21 august 2025, ora 09:05

A început sezonul strugurilor timpurii, dar puțini viticultori din Moldova aleg să-i cultive. Asta pentru că metodele sunt mai complicate, iar investițiile mai mari. Din cele 16 mii de hectare de viță-de-vie de masă din țară, doar o mie sunt pentru soiuri timpurii. Totuși, podgorii ca cea a familiei Malcoci din Crocmaz arată că merită efortul: recolta se triplează, iar accesul la piața europeană este garantat. 

La podgoria familiei Malcoci din satul Crocmaz, raionul Ștefan Vodă, în aceste zile se muncește de cu zor. Muncitorii culeg primii struguri crescuți cu grijă de capul familiei. Tot el este cel care a pornit afacerea cu strugurii timpurii acum trei ani.

„Am plantat 8 hectare de viță-de-vie după sistem Pergola. Ne-am gândit la moment că ar fi bine să schimbăm gama, deoarece toată țara e pe soiuri clasice, adică Moldova. Am încercat să facem o gamă de soiuri timpurii și extra-timpurii. Până ce nu regretăm, piață de desfacere avem”, a menționat viticultorul Serghei Malcoci.

Doi ani mai tarziu, bărbatul strângea deja primele roade. Anul trecut, a cules 70 de tone de struguri pe care i-a exportat în Ucraina, România și Olanda. Anul acesta, deși 30% din lăstari au înghețat în această primăvară, bărbatul va strânge o roadă dublă față de 2024.

„La moment așteptăm vreo 150 de tone, dintre care deja 40 de tone sunt exportate. Primul lot a plecat în Ucraina, al doilea, tot. Săptămâna aceasta am exportat în România și Lituania. Duc trtative cu germanii și cu olandezii. Cred că în viitor vom exporta în țările date”, a subliniat viticultorul Serghei Malcoci.

Agricultorul a plantat și câteva soiuri experimentale, rezistente la îngheț, cu scopul de a le comercializa în viitor pe cele care se vor adapta cel mai bine climei noastre.

„Pe lângă cele 6 soiuri pe care le exportă, Sergiu Malcoci mai testează alte 40 de tipuri de struguri, aduse din China, Japonia, America, Ucraina și Rusia. Cel mai deosebit soi rămâne a fi Halloween, denumire dată din cauza formei neobișnuite”.

„Acest soi îmi place mult. Se numește Landiș, e un soi de perspectivă. Are un gust de muscat. Rodește destul de bine. La acești butași este anul 3 de vegetație”, a afirmat viticultorul Serghei Malcoci.

Succesul pogoriei se datorează sistemului modern de creștere a viței-de vie, numit Pergola. Diferența principală dintre acest sistem și cel clasic este însăși modul de crește viței-de vie. Pergola permite o mai bună gestionare a riscurilor naturale: pentru secetă fiind montată irigarea prin picurare iar pentru ploi - plasa antigrindină și anti-ploaie. 

„Sistemul Pergola esrte un sistem intensiv de producere a strugurilor de masă. Este un sistem care dă posibilitatea de a produce de 3-4 ori decât pe un sistem obișnuit, Șpalier. Dacă la sistemul Șpalier, vorbim de 10-12 tone de recoltă la hectar, aici vorbim de 40-45 de tone de struguri marfă”, a menționat expertul FAO în producerea strugurilor de masă, Andrei Botezatu.

Prima podgorie cu sistem Pergola a fost plantată în 2015, iar în prezent, în țară există peste o mie de hectare de plantații de acest fel. Totuși, spre deosebire de sistemul clasic, sistemul Pergola presupune investiții de peste 4 ori mai mari, dar care pot fi răscumpărate în doar câțiva ani, datorită roadei bogate și a subvențiilor oferite de stat. 

„La sistemul Șpalier obișnuit avem o investiție de 10 mii de euro la hectar, aici în jur de 40-45 de mii de euro la hectar, vorbim de sistemul complet și de anti-grindină și cu anti-ploaie și cu picurare, cu totul absolut. Dar, datorită faptului că recolta obținută e mult mai mare, și e oferit un preț cu 30-40% mai mare la acest sistem, recuperarea acestor investiții se face în 2-3 ani de recoltă”, a subliniat expertul FAO în producerea strugurilor de masă, Andrei Botezatu.

Potrivit specialiștilor, datorită schimbărilor climatice și a vremei aride din luna august, este mult mai favorabilă creșterea strugurilor timpurii decât a soiurilor târzii precum Moldova, care reprezintă peste 90% din podgoriile din toată țara. 

