Rusia pune presiune tot mai mare pentru un acord de pace în termeni proprii, cerând Ucrainei să renunțe la Donbas și la ambițiile NATO, în timp ce președintele Zelenski acuză Moscova că se eschivează de la negocieri reale. În acest context tensionat, șefa diplomației UE Kaja Kallas avertizează că orice cedare de teritoriu ar fi o capcană întinsă de Putin, în timp ce cozile la benzinării și creșterea prețurilor în Rusia reflectă presiunea economică a războiului.

Între timp, Kim Jong Un decorează militari nord-coreeni care au luptat în Ucraina de partea Rusiei. Pe front, cifrele arată un bilanț devastator pentru Moscova: peste un milion de victime până acum, iar atingerea obiectivelor declarate ar mai costa alte aproape două milioane, potrivit estimărilor britanice.

UPDATE: Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a sosit la Kiev pentru o vizită surpriză pe 22 august și s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski, a declarat șeful Biroului Prezidențial al Ucrainei, Andriy Yermak, transmite Kyiv Independent. Vizita lui Rutte are loc la câteva zile după o întâlnire la nivel înalt de la Washington între Zelenski, președintele american Donald Trump și partenerii europeni, menită să asigure garanții de securitate pentru Ucraina. „Lucrăm acum împreună – Ucraina, europenii, Statele Unite – pentru a ne asigura că aceste garanții de securitate sunt de un asemenea nivel încât Vladimir Vladimirovici Putin, aflat la Moscova, să nu mai încerce niciodată să atace Ucraina”, a declarat Rutte într-o conferință de presă. 

UPDATE: Rusia revendică vineri cucerirea a trei sate - Katerînovka, Volodîmîrovka şi Rusîn Iar - în regiunea Doneţk, în estul Ucrainei, intensificându-şi presiunile pe teren în timp ce eforturi diplomatice accelerează în ultimele săptămâni în vederea unei soluţionări a conflictului, relatează AFP.

UPDATE Trump pare să semnaleze o abordare mai dură față de Putin printr-o postare pe rețeaua lui socială, care evocă rivalitatea din timpul Războiului Rece. Președintele american  s-a comparat pe sine cu vicepreședintele Richard Nixon, iar pe președintele rus Vladimir Putin cu liderul sovietic Nikita Hrușciov, relatează TVPWorld, conform Digi24. Joi, Trump a distribuit două fotografii pe contul său de la Truth Social. Prima îl înfățișează arătând spre Putin în timpul recentului summit din Alaska. A doua este celebra fotografie din 1959, intitulată „Kitchen Debate” (Dezbaterea din bucătărie), în care apar Nixon, pe atunci vicepreședinte al președintelui Dwight Eisenhower, și Hrușciov. Fotografia Nixon-Hrușciov a fost făcută la Expoziția Națională Americană de la Moscova, devenind un simbol istoric al rivalității ideologice dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică.  Președintele american nu a oferit nicio explicație pentru comparație, dar prin postarea imaginilor una lângă alta, Trump pare să se pună în rolul lui Nixon, evocând schimbul de replici din perioada Războiului Rece, în care Nixon și Hrușciov s-au ciocnit cu privire la meritele sistemelor lor politice.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit din nou stația de pompare a petrolului de pe conducta „Drujba” din orașul Unecea, regiunea Briansk. Anunțul a fost făcut în seara zilei de 21 august de comandantul Forțelor de Sisteme de Drone ale Forțelor Armate ale Ucrainei, Robert Brovdi (cu indicativul „Maghiarul”). Într-o postare, el a scris în limba maghiară „Ruszkik haza!” („Rușii, mergeți acasă!”) și a publicat un videoclip care, potrivit afirmațiilor sale, arată incendiul izbucnit la stație după atac. Potrivit ministrului ungar de externe Péter Szijjártó, în urma atacului, livrările de petrol prin conducta „Drujba” au fost din nou suspendate.

