect a fost ridicat după întâlnirea lui Putin cu Donald Trump în Alaska și summitul ulterior la care au participat Zelenski și lideri europeni. Totuși, reprezentanții Rusiei afirmă că liderul de la Kremlin s-ar putea întâlni cu Zelenski doar după ce vor fi atinse înțelegeri preliminare privind încetarea războiului.

UPDATE O dronă militară care s-a prăbușit pe un câmp în estul Poloniei provenea cel mai probabil din direcția Belarusului, a declarat joi un procuror regional, în urma incidentului descris drept o provocare de către ministrul apărării, relatează Reuters, conform Agerpres. Drona militară a căzut într-un lan de porumb și a explodat în cursul nopții de marți spre miercuri, distrugând recolta, spărgând geamurile caselor din apropiere și amplificând tensiunile într-o perioadă crucială în eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina. „Există o probabilitate foarte mare...ca obiectul să provină din Belarus”, a declarat jurnaliștilor procurorul regional din Lublin, Grzegorz Trusiewicz.

UPDATE Un bărbat suspectat de implicare în explozia conductelor Nord Stream a fost arestat. Potrivit informațiilor Der Spiegel, cetățeanul ucrainean Serhii K. a fost arestat în zona Rimini, pe baza unui mandat european, transmite Digi24. Conform informațiilor SPIEGEL, atacurile asupra conductelor au fost comise în septembrie 2022 de un comando ucrainean. Pentru aceasta, scafandrii ar fi fost transportați cu un iaht special închiriat în apropierea conductelor, pentru a amplasa apoi explozibili pe conducte. Serhii K. se afla la bordul iahtului numit „Andromeda”. Anchetatorii Parchetului Federal german consideră că acesta nu făcea parte din grupul scafandrilor. Mai degrabă, el ar fi avut o funcție de coordonare. Procurorul general federal anchetează din 2022 în legătură cu exploziile, suspectând sabotaj anticonstituțional și provocarea unei explozii. Pentru cei implicați, explozia a fost un atac asupra unui obiectiv militar legitim în războiul dintre Ucraina și Rusia. Profiturile obținute din livrările de gaz către Germania contribuiau în mod semnificativ la finanțarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

UPDATE Viktor Anisimov este un designer ucrainean care a contribuit la împăcarea dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump. Îl îmbracă pe președintele ucrainean de 20 de ani, de pe vremea când acesta era actor. Și este cel care i-a schimbat lui Zelenski tricoul criticat cu un sacou lăudat la vizita făcută săptămâna aceasta la Washington, transmite Digi24. 

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski anunţă că Ucraina a testat cu succes un nou tip de rachetă, cu o rază de acţiune de 3.000 de kilometri, denumită Flamingo, relatează AFP, conform News.ro. Producţia în masă a acestui nou tip de rachetă poate fi lansată la începutul anului viitor, a precizat el. „Racheta (de tip Flamingo) a fost supusă unor teste concludente. Este vorba despre cea mai performantă rachetă a nosstră: poate parcurge 3.000 de kilometri”, a anunţat el. Această rachetă de croazieră - de tip Flamingo -, a cărei ogivă cântăreşte peste o tonă, a fost dezvăluită duminică, la 17 august, pe Facebook, de către un fotojurnalist ucrainean, Efrem Lukatsky, un colaborator al agenţiei The Associated Press, relatează site-ul slate.fr. Ea are o rază de acţiune de până la 3.000 de kilometri - de patru ori distanţa de la Kiev la Moscova - cu o viteză maximă de 950 de kilometri, care urmează să fie produsă de către întreprinderea ucraineană în domenul apărării Fire Point. Autorităţile ucrainene nu au oferit detalii despre caracteristicile acestui nou tip de rachetă. Ministrul ucrainean al Apărării Denîs Şmîhal a confirmat că a început producția de serie.

