În 2010, cu o mică valiză și o pătură dăruită de mama, o tânără din Republica Moldova pornea spre Franța, fără să știe că țara aceasta îi va deveni a doua casă. Deși visase cândva să ajungă în Grecia sau Marea Britanie, destinul a ales pentru ea altceva. Jurnalista Natalia Ghețu a stat de vorbă cu moldoveanca, care acum se află în fruntea unei echipe financiare din cadrul unei instituții din domeniul protecției sociale, care colectează bani de la diverse întreprinderi și achită pensii.
„Casa rămâne în Moldova, acolo îmi sunt rădăcinile. Zi de zi trăiesc aici, dar sufletul e acolo, de unde am venit”, mărturisește ea.
Primele luni au fost dificile. După absolvirea universității, a petrecut două luni învățând limba franceză, iar adaptarea a venit treptat.
„M-a ajutat faptul că eram tânără, dar sentimentul de a fi singură, fără familie, era straniu. Învățam limba ascultând lecții audio, citind ziare în metrou și comunicând cât mai mult. Copiii cu care lucram nu te iartă, se mai râd, dar tocmai asta m-a motivat să merg înainte”, povestește tânăra.
După cinci ani de muncă și perseverență, și-a văzut visul împlinit: a obținut un post în domeniul financiar, unde șeful de atunci i-a oferit o șansă decisivă: „Lucrez cu cifrele, asta am visat mereu. Când am ajuns după 5 ani să muncesc în domeniul financiar, am ajuns la interviu de angajare și șeful m-a susținut foarte mult. A fost cineva care a apreciat cultura țărilor ex-sovietice, a văzut entuziasmul din ochii mei. Și el mi-a dat șans.”
Astăzi, ea este responsabilă de o echipă de contabili și recunoaște că, atunci când angajează pe cineva, caută să vadă „ce se află în spatele sufletului unui om, nu doar în spatele unui CV”.
Experiența ei arată că succesul în Franța cere efort, motivație și încredere în viitor.
„Francezii își iubesc țara și știu pentru ce plătesc impozite. Și noi plătim, foarte mult, dar o facem cu gândul ca, într-o zi, copiii noștri să trăiască într-o țară prosperă”, spune ea.