UPDATE Șefa diplomației UE a lansat un avertisment cu privire la presiunile exercitate asupra Ucrainei cu scopul de a ceda teritorii Rusiei ca parte a unui viitor acord de pace, scrie BBC, conform HotNews. Într-un interviu acordat postului britanic după summiturile din Alaska și de la Casa Albă, Kaja Kallas a declarat că a permite Rusiei să păstreze teritorii ucrainene este o „capcană în care Putin vrea să cădem”. Regiunea Donbas din estul Ucrainei este de mult timp revendicată de Rusia, agresiunea militară forțând 1,5 milioane de ucraineni să fugă de acolo în ultimul deceniu. Ucraina a respins în mod constant cedarea întregului Donbas în schimbul păcii, deși Trump a subliniat necesitatea „schimbului de teritorii”. Kallas, care a fost inclusă pe „lista persoanelor căutate” de Kremlin, a vorbit pe larg și despre garanțiile de securitate „credibile și solide” pentru Ucraina. Ea a recunoscut că, în această etapă a negocierilor, nu există multe „măsuri concrete” pentru o forță de descurajare. „Cea mai puternică garanție de securitate este o armată ucraineană puternică”, a spus ea, subliniind importanța stabilirii unor garanții care să nu fie „doar pe hârtie”. Kallas a mai afirmat că statele membre ale „coaliției de voință” trebuie să determine exact cu ce pot contribui și că nu este încă clar în ce calitate vor opera aceste forțe.

UPDATE Lideri militari din Statele Unite și dintr-o serie de țări europene au prezentat joi opțiuni consilierilor lor pe probleme de securitate națională pentru furnizarea de garanții de securitate Ucrainei, au declarat oficiali, citați vineri de Reuters, transmite Agerpres. Acest lucru intervine după promisiunea președintelui american Donald Trump de a ajuta la protejarea Ucrainei în cadrul oricărui acord care să pună capăt războiului declanșat de Rusia împotriva acestei țări care durează de 3 ani și jumătate. Un comunicat al Pentagonului a precizat că planificatorii americani și europeni au dezvoltat opțiuni militare pentru „a fi luate în considerare în mod corespunzător” de către consilierii aliați pe probleme de securitate națională. Șefii apărării din Statele Unite, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit și Ucraina s-au întâlnit la Washington, D.C., de marți până joi. O sursă familiarizată cu chestiunea a declarat că secretarul de stat american Marco Rubio, care este și consilierul pe probleme de securitate națională al lui Trump, a organizat joi o conferință telefonică cu omologii săi europeni pentru a discuta opțiunile.

UPDATE Dictatorul Kim Jong Un decorează şi salută militari „eroici” şi „admirabili” care s-au întors din Ucraina, dar şi pe cei ucişi în luptă, într-o ceremonie care a avut loc la sediul Partidului Muncitorilor din Coreea, la Phenian şi apare în imagini difuzate vineri de presa de stat, devenite virale, îngenunchind în faţa portretelor militarilor ucişi în luptă pentru Rusia, împotriva Ucrainei, relatează AFP, conform News.ro. Televiziunea nord-coreeană l-a filmat pe dictator, aparent emoţionat, îmbrăţişând un militar care pare tulburat, cu faţa la pieptul dictatorului. Kim Jong Un este filmat îngenunchind în faţa portretului unui militar căzut în luptă şi depunând medalii şi flori în faţa altora. Kim Jong Un a decerant, potrivit agenţiei oficiale nord-coreene de presă KCNA, titlul de ”Erou al Republicii Populare Democratice Coreea (RPDC)” comandanţilor care au luptat în operaţiuni în străinătate şi ”realizat fapte ramarcabile”. Potrivit serviciilor secrete ale Coreei de Sud şi altor ţări din Occident, Phenianul a trimis 10.000 de militari în regiunea Kursk în 2024, artilerie, rachete şi sisteme de artilerie cu rază lungă de acţiune.