„Cu părere de bine, aflându-ne la mijlocul lui august, din Republica Moldova au plecat spre piețele de desfacere deja o mie de tone de struguri, soiuri timpurii, adică anume așa plantații, care asigură un randament înalt, cu o roadă de 35-40 de tone și o calitate perfectă ne va permite ca noi să ridicăm imaginea acestui produs”, a afirmat preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor Strugurilor de Masă, Gheorghe Gaberi.

Strugurele de masă a fost ales de către FAO drept simbol al identității Republicii Moldova ca țară agricolă.

20 decembrie 2025, ora 23:11

De o săptămână, presa din Republica Moldova se înghesuie în sala de judecată în care sunt audiați martorii fostului oligarh Vlad Plahotniuc. Bună prieteni, haideți să vorbim Verde-n ochi despre cine sunt cei 27 de magnifici invitați de fostul Păpușar pentru a-și demonstra nevinovăția în dosarul fraudei bancare.

Din start voi recunoaște: toți cei 27 de martori ai apărării știu multe despre furtul miliardului și nu din auzite, ci pentru că au co-participat la crimă. Prin invitarea lor în instanță, Plahotniuc practic a făcut lista celor cu care ar fi trebuit să împartă banca acuzaților, dar, din motive absolut neclare, mulți dintre ei sunt ignorați de anchetele procurorilor.

Lista include foști reprezentanți ai Guvernului și conducerii Băncii Naționale, implicați în acordarea garanțiilor de stat. Fostul premier Iurie Leancă, fostul ministru al Finanțelor, Anatolie Arapu, și fostul ministru al Economiei, Andrian Candu, prin cumul fin al lui Vlad Plahotniuc, ar trebui în mod cert să explice în fața procurorilor și ulterior a judecătorilor de ce au dat pe mâna unor bănci din care se fura ziua în amiază mare 9,5 miliarde de lei, fără nicio măsură de asigurare că acești bani, din garanție de stat, nu vor fi furați la fel ca precedenții.

Administratorii Unibank, Banca Socială și BEM, invitați de Plahotniuc să dea mărturii, de asemenea ar trebui să răspundă penal pentru că au permis furtul banilor din cele trei bănci devalizate. Un nume interesant din lista martorilor lui Plahotniuc este cel al fostului președinte al Parlamentului, Marian Lupu. Aparent, Lupu nu a avut vreo implicare în frauda bancară, decât doar că a participat la așa-zisele ședințe ale Alianței de guvernare la care probabil se partajau nu doar funcții, ci și bănci sistemice. 

Dar, o investigație jurnalistică a RISE încă din 2020 demonstra că o companie off-shore a lui Plahotniuc i-ar fi plătit fiicei lui Lupu taxele de studii la o universitate din Olanda. Off-shore-ul fusese implicat în frauda bancară, deci bani de acolo au ajuns și la președintele de până mai ieri al Curții de Conturi. Curios este dacă Lupu va merge să își apere fostul coleg și finanțator.

Tot în lista de martori a lui Plahotniuc se regăsește și unul dintre așa-zișii cardinali gri ai furtului bancar - Oleg Reidman. Despre rolul său în frauda bancară s-a vorbit mult. Totuși, Reidman le-a scăpat până acum procurorilor, chiar dacă a lăsat o dâră lungă de probe ale implicării sale în jaful secolului. În lista de martori ai apărării, aprobată de judecători, nu se regăsește însă Serghei Iaralov, un alt cardinal gri al jafului, fugit din Moldova în 2019, odată cu Plahotniuc.

Plahotniuc și-a ales o listă cu nume grele de martori, oameni care au de pierdut multe dacă nu cooperează cu el și nu se implică activ în a-l ajuta să scape de pedeapsă. Strategia de apărare a lui Plahotniuc a fost clară chiar din primele audieri de martori - aceștia s-au întrecut nu doar în a-l desculpa pe Păpușar, dar și în a pasa vina pe Filat, Platon, Victor și Viorel Țopa, principalii săi adversari din business și din politică. 

Cu cătușe pe mâini și cu o nouă viză de reședință la Penitenciarul 13, Plahotniuc se încăpățânează să joace tare. Martorii acuzării, chiar dacă mult mai numeroși ca număr, pălesc ca și relevanță în demonstrarea implicării fostului oligarh în frauda bancară. Sper din suflet că probele adunate timp de 10 ani de procurori sunt mai grele decât martorii săi.

Și pe final, la una dintre primele sale ședințe în judecată, Plahotniuc și-a argumentat neimplicarea în jaful bancar prin faptul că nu a venit flămând în politică. Domnule Plahotniuc, vă spun Verde-n ochi: poate că nu ați venit flămând în politică, dar ați fugit putred de bogat din ea!