Tradițional, înainte și după fiecare scrutin apar acuzații de fraude electorale. De regulă, acestea nu vin cu dovezi concrete și sunt, mai degrabă, un instrument de justificare a eșecului pentru perdanți. Totuși, este posibilă fraudarea alegerilor în Moldova? Pentru asta, vom analiza evoluția procesului electoral în țara noastră.
„Noi am avut un cod electoral adoptat în 97, care iată a fost revizuit complet, practic adoptat un cod nou în 2022, dar nu știu dacă știați, dar acel cod vechi electoral a fost modificat de peste 60 de ori. Peste 60 de legi au modificat aceea lege modificată în 97. Ceea ce ne spune despre faptul procesul electoral a fost unul dinamic. Constant dinamic. A evoluat și de fiecare după scrutine au fost învățate anumite lecții”, a explicat pentru „Alo, TV8”, directorul programe de monitorizare Promo-Lex, Nicolae Panfil.
La votul din toamna trecută, Promo-LEX a raportat 1.569 de incidente. Cifra nu este una mică, dar nu au fost constate abateri grave de la normele democratice. Totuși aceste nereguli minore slăbesc încrederea oamenilor în procesul electoral.
„Atunci când vorbim de validarea rezultatelor, validarea mandatelor de către Curtea Constituțională, Curtea întotdeauna ia în calcul și măsura în care încălcările ar fi putut influența rezultatul votului și este necesară proba această că uite numărul de persoane transportate, numărul de persoane cumpărate, numărul de persoane cărora nu le-a ajuns buletine de vot și așa mai departe, au fost suficient sau nu pentru a schimbat rezultatul de exemplu. Trebuie să spun și am spus-o de fiecare dată în cadrul scrutinelor anterioare, nu toate influențează sau pot influența rezultatul final al alegerilor. În schimb, pot influența încrederea cetățenilor în procesul electoral”, a menționat Nicolae Panfil.
Deși statul stabilește regulile de desfășurare a alegerilor, responsabilitatea ca acestea să fie libere și corecte revine tuturor – de la cetățenii care își exprimă votul, până la partidele care aspiră la fotoliile de deputați –, mai ales că există instrumente legale care garantează acest lucru.
„Partidele politice au și instrumente, dacă ați întrebat anume de ei. Este vorba despre reprezentanți. Și iarăși am observat la scrutinele precedente cum foarte puțin se apelează la această instituție, la instituția reprezentantului. Pentru că aceștia le pot apăra interesele începând cu biroul electoral și terminând cu CEC și instanțele de judecată. Sunt observatorii independenți sau sunt misiunile de observare a alegerilor sau observatorii acreditați care au și ei instrumente. Vorbim despre prezența în secțiile de votare, rapoartele pe care observatorii ni le dau, comunicarea publică pe care o avem. Sunt instrumente suficiente eu aș spune pentru ca noi să ne asigurăm ca alegerile sunt libere și corecte”, susține expertul.
Republica Moldova nu este o democrație perfectă, dar calitatea ei depinde de cât de mult ne implicăm cu toții – nu doar în ziua votului sau în campanie, ci pe tot parcursul celor patru ani. E simplu să te plângi stând pe canapea, dar viitorul pe care ni-l dorim nu se câștigă cu vorbe goale. Se construiește prin acțiune, implicare și voința de a schimba lucrurile aici, acasă.































