UPDATE Vladimir Putin cere Ucrainei să renunţe la întreaga regiune estică Donbas, să renunţe la ambiţiile de aderare la NATO, să rămână neutră şi să ţină trupele occidentale în afara ţării, au declarat pentru Reuters trei surse familiarizate cu gândirea la nivel înalt a Kremlinului, transmite Mediafax. În cel mai detaliat reportaj realizat până în prezent în Rusia cu privire la oferta lui Putin la summit, Reuters a reuşit să contureze liniile generale ale ceea ce Kremlinul ar dori să vadă într-un eventual acord de pace care să pună capăt unui război care a ucis şi rănit sute de mii de oameni.În esenţă, potrivit surselor ruse, Putin a făcut compromisuri în privinţa cererilor teritoriale pe care le-a formulat în iunie 2024, care impuneau Kievului să cedeze integral cele patru provincii pe care Moscova le revendică ca parte a Rusiei: Doneţk şi Luhansk în estul Ucrainei – care alcătuiesc Donbasul – plus Herson şi Zaporijia în sud. În noua sa propunere, preşedintele rus a rămas ferm pe poziţia sa, cerând Ucrainei să se retragă complet din părţile din Donbas pe care le controlează încă, potrivit celor trei surse. În schimb, Moscova ar opri avansarea pe liniile de front actuale din Zaporojia şi Herson, au adăugat acestea. Moscova este, de asemenea, dispusă să cedeze micile părţi din regiunile Harkiv, Sumî şi Dnipropetrovsk din Ucraina pe care le controlează, ca parte a unui posibil acord, au spus sursele. Putin rămâne, de asemenea, fidel cererilor sale anterioare ca Ucraina să renunţe la ambiţiile sale de aderare la NATO şi să obţină un angajament juridic obligatoriu din partea alianţei militare conduse de SUA că nu se va extinde mai departe spre est, precum şi să impună limite armatei ucrainene şi să încheie un acord prin care să se garanteze că niciun soldat occidental nu va fi dislocat pe teritoriul Ucrainei ca parte a unei forţe de menţinere a păcii, au afirmat sursele.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat joi Moscova că se eschivează de la o întâlnire între el și omologul său rus, Vladimir Putin, în pofida încercărilor conduse de SUA de a organiza un summit pentru a pune capăt războiului. Zelenski a exclus ideea organizării unui summit la Moscova și a respins propunerea ca China să ajute la garantarea securității Ucrainei, transmite AFP. Rusia, la rândul său, a afirmat că Ucraina nu pare interesată de o pace „pe termen lung”, acuzând Kievul că solicită garanții incompatibile cu cerințele Moscovei.

UPDATE Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat joi seara că atacurile ruseşti la scară largă din timpul nopţii precedente, care au vizat părţi diferite ale Ucrainei, arată că Moscova evită negocierile pentru încheierea războiului, relatează Reuters, conform News.ro. Zelenski a spus că un atac cu rachete asupra unei companii de electronice deţinute de SUA este un indicator „elocvent” al intenţiilor Rusiei în ceea ce priveşte iniţiativele de pace conduse de SUA. „Acum, semnalele din partea Rusiei sunt, sincer, neruşinate”, a declarat Zelenski în discursul său video către naţiune de joi seară. „Încearcă să se eschiveze de la necesitatea organizării de întâlniri. Nu vor să pună capăt războiului. Continuă cu atacurile masive”, a arătat liderul ucrainean. În ultimele atacuri, Rusia a folosit nu mai puţin de 574 de drone şi 40 de rachete, a spus Zelenski, fiind unul dintre cele mai ample. O persoană a fost ucisă şi 22 au fost rănite.

UPDATE Președintele SUA Donald Trump, care dorește să-i reunească pe președinții rus și ucrainean la aceeași masă, a declarat joi într-un interviu telefonic că va ști mai mult „în următoarele două săptămâni„ despre șansele de pace în Ucraina, relatează AFP, conform Agerpres. „Aș spune că în următoarele două săptămâni vom ști într-un fel sau altul. După aceea, s-ar putea să fie nevoie să adoptăm o abordare diferită”, a declarat președintele american, fără a oferi detalii, în cursul interviului acordat prezentatorului Todd Starnes, care l-a întrebat dacă va fi pace.

UPDATE Colonelul Andre Wuestner, șeful Asociației Forțelor Armate Germane, a cerut joi liderilor europeni să nu minimizeze sarcina militară necesară asigurării păcii în Ucraina, ci să fie sinceri cu privire la provocări, transmite Mediafax. „Nu va fi suficient să avem o mână de generali și unități militare mai mici care să ocupe un post de comandă în Ucraina. Încă de la început, trebuie să îi fie clar lui Putin – și susținut de forțele internaționale – că suntem absolut serioși în ceea ce privește garanțiile de securitate (…) Serioși în ceea ce privește sprijinirea Ucrainei, serioși în ceea ce privește asigurarea unui armistițiu și serioși în ceea ce privește răspunsul nostru în cazul în care Putin ar încerca un alt atac asupra Ucrainei.”, a spus el, potrivit sursei citate.

