Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că atacul aerian asupra Kievului, al doilea cel mai mare atac de la începutul războiului în februarie 2022, a fost răspunsul Moscovei la eforturile diplomatice de a pune capăt conflictului. „Rusia alege armele în locul mesei de negocieri”, a scris Zelenski pe X, cerând noi sancțiuni împotriva Rusiei. „Alege să continue să ucidă în loc să pună capăt războiului”. Zelenski le-a transmis joi liderilor europeni – într-o reuniune virtuală – că „este esențial că Europa să definească clar garanțiile de securitate pentru Ucraina”, ca parte a unui plan menit să ducă la o soluție de pace cu Rusia, după trei ani și jumătate de război, relatează Reuters.
Casa Albă a reacționat la atacul devastator al Rusiei asupra Kievului, precizând că Trump este „nemulțumit” de escaladare și va face declarații pe această temă „în curând”. Liderii europeni pare că și-au pierdut încrederea în negocierile de pace. După atacul de joi asupra Kievului, soldat cu 21 morți, între care patru copii, cancelarul Germaniei a anunțat că e clar că nu va avea loc nicio întâlnire între Putin și Zelenski. Și premierul Keir Starmer l-a acuzat pe Vladimir Putin de „sabotarea speranțelor de pace” prin atacurile care au avut loc în primele ore ale zilei de joi, în care au fost lansate peste 600 de drone și peste 30 de rachete.
UPDATE Kremlinul a comunicat, vineri, că Vladimir Putin nu exclude o întâlnire cu Volodimir Zelenski. Anunțul vine după intensificarea campaniei de bombardamente ruse asupra Ucrainei, soldate, într-o singură noapte, cu peste 20 de morți la Kiev.
UPDATE Ministrul român de externe Oana Ţoiu a declarat că agresiunea rusă asupra Ucrainei continuă să provoace zilnic victime şi a acuzat Kremlinul că „alege bombele în locul dialogului”, ignorând valoarea vieţii umane. Şefa diplomaţiei române a precizat că tema va fi discutată la reuniunea informală a miniştrilor de externe ai Uniunii Europene, care va avea loc la Copenhaga, în formatul Gymnich, scrie Mediafax.
UPDATE Ministerul suedez de Externe a anunţat că l-a convocat vineri pe ambasadorul Rusiei la Stockholm pentru a protesta faţă de loviturile aeriene ruse lansate joi asupra Kievului şi soldate cu cel puţin 23 de morţi, relatează AFP, conform Agerpres.
UPDATE Staţia de pompare, situată în apropierea satului Naytopovichi din regiunea Briansk, o zonă rusă de graniţă cu Ucraina şi Belarus, a fost atacată peste noapte într-o operaţiune comună a forţelor de rachete, a Forţelor pentru Sisteme Fără Pilot, a Forţelor de Operaţiuni Speciale şi a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), potrivit militarilor. Atacul intervine pe fondul escaladării atacurilor ucrainene asupra instalaţiilor energetice şi infrastructurii logistice ruseşti, într-un efort de a submina capacitatea Moscovei de a purta războiul total, scrie Mediafax.
UPDATE Rusia continuă să ceară Ucrainei cedarea Donbasului, regiune pe care nu o controlează în totalitate în estul Ucrainei, dar este dispusă să înghețe conflictul din sud de-a lungul liniilor de front actuale, a afirmat joi seara, 28 august, șeful diplomației turce, Hakan Fidan, într-un interviu acordat postului de televiziune TGRT Haber, relatează AFP.
UPDATE Rusia a reiterat vineri opoziția față de propunerile europene privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, avertizând că acestea sporesc riscul unui conflict între Moscova și Occident. Ministerul de Externe acuză că planul transformă Kievul într-un „agent provocator” la granițele Rusiei, transmite Reuters, citată de Agerpres.
UPDATE De trei ani, Kremlinul repetă aceeași poveste: Rusia își dorește pacea. Însă realitatea de pe front contrazice fiecare cuvânt rostit la Moscova. Rachetele cad peste orașe chiar și în ziua negocierilor, iar declarațiile oficialilor ruși se schimbă în funcție de interes. Când declarațiile de azi contrazic promisiunile de ieri, nu mai vorbim despre diplomație, ci despre o narațiune construită ca să mascheze un război de cucerire.
UPDATE China vrea să cumpere mai multe gaze din Rusia via actuala conductă Power of Siberia 1, în condiţiile în care nu au fost făcute progrese cu privire la construirea celei de a doua conducte, Power of Siberia 2, au dezvăluit pentru agenția de știri Reuters două surse din industria energetică, transmite Agerpres.
UPDATE Președintele Statelor Unite, Donald Trump, este „obiectiv, un atu al Rusiei sau al fostei Uniuni Sovietice”, a declarat președintele Portugaliei, Marcelo Rebelo de Sousa, într-un discurs susținut miercuri, potrivit The Kyiv Independent, informează Mediafax.
