Comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos, a oferit un interviu în exclusivitate pentru TV8. „Există momente istorice când este timpul să faci ceea ce trebuie. Iar acum, extinderea și aducerea Moldovei în Uniunea Europeană este ceea ce trebuie făcut”, a declarat oficiala. De ce depinde integrarea europeană a Republicii Moldova, care e îndemnul Martei Kos înainte de alegerile din toamnă și dacă putem scăpa într-un final de influența Rusiei, aflați în interviul „Cutia Neagră”, realizat de jurnalista Mariana Rață.
- Doamnă comisar, vă mulțumim că sunteți alături de noi. Republica Moldova marchează 34 de ani de independență față de Uniunea Sovietică. Cum vedeți astăzi independența Moldovei?
- Felicitări de Ziua Independenței, felicitări cu ocazia acestei aniversări. Este minunat. Știți, există o asemănare cu Slovenia mea. Și noi ne-am obținut independența în ’91. Văd Ziua Independenței voastre ca pe un moment de mândrie. Trăiți în pace, trăiți în libertate. Ați decis să mergeți pe calea europeană și progresați. Consider astfel de sărbători naționale ca pe o oportunitate de a vă celebra identitatea, tradiția, de a privi înapoi la ceea ce ați realizat cu bine – și ați realizat foarte multe lucruri bune.
De fiecare dată când vin în Moldova, care îmi este acum foarte aproape de inimă, văd dezvoltare. Văd oameni care vorbesc pro-european, care îmi adresează întrebări foarte bune. Văd oameni curioși și văd oameni care uneori vor să ia destinul țării în propriile mâini. Și acest lucru îmi place foarte mult. Cred că ar trebui să fiți mândri de ceea ce ați realizat, mai ales în ultimii ani.
Dar văd această aniversare și ca pe un moment pentru Europa de a-și arăta sprijinul, pentru că deja, aș spune, faceți parte din familia noastră. Nu sunteți încă stat membru. Veți deveni. Sunteți o țară candidată. Dar tratăm țările candidate, aș spune, în cea mai mare măsură posibilă, ca pe membrii noștri și vă ajutăm să deveniți un membru cu drepturi depline.
- Pentru că am început să discutăm despre viitorul european al Republicii Moldova. Politicienii pro-ruși din Moldova îi sperie pe oameni că, odată acceptată în Uniunea Europeană, țara își va pierde independența și suveranitatea. Există un asemenea risc?
- Deloc. Și aș putea vorbi acum mult timp despre experiențele propriei mele Slovenii. A fost alegerea voastră să optați pentru Uniunea Europeană. Iar această alegere vine cu angajamente, vine cu obligații. Dar de ce ar trebui să pierdeți ceva? Din contra. De exemplu, de când Slovenia face parte din UE – și noi suntem o națiune mică, chiar mai mică decât voi – limba slovenă este limbă oficială a Uniunii Europene. Putem decide la aceeași masă, alături de Germania și Franța, despre dezvoltarea viitoare a Europei și, foarte, foarte important, despre cum ne putem proteja identitatea ca țară mică.
Aș spune că nu înțeleg de ce se răspândesc astfel de minciuni, dar, vedeți, totul ține de felul în care vă construiți identitatea. Iar eu cred că, în ultimii ani, v-ați consolidat identitatea pe baza muncii harnice a femeilor și bărbaților care au demonstrat că vor să meargă pe calea europeană.
- Rusia are încă o influență puternică în Republica Moldova, mai ales în timpul alegerilor, chiar dacă și-a pierdut monopolul energetic și comercial asupra țării. Cum poate Moldova să se elibereze de această influență?
- Aceasta este o întrebare foarte bună. Știți, uneori mă întreb dacă această influență este reală sau nu. Dar răspunsul meu ar fi că, pentru a scăpa de această influență, cea mai bună cale este ca Republica Moldova să fie puternică. Să fie o țară cu o economie solidă, o țară prosperă, o țară care să ofere oamenilor ceea ce poate le-a fost lipsit în ultimii ani.