UPDATE Lideri militari din Statele Unite şi dintr-o serie de ţări europene au prezentat joi opţiuni consilierilor lor pe probleme de securitate naţională pentru furnizarea de garanţii de securitate Ucrainei, au declarat oficiali, citaţi vineri de Reuters, informează Agerpres. Acest lucru intervine după promisiunea preşedintelui american Donald Trump de a ajuta la protejarea Ucrainei în cadrul oricărui acord care să pună capăt războiului declanşat de Rusia împotriva acestei ţări care durează de 3 ani şi jumătate. Un comunicat al Pentagonului a precizat că planificatorii americani şi europeni au dezvoltat opţiuni militare pentru „a fi luate în considerare în mod corespunzător” de către consilierii aliaţi pe probleme de securitate naţională. Şefii apărării din Statele Unite, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Regatul Unit şi Ucraina s-au întâlnit la Washington, D.C., de marţi până joi.

UPDATE Cifrele legate de câmpul de luptă arată că Rusia este departe de supremația pe câmpul de luptă. Cu doar câteva ore înainte de discuțiile de la Washington, Ministerul britanic al Apărării (MoD) a scris în raportul său privind evoluțiile de pe front că Rusia ar avea nevoie de 4,4 ani, în ritmul actual, pentru a cuceri restul teritoriului pe care pretinde că l-a „anexat”, scrie The Telegraph, conform Adevărul. De asemenea, conform calculelor serviciilor britanice de informații Apărării, bazate pe estimările ucrainene privind victimele rusești, atingerea obiectivelor lui Putin ar costa Rusia alte 1,93 milioane de morți și răniți. Aceasta s-ar adăuga la cele peste un milion de victime pe care le-a suferit deja. Cu alte cuvinte, Rusia s-ar putea îndrepta spre propriile sale puncte de rupere.

UPDATE Preţurile benzinei au atins joi valori apropiate de maxime record în Rusia, potrivit datelor bursei de la Sankt Petersburg, pe fondul unei serii de atacuri ucrainene asupra rafinăriilor, transmite Boursorama, conform News.ro. La bursă, benzina AI-92 şi AI-95 se tranzacţionau la 72.663 şi respectiv 81.342 ruble pe tonă (circa 774 şi 866 de euro), foarte aproape de maximele istorice. Brokerul rus BKS a explicat creşterea prin „sezonul de vârf, lucrările de reparaţii şi noile accidente în rafinării”, menţionând şi o cerere sporită, deoarece oamenii călătoresc mai mult vara. Kievul loveşte frecvent rafinării şi depozite petroliere ruseşti, încercând să reducă capacitatea Moscovei de a-şi finanţa ofensiva lansată în 2022. Ultimele atacuri vin în plin sezon al vacanţelor de vară, când cererea de combustibil este ridicată.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Mesaje sarcastice au apărut pentru scurt timp pe un ecran mare în sala unde președintele rus Vladimir Putin își ținea conferința de presă anuală și conversația telefonică „în linie directă” cu cetățenii, vineri, anunță Reuters. „Nu o linie directă, ci un circ”, spunea un astfel de comentariu. Un altul, folosind prenumele și patronimicul lui Putin, suna astfel: „Vladimir Vladimirovici, e deja vineri, putem să bem ceva?” Comentariile neașteptate au apărut pe ecrane care afișau mesajele text primite, destinate lui Putin la evenimentul anual maraton, cu ocazia căruia rușii obișnuiți sunt încurajați să trimită întrebări, scrie Libertatea.

UPDATE O dronă rusească a fost descoperită vineri într-o zonă rurală din districtul Izmit, Kocaeli, Turcia, la câțiva zeci de kilometri de Istanbul, cel mai mare oraș al țării. Orlan-10 este un vehicul aerian de recunoaștere utilizat pentru o varietate de misiuni. Potrivit presei locale, localnicii au observat vehiculul aerian imobilizat pe un teren din cartierul rural Cubuklubala și au notificat autoritățile. Echipele de jandarmerie au fost trimise la fața locului în urma raportului.

