86 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania Nazistă. Într-un protocol adițional secret, acesta prevedea împărțirea sferelor de influență în Europa Răsăriteană. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, România a fost obligată să cedeze URSS-ului, în iunie 1940, Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța astăzi trecute în posesia Ukrainei.
În această zi, cu o vizită de lucru a venit în Moldova premierul român, Ilie Bolojan, care a menționat că astăzi, Republica Moldova are „șansa reală” să se desprindă de urmările acestui pact.
„Astăzi, este o zi nefastă în istorie, prin Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939, pe baza căruia două regimuri dictatoriale au decis să-și impună voința nedreaptă asupra altor popoare europene. Moldova are șansa reală să se desprindă definitiv de urmările acestui pact, care a plasat-o în sfera de influență a Moscovei și să se alăture popoarelor libere ale continentului nostru, în cadrul UE”, a declarat premierul român Ilie Bolojan.
Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, Germania Nazistă și Rusia Sovietică și-au împărțit între ele sferele de influență teritorială în Europa Răsăriteană. Tot în 1939, a început cel de-al Doilea Război Mondial, prin atacarea Poloniei de către Germania pe 1 septembrie 1939, și invazia sovietică a Poloniei câteva zile mai târziu, pe 17 septembrie.
Pactul a fost semnat la Moscova pe 23 august 1939 de șeful guvernului și ministru de externe al URSS, Viaceslav Molotov, și de ministrul de externe german, Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin.
Semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov a reprezentat pentru Europa un moment istoric tragic care a deschis calea celui de-al Doilea Război Mondial, cu implicații dezastruoase pentru umanitate.

Pe 2 aprilie 2009, Parlamentul European a decis ca data de 23 august a fiecărui an să marcheze Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Comunismului. Este o zi de comemorare a victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare.
Odată cu Pactul Ribbentrop-Molotov, Germania Nazistă și Uniunea Sovietică și-au împărțit Europa în sfere de interes.
Acordul, cu toate protocoalele sale secrete, a precedat atacul german asupra Poloniei de la 1 septembrie 1939, invazia sovietică a Poloniei și ocupația sovietică a estului Poloniei, precum și ocupația sovietică asupra regiunii și, mai târziu, anexarea țărilor baltice, în iunie 1940.

Pe 1 septembrie 1939, la zece minute după primul atac asupra orășelului Wieluń, germanii au luat cu asalt rezervele de armament ale polonezilor. Atacul de pe vasul de război „Schleswig Holstein” a fost urmat de bombardamente aeriene. Luptele au durat o săptămână.
La șaisprezece zile de la invadarea Poloniei de către Germania Nazistă din partea de vest, Uniunea Sovietică a acționat la rândul ei din partea de est.
Invazia sovietică a Poloniei, pe 17 septembrie 1939, a fost o operațiune militară sovietică declanșată fără nicio declarație oficială de război, în timpul primelor etape ale celui de-Al Doilea Război Mondial. Invazia a luat sfârșit pe 6 octombrie 1939 cu împărțirea și anexarea totală a celei de-a Doua Republici Poloneze de către Germania și Uniunea Sovietică.
În iulie 1940 au fost organizate alegeri pentru Parlamentele baltice.

Ocuparea statelor baltice se referă la perioada în care Estonia, Letonia și Lituania au suferit regimul ocupației străine, mai întâi din partea Uniunii Sovietice, ca urmare a prevederilor pactului de neagresiune sovieto-german din 1939, apoi din partea Germaniei naziste, din 1941 până în 1944, și din nou din partea URSS, din 1944 până în 1991.
„Uniunile poporului muncitor”, create la inițiativa comuniștilor locali, au câștigat sub ocupație majorități confortabile ale voturilor. Parlamentele au proclamat instaurarea puterii sovietice în statele baltice și a Republicilor Sovietice.
În momentul în care a fost declanșat cel de-al Doilea Război Mondial, în 1939, soarta statelor baltice fusese deja hotărâtă prin „Protocolul adițional secret” al pactului de neagresiune sovieto-german din august 1939.
Pe 28 iunie 1940, România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice prin care i se cerea evacuarea administrației civile și a armatei române de pe teritoriul dintre Prut și Nistru, cunoscut ca Basarabia, și din partea nordică a regiunii Bucovina. În cazul în care retragerea nu s-ar fi făcut în termenul impus de patru zile, România era amenințată cu războiul. Din cauza presiunilor conjugate ruso-germane, administrația și armata română au primit ordin din partea conducerii deficiente și pro-fasciste a României să se retragă, pentru a evita războiul și fără încercări de tratative de prelungire a termenului impus care, evident, era imposibil să fie respectat.


































