Dacă fac un pas înapoi, ceea ce a realizat guvernul vostru în ultimii trei ani este mai mult decât am văzut în oricare alt stat candidat. Asta înseamnă că este posibil să mergeți pe această cale europeană. Iar Europa vă ajută în acest sens, dar decizia vă aparține. Veți rămâne independenți. Veți avea o voce la Bruxelles. Identitatea, limba, cultura, tradițiile și patrimoniul vostru cultural vor fi păstrate și protejate de Europa.
Pentru mine, desprinderea de această influență începe atunci când oamenii voștri, la următoarele alegeri, vor alege politicienii potriviți. Politicieni care fac ce e mai bine pentru popor, nu pentru ei înșiși. Politicieni care construiesc drumuri și infrastructură nu prin corupție, ci astfel încât banii să fie cheltuiți în folosul oamenilor. Și, bineînțeles, mă aștept să fie politicieni care muncesc din greu, care rămân în Moldova și nu fug să-și facă vile luxoase în Grecia sau la Moscova. Așadar, chiar și atunci când veți deveni membru al Uniunii Europene, veți fi, desigur, parte a Comunității Europene, dar independenți în ceea ce privește deciziile pe care le veți lua.
- Mulți spun că următorii trei-patru ani sunt ultima șansă a Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană. Sunteți de acord cu asta?
- Da, sunt de acord cu dumneavoastră. Și aș vrea să explic de ce. Pe de o parte, negocierile de aderare sunt între Chișinău și Bruxelles, iar voi avansați bine, știți, datorită echipei voastre excelente de negociere, cu Cristina în frunte. Ne împingeți și pe noi să lucrăm mult mai repede. Așadar, livrați rezultate – de exemplu, toate screening-urile vor fi finalizate anul acesta. Nu s-a mai întâmplat până acum. De obicei durează ani. Revenind la întrebarea dumneavoastră: pe de altă parte, avem acum un moment în Europa în care extinderea este o prioritate, nu doar din motive geopolitice. Ea are deja loc din nou în sensul întrebării cum putem face Europa mai sigură. Și aici eu văd funcția procesului de extindere – de a aduce toate țările care doresc să ni se alăture.
Din acest punct de vedere, sunt foarte fericită că avem acum o generație de politicieni europeni care înțeleg de ce extinderea este importantă și care înțeleg de ce Moldova este importantă în acest sens. Știți, avem acum un grup de politicieni europeni foarte influenți și importanți care vă sărbătoresc Ziua Independenței: președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Merz, și premierul Poloniei, Donald Tusk. Ei sunt acolo. Așadar, nu este doar un gest simbolic, dar totuși există mult simbolism în asta. Și, în acest sens, nu pot să spun dacă acest curent pro-extindere va dura pentru totdeauna.
Când locuiam în Germania, discutam mult cum a fost posibil ca Zidul Berlinului să cadă, deși oamenii nu se așteptau. Dar apoi, a existat un politician rus, Gorbaciov, care a spus odată un citat german: „Cine vine prea târziu este pedepsit de viață”. În sensul că există momente istorice când este timpul să faci ceea ce trebuie. Iar acum, extinderea și aducerea Moldovei în Uniunea Europeană este ceea ce trebuie făcut.
- Da, este ca o fereastră de oportunitate astăzi pentru Moldova.
- Da. Și faceți acest lucru foarte bine, dar este și responsabilitatea noastră, știți, nu este doar despre ceea ce faceți voi și despre toate reformele – în care sunteți extraordinari. Este fără precedent ceea ce ați realizat. Însă este și responsabilitatea noastră. Adică, dacă voi livrați rezultate, atunci și noi trebuie să livrăm.
- Iar următoarea mea întrebare este despre colegii dumneavoastră: ce le spuneți colegilor din Uniunea Europeană care sunt sceptici față de extindere atunci când susțineți că Republica Moldova aparține UE? Cum îi convingeți?