video: x/NOELreports

UPDATE Rusia a lansat un val de rachete și drone asupra orașelor din vestul Ucrainei, departe de linia frontului, în noaptea de 21 august. În rezultat, cel puțin o persoană a murit, iar alte 14 au fost rănite. Astfel, printre țintele atacului s-au numărat orașele Liov, Rivne, Lutsk și Mukacevo, acolo unde o fabrică de electronice a fost cuprinsă de flăcări, transmite The Kyiv Independent. Potrivit autorităților locale, în Mukacevo a fost lovită o unitate comercială a unei companii locale, unde lucrau aproximativ 800 de persoane în tura de noapte. Majoritatea angajaților s-au refugiat în adăposturi din beton după declanșarea alertei aeriene, evitând o tragedie de proporții. Fabrica, care nu produce echipamente militare, a fost distrusă în mare parte. Totodată, în Liov, o persoană a murit și alte două au fost rănite după ce o dronă Shahed a lovit zona Zolochiv. Guvernatorul regiunii, Maksim Kozytskyi, a raportat zeci de case avariate și intervenții ale apărării antiaeriene în mai multe regiuni.

UPDATE Ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, a reacționat joi dimineață la mai multe informații privind conflictul ruso-ucrainean, care au menționat și rolul Ungariei în ultimele zile. În podcastul „Warriors' Hour”, Szijjarto a negat că Donald Trump l-ar fi sunat pe Viktor Orban după reuniunea de luni cu liderii europeni.. Cu toate acestea, el nu a exclus posibilitatea ca Budapesta să fie luată în considerare pentru o întâlnire între președintele rus Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, scrie telex.hu, conform Digi24. Ministrul a declarat că Budapesta ar putea fi luată în considerare în mod rezonabil ca loc pentru o eventuală întâlnire viitoare, deoarece consideră că Ungaria este în prezent singurul stat occidental capabil să mențină relații „corecte și reciproc respectuoase” cu Rusia și Statele Unite. El a adăugat: „Dacă va fi necesar, suntem aici și vom oferi întotdeauna condiții adecvate, echitabile și sigure pentru astfel de negocieri de pace. Suntem bucuroși să contribuim la succesul eforturilor de pace.”

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski consideră că este pozibilă o întâlnire cu omologul său rus Vladimir Putin în urma unui acord cu privire la garanţii de securitate oferite Kievului, care, în opinia sa, poate avea loc în Elveţia, Austria sau Turcia, relatează AFP, conform News.ro. Preşedintele ucrainean a făcut aceste declaraţii miercuri, unui grup de publicaţii, inclusiv AFP, precizează agenţia franceză. Aceste declaraţii au fost plasate sub embargo până joi dimineaţa. „Vrem să ajungem la înţelegere a arhitecturii garanţiilor de securitate în şapte-zece zile. Iar pe baza acestei înţelegeri, intenţionăm să organizăm o reuniune trilaterală” cu preşedintele american Donald Trump, a precizat liderul de la Kiev. „Apreciem că este drept (...) ca întâlnirea să aibă loc într-o Europă neutră”, a adăugat Zelenski. Ţinerea acestei reuniuni la Budapesta „nu este ușoară”, ţinând cont de apropeierea dintre Ungaria şi Rusia, a subliniat Zelenski, care a exclus de asemenea ca reuniunea să aibă loc la Moscova.

UPDATE Mersul bizar al lui Vladimir Putin, în vârstă de 72 de ani, caracterizat printr-un picior rigid și un braț drept rigid, ar putea fi rezultatul antrenamentului său KGB, potrivit unei analize realizate de Lord David Owen, fost ministru britanic de externe, transmite Adevărul. Potrivit acestuia, Putin ar fi folosit steroizi, ceea ce ar putea să-i crească agresivitatea. „Priviți-i fața, vedeți cum s-a schimbat - acum are o față ovală”, a spus Lord Owen, în cadrul unui interviu acordat postului Times Radio. El a respins teoriile privind operațiile estetice sau Botoxul. „Nu cred deloc în afirmațiile celor care spun că este vorba de operații estetice sau Botox. Fie ia steroizi anabolizanți ca culturist – și este foarte mândru de mușchii lui și se dezbracă până la brâu și toate chestiile astea – fie ia corticosteroizi. Dacă iei aceste medicamente, asta îți dă fața asta. Îți reduce imunitatea și te face mai vulnerabil la Covid. Acest om a fost în izolare completă, ceea ce este extraordinar, nu vede pe nimeni, stă la kilometri distanță, sub presiuni enorme. Ceea ce indică faptul că ia steroizi și, probabil, poate, o combinație a ambelor”, a adăugat fost ministru britanic de externe. Lord Owen a dezvăluit că steroizii anabolizanți pot spori agresivitatea unei persoane.

