Participarea alegătorilor din regiunea transnistreană la scrutinele din Republica Moldova a fost mereu un subiect sensibil. De această dată, reducerea numărului de secții de votare aprinde din nou controverse: cum se împacă drepturile cetățenilor cu riscurile de manipulare într-o regiune unde legea moldovenească nu este respectată?
Până la începerea campaniei electorale, discuțiile publice sunt dominate de ultimele decizii privind organizarea alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Una dintre cele mai controversate vizează reducerea secțiilor de vot pentru cetățenii din stânga Nistrului.
„Menționez faptul că nici un partid politic sau candidat în procesul electoral nu își poate desfășura campania electorală în mod liber pe teritoriul regiunii transnistrene. Tiraspolul nu respectă legislația și Constituția, motiv pentru care nu putem vorbi despre un proces democratic și liber în regiune. Sunt o multitudine de secții care au avut și 35 și 60 și ceva de voturi și până la 100. Deci aceste secții nu sunt argumentate pentru a fi redeschise”, a explicat viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Roman Roșca.
Autoritățile explică decizia prin trei motive: participarea scăzută la vot în regiune, lipsa condițiilor pentru desfășurarea campaniei electorale și riscul ca alegătorii să fie influențați de lipsa de informații și presiunile locale.
Pe de altă parte, unii consideră măsura una abuzivă, ce discriminează cetățenii de pe malul stâng și le încalcă un drept fundamental.
„În regiunea transnistreană trăiesc aproape 400.000 de cetățeni ai Republicii Moldova. La ultimele alegeri prezidențiale au fost deschise 30 de secții de votare, iar la parlamentarele precedente- 41 de secții. Acum la ordinul, vor să deschidă doar 10 secții de votare. De la 41 la 10. Asta nu mai este democrație, asta de fapt este o obstrucționare cinică a dreptului constituțional la vot a cetățenilor noștri”, a menționat deputatul neafiliat, Vasile Bolea.
Numărul secțiilor de votare și al votanților din stânga Nistrului a variat de la independență încoace. De exemplu, în timpul scrutinelor dintre 2001 și 2009, numărul secțiilor de vot a fluctuat între 8 și 11, iar la urne se prezentau sub 10.000 de alegători. Cel mai activ an a fost 2019, când au fost deschise 47 de secții la care s-au prezentat peste 35.000 de persoane. Potrivit Agenției Servicii Publice, 347.161 de persoane din stânga Nistrului dețin cetățenia Republicii Moldova.
În același timp, liderul de la Tiraspol a văzut o ocazie propice prin care să ceară din nou independența regiunii transnistrene.
„Totul este foarte simplu. Raționalizez și fac concluziile, că este timpul să spunem clar și direct: „Noi nu vrem să vedem transnistrenii la alegerile din Moldova. Noi nu vrem ca transnistrenii să influențeze asupra proceselor noastre electorale, asupra deciziilor noastre. Noi recunoaștem Transnistria un stat separat și să participați la alegeri nu aveți voie.” De exemplu, înțelegeți? Dar acest lucru nu se întâmplă, dar iau niște decizii neclare”, a punctat liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.
Regiunea transnistreană este parte inalienabilă a Republicii Moldova, iar locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului au aceleași drepturi și obligații. Totuși, organizarea votului într-o zonă controlată de separatiști ridică dileme: respectarea dreptului cetățenilor versus riscul manipulării. Astfel de situații pot crea diviziuni exploatate de cei interesați să fragmenteze societatea.































