- Nu am întâlnit niciodată vreun ministru sau lider care să aibă vreo îndoială că Republica Moldova merită un loc în Uniunea Europeană. Și acest lucru îmi place foarte mult. Asta înseamnă că ei știu despre voi și susțin procesul vostru de aderare. Și acest lucru este extrem de important.
Da, avem și scepticism față de extindere în unele state membre. Dar, știți, eu nu vreau să trăiesc vremurile în care ar exista 100% susținere pentru ceva. Știți asta. Am crescut și eu într-o țară comunistă și știți bine – nu ar fi normal sau firesc ca toată lumea să fie de acord. De aceea, aceasta este și sarcina noastră, a politicienilor europeni: să discutăm despre temeri, să explicăm de ce cineva are o anumită teamă. De exemplu, ce va însemna pentru agricultura europeană atunci când Ucraina va deveni membru al UE.
Pe de altă parte, trebuie să discutăm și despre așteptările legate de ceea ce vor aduce apartenența Republicii Moldova și a Ucrainei pentru securitatea și stabilitatea europeană. Și un lucru foarte important, cred că trebuie să fim foarte atenți: aderarea la Uniunea Europeană nu înseamnă automat și aderarea la NATO.
- Dacă puteți explica acest lucru, pentru că la Chișinău se spune că este greșit, că nu este posibil să fii țară a Uniunii Europene și să nu fii membră NATO?
- Nu, deloc. Știți, avem patru țări din Uniunea Europeană care nu sunt membre NATO. Este vorba de Cipru, Malta, Austria și Irlanda, ca state neutre. Și, de exemplu, Slovenia a reușit să devină membră a Uniunii Europene înainte de a adera la NATO. Există și țări din Balcanii de Vest care sunt membre NATO, dar au dificultăți în a deveni membre ale UE. Deci nu există absolut nicio legătură directă între cele două apartenențe.
Voi singuri, voi, poporul vostru și guvernul vostru, veți decide în ce fel de organizație de securitate doriți să trăiți. Dar pot să spun că și acele țări care nu sunt membre NATO fac parte din securitatea europeană. În acest sens îmi place să spun că a fi membru al Uniunii Europene înseamnă, într-un fel, tot securitate, pentru că niciodată nu a existat un război pe teritoriul Uniunii Europene. A existat război în Europa, inclusiv în țara mea, și unul foarte, foarte grav în Balcanii de Vest. Deci a fost război în Europa, dar niciodată pe teritoriul Uniunii Europene. Așadar, faptul de a deveni membru al UE înseamnă că ați decis să mergeți pe această cale. Dar în privința NATO, aceasta va fi o decizie pe care va trebui să o luați mai târziu, voi singuri.
- Dar, în contextul agresiunii ruse în Ucraina, simțiți că acest fapt firesc – că nu au avut loc războaie în interiorul UE – este acum sub risc? Ar putea fi pus în pericol?
- Dimpotrivă, cred că este important să ne întoarcem la rădăcini, la motivul pentru care a fost creată Uniunea Europeană – și anume pentru a garanta pacea, libertatea și prosperitatea. Iar eu cred că libertatea înseamnă și pace cu securitate. Așadar, ideea principală este ca țările să colaboreze și pentru pace. Și la acest lucru veți putea contribui și voi, moldovenii.
De aceea spun că este atât de important pentru securitatea europeană ca țara voastră, dar și Ucraina, să devină membre ale UE. Nu-mi pot imagina că vom fi în siguranță și protejați în Europa, inclusiv Moldova, dacă Ucraina nu va deveni membră a Uniunii Europene și dacă nu va atinge o pace dreaptă și durabilă. Acest lucru este extrem de important. Dar, atunci când vorbim despre asta – și vă mulțumesc pentru întrebare – de obicei, când discutăm despre UE, ne referim mai ales la partea economică.
- Da, prosperitate pentru prosperitate.