UPDATE Președintele Vladimir Putin susține că Rusia ia în calcul să oprească atacurile asupra Ucrainei, în cazul în care regimul de la Kiev ar decide să organizeze alegeri.Putin a prezentat această posibilă decizie a Rusiei în cadrul unui lung discurs televizat, prezentat la data de 19 decembrie 2025, informează Sky News.

UPDATE Președintele polonez Karol Nawrocki a declarat că vizita omologului său ucrainean Volodimir Zelenski demonstrează unitatea dintre Polonia și Ucraina în materie de securitate, calificând-o drept „o veste bună pentru regiune”, dar „o veste proastă pentru Moscova”, scrie Digi24.

UPDATE „Traversarea podului Maiaki-Udobnoe a fost suspendată, ca urmare a unui nou atac cu drone. La moment, în cadrul PTF „Palanca-Maiaki-Udobnoe” și PTF „Tudora-Starokazacie” se efectuează procesarea persoanelor și a mijloacelor de transport doar pe sensul de intrare în Republica Moldova. Ieșirea din Republica Moldova se autorizează doar cetățenilor care se deplasează spre Belgorod-Dnestrovsk (Ucraina). Autoritățile de frontieră recomandă cetățenilor să se abțină de la deplasări în această direcție”, anunță Poliția de Frontieră a Republicii Moldova într-un comunicat.

UPDATE Vorbind vineri la conferința de presa maraton pe care o susține anual, președintele rus Vladimir Putin i-a transmis secretarului general al NATO Mark Rutte un mesaj ironic, îndemnându-l însă să citească noul document care enunță strategia de securitate a națională a SUA. „Noua strategie de securitate [a SUA], securitatea națională, nu include Rusia ca inamic, ca țintă. Totuși Secretarul General al NATO se pregătește de război cu noi. Ce este asta? Puteți măcar citi?”, a spus Putin, citat de TASS.

UPDATE O serie de întrebări adresate de un corespondentul BBC la Moscova l-a făcut pe președintele rus Vladimir Putin să-și abandoneze calmul, în cadrul conferinței de presă maraton de vineri. Întrebat despre riscul unui conflict mai larg, Putin a respins categoric scenariul în care Rusia ar ataca Europa: „Ce, o să atacăm Europa? Ce prostie”. „Nu vor exista operațiuni militare dacă ne tratați cu respect, dacă respectați interesele noastre”, a adăugat președintele rus, menționând din nou modul în care Rusia a fost „abandonată” de NATO. Amintim că Putin a negat un atac asupra Ucrainei în mod constant înainte de 24 februarie 2022 spunând și la momentul respectiv că informațiile privind acumulări de trupe sunt menite să discrediteze imaginea internațională a Rusiei. Putin a susținut că discursul despre un război cu Rusia ar fi folosit în Occident „din motive politice” și pentru a construi „imaginea unui dușman”, scrie Mediafax.

UPDATE Vladimir Putin a declarat că nu se consideră vinovat de morţile cauzate de războiul din Ucraina, pe care l-a lansat în urmă cu aproape patru ani. „Noi nu ne considerăm vinovaţi de moartea oamenilor, pentru că nu noi am început acest război”, a declarat el în timpul conferinței.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Fostul președinte al Federației Ruse, Dmitri Medvedev a venit cu un mesaj plin de furie la adresa conducerii UE și a șefei CE, Ursula von der Leyen, după ce blocul comunitar a aprobat un buget de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, scrie Digi24.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Vladimir Putin a comentat recentul atac ucrainean asupra unui petrolier rusesc spunând că, deși nu va deranja aprovizionarea, Moscova va riposta întotdeauna, potrivit SkyNews. A fost prima dată când dronele ucrainene au lovit un petrolier rusesc în Marea Mediterană, la peste 1.000 de mile distanță de Ucraina, Putin spunând că acest lucru „nu va face decât să creeze amenințări suplimentare”. El a adăugat că Rusia răspunde în mod regulat cu „atacuri mult mai puternice” împotriva Ucrainei.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.