UPDATE Scutul nuclear al Rusiei ar trebui consolidat în următorii ani din cauza „amenințărilor colosale” cu care se confruntă cea mai mare putere nucleară din lume, a declarat joi șeful corporației nucleare de stat din Rusia, potrivit Reuters, transmite HotNews. Rusia și Statele Unite își modernizează arsenalele nucleare – inclusiv sistemele utilizate pentru detectarea și interceptarea rachetelor nucleare – în timp ce China își sporește propria capacitate nucleară la un nivel mult peste cea a Marii Britanii și a Franței. „În situația geopolitică actuală, ne confruntăm cu amenințări colosale la adresa existenței țării noastre. Prin urmare, scutul nuclear, care este și o sabie, este o garanție a suveranității noastre”, a afirmat Alexei Likhachev, citat de agenția de presă rusă RIA. „Suntem conștienți la acest moment că scutul nuclear trebuie îmbunătățit în următorii ani”, a adăugat el.

UPDATE Posibilitatea ca Germania să participe la o misiune de menținere a păcii în Ucraina a stârnit îngrijorare și diviziuni la Berlin, pe fondul opoziției publice și al amintirilor istorice legate de trecutul nazist și de eșecurile militare recente, potrivit Reuters, transmite Mediafax. Cancelarul Friedrich Merz a declarat că este deschis ideii unei participări germane, dar a subliniat că o astfel de decizie ar necesita coordonare europeană și un mandat al Bundestagului. În timp ce lideri precum președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer s-au arătat mai fermi în susținerea unei posibile desfășurări de trupe, Germania se confruntă cu reticențe interne puternice. Șefa formațiunii de extremă dreapta AfD, Alice Weidel, a acuzat guvernul de „iresponsabilitate” și „aventurism periculos”, în timp ce chiar și ministrul german de externe, Johann Wadephul, a avertizat că o astfel de decizie ar putea „copleși” țara.

UPDATE Guvernul ucrainean a informat miercuri că lucrează la un concept de securitate pentru perioada de după sfârșitul războiului cu Rusia, informează joi dpa, conform Agerpres. „Echipele noastre, în special cele militare, au început deja să lucreze în mod activ asupra componentei militare a garanțiilor de securitate”, a spus șeful biroului prezidențial ucrainean, Andrii Iermak, într-o postare pe platforma de socializare X. „De asemenea, dezvoltăm un plan de acțiuni necesare în cazul în care partea rusă continuă să prelungească războiul și să perturbe acordurile privind formatele bilaterale și trilaterale ale întâlnirilor liderilor”, a adăugat el. Iermak a spus că a avut consultări cu consilieri în materie de securitate națională din Germania, Italia, Franța, Regatul Unit, Finlanda, Uniunea Europeană și NATO la scurt timp după întoarcerea de la Washington, unde, mai devreme în cursul acestei săptămâni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a purtat discuții cu președintele american Donald Trump și aliații.

UPDATE Vicepreşedintele american JD Vance a declarat miercuri că ţările europene trebuie să îşi asume „cea mai mare parte a poverii” pentru a garanta securitatea Ucrainei, având în vedere că sunt pe același continent. „Nu cred că ar trebui să ne asumăm totul. Cred că trebuie să ajutăm, dacă este necesar, pentru a opri războiul şi crimele. Dar cred că trebuie să ne aşteptăm, iar preşedintele (Donald Trump) cu siguranţă se aşteaptă, ca Europa să joace rolul central”, a declarat Vance într-un interviu la postul de televiziune Fox News, transmite Digi24. „Indiferent de forma pe care o va lua aceasta, europenii vor trebui să-şi asume cea mai mare parte a poverii. Este continentul lor, este securitatea lor, iar preşedintele a fost foarte clar - ei vor trebui să îşi intensifice eforturile”, a adăugat el. În cadrul interviului, Vance a mai spus că, în timpul vizitei liderilor europeni şi a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă luni, Trump a luat iniţiativa de a-l suna imediat pe preşedintele rus Vladimir Putin pentru a încerca să avanseze în privinţa unei posibile întâlniri bilaterale între cele două părţi.