- Știți, la fel a fost și în Slovenia. Când am devenit membri ai Uniunii Europene, în 2004, am privit apartenența noastră mai ales prin prisma economică. Dar acum, pentru că, știți, nu va mai fi niciodată război... Mama mea s-a născut în 1932 și, ori de câte ori aveam probleme, pe vremea comunismului, spunea acasă: „atâta timp cât nu este război, totul va fi bine”. Eu îi spuneam că ne săturasem de acest lucru, în sensul de hai, oprește-te, nu mai vorbi despre război, nu va mai fi niciodată nicăieri. Și apoi, știți, ea era încă în viață atunci când a izbucnit războiul din Slovenia, apoi în Bosnia și Croația. Ceea ce înseamnă că acesta este cel mai important lucru – cel mai important lucru este să trăim în pace. Dar pacea nu vine de la sine. Trebuie să contribuim la ea.
- Să revenim la Moldova și la influența rusă. Timp de patru decenii, guvernele de la Chișinău au promis atât un viitor european pentru Republica Moldova, cât și un parteneriat strategic cu Rusia. Și, în cele din urmă, legăturile cu Moscova au prevalat mereu. De ce țările apropiate de Rusia nu pot avansa în negocierile de aderare la UE?
- Este foarte, foarte interesant de ce acest lucru nu este posibil. Dar, de la izbucnirea războiului din Ucraina și urmărind ce se întâmplă și în Rusia, cred că înțeleg mai bine de ce nu este posibil. Uniunea Europeană înseamnă stat de drept, drepturile omului, protecția minorităților, prosperitate și economie de piață care să servească oamenilor. Rusia este opusul.
Uniunea Europeană sprijină Moldova cu cel mai mare program de asistență financiară pe care l-ați primit vreodată – aproape 2 miliarde de euro – și nu din caritate, ci pentru că vrem să vedem economia voastră puternică. Nu sunt sigură că Putin își dorește să vadă economia voastră puternică. Noi vrem să vedem statul de drept dezvoltat în țara voastră. Vrem să vedem jurnalism independent, astfel încât tu, Mariana, echipa ta și multe alte instituții media să puteți lucra liber. Rusia nu face asta.
Din punctul meu de vedere, ceea ce facem noi în Europa este să vă dorim puternici din punct de vedere economic, cu stat de drept și cu tot ce am menționat. Pentru că vrem ca voi să fiți puternici. Ideea lui Putin, și poate acesta este motivul pentru care cele două drumuri nu pot merge împreună, este că statele nu trebuie să fie puternice. De ce? Pentru că altfel nu ar mai avea influență. Nu ar mai putea controla mass-media, ONG-urile sau să bage la închisoare mulți dintre oponenții politici. Asta nu ar trebui să se întâmple niciodată. Avem nevoie de oameni cu opinii diferite, altfel democrația nu poate funcționa.
- Și, de fapt, ca să adaug, Rusia nu a ajutat niciodată Republica Moldova financiar, nu a oferit vreun sprijin țării noastre. Zero lei, cum spun eu. Dacă partidele eurosceptice vor obține un rezultat bun la alegerile din septembrie din Moldova, cum ar putea acest lucru să afecteze relațiile cu Bruxelles-ul?
- Cred că asta ar însemna o întoarcere în trecut. Așa cum am discutat mai devreme, nu este vorba doar despre procesul de negociere, ci despre un moment istoric. Iar dacă forțele pro-ruse ar câștiga, nu știu cât de dispuse ar fi să facă toate reformele. Acesta este un aspect. Alt aspect ar fi dacă Republica Moldova ar rămâne pe calea europeană.
Și, din acest punct de vedere, mai mult ca niciodată, este extrem de important ca oamenii – oamenii să decidă. Moldovenii vor decide despre viitorul lor. Ce fel de guvern își doresc să vadă. Eu văd că actualul guvern este foarte serios și determinat în privința parcursului european. Nu știu cum ar fi, dacă – așa cum întrebați – ar exista un guvern pro-rus. Nu știu. Ceea ce înseamnă că responsabilitatea uriașă este a poporului vostru de a-și alege guvernul și reprezentanții în Parlament care să susțină ceea ce oamenii își doresc. În opinia mea, oamenii din Moldova sunt proeuropeni. Nu-mi pot imagina că ar exista politicieni care să meargă împotriva propriului popor.
- Cred, de asemenea, că cetățenii noștri sunt europeni prin fire, nu datorită mesajelor tuturor partidelor. Știm că se depun eforturi mari pentru a convinge Ungaria să sprijine deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina. Moldova este legată de Ucraina în acest proces. Când vă așteptați să fie deschise primele capitole de negociere pentru Republica Moldova?
- Mă aștept ca acest lucru să se întâmple în curând, pentru că lucrăm foarte intens la asta. Atunci când vorbim despre Moldova și Ucraina împreună, trebuie să creăm condițiile care să permită Ucrainei să deschidă clusterul unu. Și ambele țări ați livrat rezultate. Știți, noi spunem că acesta este un proces bazat pe merite. Așadar, voi, moldovenii, ați livrat, ucrainenii au livrat. Acum este responsabilitatea noastră și facem tot posibilul ca acest lucru să se întâmple cât mai curând.
De fapt, anul acesta vom putea deschide nu doar clusterul unu, ci toate clusterele. Pentru că procesul de screening – prin care vedem cum este aliniată legislația voastră cu cea europeană și ce mai trebuie făcut – avansează foarte, foarte repede. Așadar, dacă le deschidem, ceea ce eu cred că este foarte realist, din anul viitor vom începe doar să le închidem.
Și, așa cum spuneam mai devreme despre momentul istoric, în luna mai, când am fost la Chișinău, l-am provocat pe prim-ministrul vostru, domnul Recean, în legătură cu viteza cu care trebuie făcut acest proces. Și, știți, am putea încheia negocierile cu Muntenegru în 2026, cu Albania în 2027 și ar fi extraordinar dacă am putea finaliza negocierile cu Moldova în 2028.
- Dar, de fapt, deschiderea capitolelor va depinde exact de ce eveniment?
- Depinde de consensul dintre statele membre. Deci nu este vorba doar despre întregul proces de aderare, nu ține doar de negocieri. Ține și de voința și de opinia statelor membre. Iar statele membre trebuie să fie de acord cu acest lucru. Și la asta lucrăm noi.
- Odată ce vor începe negocierile, progresul Republicii Moldova va fi evaluat împreună, ca un pachet, alături de cel al Ucrainei?
- Acum, aceasta este situația specifică pentru deschiderea clusterului unu. Mai târziu însă, pe baza principiului meritului, veți putea merge pe propriul drum. Pentru că, știți, cât de repede putem închide capitolele depinde de cât de repede țara candidată își aliniază legislația cu cea europeană. Iar până acum ați demonstrat că sunteți cu adevărat, cu adevărat rapizi. Așadar, nu – Republica Moldova își va urma propriul drum.
- Deci nu împreună cu Ucraina. Bine. Ați promis că Republica Moldova nu va fi lăsată singură pe parcursul său european și ați alocat 1,9 miliarde de euro pentru a sprijini dezvoltarea țării. Iar noi simțim acest sprijin. La ce ar mai trebui să se aștepte moldovenii și ce rezultate preconizați din aceste investiții?
- Am vorbit mai devreme despre faptul că este și responsabilitatea noastră să ajutăm Republica Moldova să devină o țară puternică, independentă de influențe străine. Iar acesta este unul dintre instrumente. Iar acești bani sunt prevăzuți până la sfârșitul anului 2027. Odată cu noul cadru financiar al UE, vor veni și alți bani. Și, atunci când veți deveni membri ai Uniunii Europene, vor exista și fonduri dedicate.
Ce poate face Moldova cu acești bani? Mai întâi vreau să spun că nu sunt bani pentru Guvern. Desigur, îi dăm Guvernului pentru proiecte. Și cu acești bani, săptămâna viitoare, când voi merge în Moldova, voi lansa primul apel pentru companiile moldovenești, astfel încât acestea să devină parte a proiectelor care vor fi realizate cu ajutorul acestor fonduri. Se pot face foarte multe lucruri: infrastructură, drumuri mai bune, o autostradă nouă între România și Chișinău, o șosea de centură în jurul Chișinăului, infrastructură în sate și orașe ale Moldovei, renovarea și construirea de școli, spitale, grădinițe. Ne așteptăm ca, efectiv, mii și mii de locuri de muncă noi să fie create.
Dar, încă o dată, acestea vor fi proiecte realizate de companii moldovenești și muncitori moldoveni. Ce pot face ei? Am discutat înainte de interviu cum Moldova de astăzi este săracă. Aceste investiții vor impulsiona și dezvolta enorm țara. Noi credem că, odată cu infrastructura mai bună, vom putea atrage mai multe investiții străine. Nu doar de la străini, ci și de la diaspora voastră din străinătate.
De asemenea, este vorba și de sistemul social. Oamenii rămân acasă atunci când au locuri de muncă și când văd că pot trăi decent. Când știu că copiii lor pot merge la școli bune, că sistemul de sănătate este de calitate. Și exact asta facem. De aceea am invitat primarii – aproape 30 – să vină la Bruxelles. Am întâlnit peste 100 de primari când am fost, în luna mai, prin toată Moldova. Iar acum i-am invitat la Bruxelles. De ce? Pentru că guvernul central de la Chișinău nu poate face totul singur. Avem nevoie de sprijinul autorităților locale, al primarilor, care știu cel mai bine ce se întâmplă în comunitățile lor. Asta este important. La fel de important este și faptul că vom monitoriza reformele. Am spus deja: nu este vorba de caritate și nici de miracole. Va trebui să aveți proiecte, să aplicați pentru proiecte, iar banii vor fi acolo și vor fi disponibili.
- Cum monitorizați reformele? De fapt, întrebarea este: sunteți sigură că toți banii pe care Europa i-a oferit Republicii Moldova în această perioadă au fost cheltuiți corect și transparent?
- Aceasta este, de asemenea, o întrebare foarte importantă. Pentru că vorbim de banii contribuabililor europeni. Și de aceea suntem într-adevăr foarte, foarte atenți. În primul rând, am ajuns la acești bani printr-o procedură specială, adoptată atât în Consiliu, cât și în Parlamentul European. Avem un sistem special de audit, avem un sistem de supraveghere care controlează modul în care sunt cheltuiți banii. Și bineînțeles guvernul Republicii Moldova știe acest lucru, că avem un schimb constant: „ați făcut asta?”, „ați promis asta?”. Așadar, mecanismele de control există.
- Știți, există această opinie a partidelor de opoziție din țara noastră, potrivit căreia Uniunea Europeană nu sprijină Republica Moldova, ci partidul aflat la guvernare. Cum răspundeți acestei acuzații?
- Știți, noi nu sprijinim niciodată un anumit partid politic. Noi sprijinim țara sau guvernul. Vom vedea. Sper că noul guvern va fi pro-european. Dacă va fi o coaliție, un guvern de coaliție, vom vedea. Și, desigur, să fie pro-european. Dar, repet, așa cum am spus și mai devreme, acești bani nu sunt pentru guvern, ci pentru reforme concrete și pentru proiecte. Nu ne-am implicat și nu ne vom implica niciodată în favoarea unui partid politic.
Și motivul este că totul ține de principiile de bază ale solidarității în Uniunea Europeană – de a sprijini țara voastră. Este vorba de a vă da posibilitatea să fiți o țară puternică, capabilă să se susțină singură, cu un sistem judiciar funcțional, astfel încât niciun oligarh să nu mai poată transfera banii din Moldova, de la cetățenii voștri, în străinătate pentru a-și construi vile și așa mai departe. Acest lucru este extrem de important. Deci nu are nicio legătură cu vreun partid politic anume.
- Am discutat la început că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova își doresc integrarea europeană, își doresc să facă parte din Uniunea Europeană, dar mulți se îndoiesc că acest lucru se poate întâmpla în patru ani. Și pot explica de ce: parțial din cauza deceniilor de propagandă rusească. Rușii spun că nu sunteți capabili să realizați ceva spectaculos, că niciodată nu se va întâmpla ceva spectaculos cu țara voastră. Care este mesajul dumneavoastră pentru acei cetățeni ai Moldovei care își doresc să facă parte din UE, dar se îndoiesc că Moldova poate implementa toate aceste reforme?
- Mai întâi, mă bucur că oamenii se gândesc la procesul de aderare la Uniunea Europeană, ceea ce este un lucru foarte pozitiv. În al doilea rând, nu este vorba doar de patru ani. Este vorba de 34 de ani în care ați fost lipsiți de prosperitate, de o viață bună pentru oameni, de dezvoltarea unei economii solide, a unui sistem de sănătate și a altor domenii. Deci, pentru mine, nu e doar despre patru ani, ci despre întreaga perioadă de la obținerea independenței. Și, din acest punct de vedere, cred că avem bazele pe care putem construi pentru ca acest lucru să fie posibil în patru ani. De ce? Datorită determinării guvernului vostru și capacității de a livra rezultate. Doar să fii bun la vorbe nu este suficient.
Așadar, determinarea și capacitatea de a livra. Le-aș spune, de asemenea, oamenilor voștri: vă rog să priviți la acțiuni. În trei ani s-a făcut mai mult decât în 30 de ani anteriori. Ați obținut sau ați semnat cu noi cel mai mare program de sprijin financiar, planul de creștere. În curând, roamingul nu va mai fi plătit de cetățenii voștri. Apoi, nu veți mai plăti pentru transferurile bancare, pentru că veți fi parte din sistemul SEPA. Și, discutând cu primarii voștri, am văzut ce s-a făcut în unele sate și orașe – aceasta este dovada.
Un alt mesaj este că viitorul țării voastre se află acum în mâinile voastre. Veți decide ce fel de politicieni veți avea. Și aceasta este o responsabilitate pe care nu ar trebui să o ignorați. Îmi place să citez din Charles de Gaulle, care spunea că „politica este prea importantă pentru a fi lăsată doar politicienilor”. Democrația este puterea poporului, iar forța democrației constă în faptul că nu toată lumea gândește la fel. Discutăm despre ce funcționează bine și ce nu. Și acesta ar fi mesajul: fiți mândri, dragi moldoveni, de ceea ce ați realizat în ultimii ani. Și, vă rog, luați-vă în serios responsabilitatea pentru viitorul vostru, în aceste vremuri atât de importante.
- Doamnă comisar, vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu și pentru mesajul inspirațional de la final. Chiar sper ca Republica Moldova, după decenii de construit drumuri cu dublu sens, să construiască în sfârșit un drum cu sens unic – în direcția integrării europene. Și ultima mea întrebare este: Moldova va fi parte a Uniunii Europene în 2030?
- Oh, în 2030 nu voi mai fi comisar. Mi-ar plăcea să fie în 2029, dar, știți, dacă vom încheia negocierile în 2028, atunci procedura de ratificare durează încă un an sau doi. Deci sarcina mea este să finalizez negocierile. Și i-am promis prim-ministrului vostru că, chiar dacă nu voi mai fi comisar, oriunde veți sărbători aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, voi veni. Voi veni și, probabil, voi plânge mult, pentru că nu vă pot descrie cât de emoționant este ca, în aceste vremuri geopolitice nebune, să existe o țară atât de serioasă în privința drumului european. Nu vorbesc doar despre guvern. Am același sentiment pe care l-ați exprimat mai devreme: oamenii văd viitorul european, iar asta este imens.
- Mulțumim. Vă așteptăm mereu cu drag în Republica Moldova.
- Vă mulțumesc mult.