UPDATE Rusia a susținut vineri că propunerile occidentale privind garanțiile de securitate pentru Ucraina ar crește riscul unui conflict între Moscova și Occident prin transformarea Kievului într-un „provocator strategic” la granițele Rusiei, notează Reuters. Reacția Rusiei vine în contextul în care aliații europeni ai Ucrainei lucrează la elaborarea unui set de garanții pentru Ucraina, care ar putea face parte dintr-un potențial acord de pace și ar fi conceput pentru a proteja Kievul de un posibil atac viitor al Rusiei, scrie HotNews.
UPDATE Ucraina continuă atacurile cu drone asupra rafinăriilor din Rusia. Joi, forțele ucrainene au atacat rafinăriile Kuibyshevsky (Samara) și Afipsky (Krasnodar), dar și un depou de locomotive din Petrov Val (Volgograd), relatează presa ucraineană.
UPDATE Cehia, stat membru UE și NATO, și-a depășit deja obiectivul de recrutare pentru Forțele Armate în acest an, a relatat vineri ziarul online „E15”, citat de EFE, transmite Agerpres. Potrivi sursei citate, de la începutul anului s-au înscris peste 2.100 de noi voluntari în Forțele Armate, fiind cel mai mare număr în acest moment al anului de la abolirea serviciului militar obligatoriu în 2004. „Obiectivul de recrutare este de 2.100 de noi soldați profesioniști în acest an. L-am atins deja”, a confirmat generalul de brigadă Vladimir Studena, directorul Agenției de Personal a Forțelor Armate.
UPDATE Guvernul belgian a anunţat, vineri, că va oferi Ucrainei un ajutor militar suplimentar de 117 milioane de dolari în acest an, prin mecanismul NATO „Prioritized Ukraine Requirements List” (PURL - Lista Prioritară a Cerinţelor pentru Ucraina), potrivit The Kyiv Independent.
UPDATE Numărul persoanelor a căror dispariţie a fost raportată Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR) a sporit cu circa 70% în ultimii cinci ani, din cauza conflictelor în creştere şi a migraţiei în masă, a anunţat vineri organizaţia cu sediul la Geneva, cerând ca statele să se angajeze din nou să respecte regulile războiului, relatează agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.
UPDATE Rusia a avertizat vineri că vor exista „consecinţe ireparabile” în cazul unor noi sancţiuni internaţionale împotriva Iranului, după ce Parisul, Londra şi Berlinul au anunţat lansarea unei proceduri la ONU pentru restabilirea unor astfel de sancţiuni împotriva Teheranului în termen de treizeci de zile, relatează AFP, conform News.ro.
UPDATE Moscova înăsprește controlul asupra migranților, inclusiv asupra moldovenilor. De la 1 septembrie, străinii din regiunea capitalei ruse vor fi obligați să instaleze o aplicație de monitorizare GPS. Măsura, catalogată de mulți drept represivă, le permite autorităților ruse să urmărească în timp real deplasările acestora. Refuzul instalării atrage amenzi, anularea permisului de ședere și chiar deportarea. Proiectul pilot, care va intra în vigoare de săptămâna viitoare, vizează cetățenii veniți la muncă din Uzbekistan, Tadjikistan, Kârgâzstan, Armenia, Kazahstan, Georgia, Azerbaidjan, Moldova și Ucraina. Autoritățile de la Moscova prezintă acest lucru drept o reușită și o simplificare o procedurilor de înregistrare.
UPDATE Comisia Europeană elaborează un plan pentru transferarea a aproape 200 de miliarde de euro din activele rusești imobilizate pentru reconstrucția Ucrainei la sfârșitul războiului. Bruxelles testează disponibilitatea capitalelor naționale de a transfera activele în investiții mai riscante, care ar putea genera mai multe profituri pentru Ucraina și ar putea intensifica presiunea asupra Rusiei, care refuză să înceteze luptele, au declarat mai mulți oficiali pentru POLITICO. Susținătorii consideră, de asemenea, că acest plan reprezintă un pas către confiscarea potențială a activelor și predarea lor Ucrainei, ca pedeapsă pentru refuzul Rusiei de a plăti despăgubiri postbelice, scrie Mediafax.
UPDATE Aproape 220.000 de soldați ruși au fost uciși în cei trei ani și jumătate de război, potrivit unui nou bilanț publicat de siteurile independente ruse Mediazona și Meduza. Jurnaliștii au putut confirma 125.681 de decese până luna aceasta, pe baza unor surse deschise, precum necrologuri și reportaje media. Ei subliniază că este probabil ca această cifră să nu reflecte întregul amploare a pierderilor, întrucât nu toate decesele sunt cunoscute public, potrivit HotNews.
UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a purtat o conversație telefonică cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, discutând „pe larg” despre garanțiile de securitate, scrie The Kyiv Independent. „Am discutat pe larg și despre garanțiile de securitate. Consilierii naționali de securitate lucrează în prezent la fiecare componentă specifică, iar întregul cadru va fi pus pe hârtie săptămâna viitoare”, a afirmat Zelenski. Convorbirea telefonică a avut loc după ce Rusia a lansat un atac aerian masiv asupra Kievului, potrivit Mediafax.
UPDATE Forțele ruse au lansat un atac folosind 68 de drone de atac Shahed și diferite tipuri de drone momeală în noaptea de 28-29 august, anunță Comandamentul Forțelor Aeriene pe Telegram. Rapoartele preliminare indică faptul că, până la ora 08:00, apărarea aeriană a doborât și a neutralizat 46 de drone rusești Shahed și diverse drone momeală în nordul și estul Ucrainei. Au fost înregistrate lovituri de la 22 de drone în nouă locații din regiunile Donețk și Dnipropetrovsk, potrivit Mediafax.
UPDATE Întâlnirea bilaterală propusă între președintele Volodimir Zelenski și președintele rus Vladimir Putin nu va avea loc, a declarat cancelarul german Friedrich Merz pe 28 august. „Trebuie să abordăm din nou această problemă astăzi, având în vedere că, evident, nu va avea loc o întâlnire între președintele Zelenski și președintele Putin”, a mai spus Merz. Declarația liderului german vine în urma unui atac masiv cu rachete și drone rusești asupra Kievului, care a provocat moartea a cel puțin 23 de persoane, dintre care patru copii, și rănirea altor 63, scrie Mediafax.
UPDATE Potrivit declarațiilor unor oficiali americani și occidentali, Rusia sau aliați de-ai săi lansează drone de supraveghere deasupra rutelor folosite de Statele Unite și de aliații lor pentru transportul unor echipamente militare prin estul Germaniei, colectând informații care ar putea fi folosite în vederea întăririi campaniei de sabotaj a Kremlinului, venind totodată în ajutorul trupelor sale din Ucraina.
UPDATE ISW anunță în urma atacului rusesc asupra vanei ucrainene Simferopol că a fost ”cea mai lungă lovitură pe care forțele ruse au efectuat-o împotriva unei ținte de-a lungul Dunării”. Purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene, căpitanul de rangul al treilea Dmitro Pletenchuk, a declarat la 28 august că forțele ruse au lovit nava de recunoaștere a Marinei ucrainene Simferopol și au ucis un membru al echipajului și au rănit alte câteva persoane și că mai mulți membri ai echipajului sunt dați dispăruți. Ministerul rus al Apărării (MoD) a susținut că forțele ruse au lovit nava cu o navă de suprafață fără pilot (USV) în apropierea gurii fluviului Dunărea. ”Imaginile geolocalizate publicate la 28 august indică faptul că forțele ruse au lovit nava Simferopol în timp ce aceasta se afla pe fluviul Dunărea, la aproximativ 25 km de gurile Dunării, la est de Izmail, Odesa Oblast. Un milblogger afiliat Kremlinului a afirmat că lovitura împotriva Simferopol este cea mai lungă lovitură pe care forțele ruse au efectuat-o împotriva unei ținte de-a lungul fluviului”, precizează ISW. Nu este clar cum a fost posibil ca drona lansată de ruși să ajungă nedetectată atât de departe. Ministerul rus al Apărării a publicat imagini din momentul atacului:
UPDATE Președintele Donald Trump „nu a fost mulțumit” dar nici surprins de atacurile Rusiei asupra Ucrainei cu rachete și drone de joi, a declarat secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt. „Rusia a lansat acest atac împotriva Kievului şi, în acelaşi mod, Ucraina a lovit rafinării ruseşti”, a continuat Karoline Leavitt, aruncând responsabilitatea asupra ambilor beligeranți.Ea a spus că Trump doreşte încheierea războiului, dar că „poate ambele părți ale acestui conflict nu sunt pregătite să îl încheie”.
UPDATE Departamentul de Stat al SUA a aprobat o potențială vânzare către Ucraina de rachete de croazieră lansate din aer şi echipamente conexe, în valoare estimată la 825 de milioane de dolari, a anunţat joi Pentagonul, potrivit Reuters, informează News.ro.
UPDATE Consilierul prezidențial Cristian Diaconescu a declarat joi, la Antena 3 CNN, că, în negocierile pentru pace dintre Ucraina și Federația Rusă, România va avea „linii roșii”. Diplomatul a subliniat că „anumite compromisuri în ceea ce privește România nu vor fi făcute”, potrivit Adevărul.
UPDATE Timp de două zile, vineri și sâmbătă, miniștrii apării și de externe din statele membre ale Uniunii Europene se întâlnesc la Copenhaga, capitala Danemarcei. Ei vor discuta despre continuarea sprijinului pentru Ucraina şi despre situaţia care se deteriorează în Fâșia Gaza, după cum informează dpa.
UPDATE Numărul militarilor necesari pentru patrularea frontierei rămâne, de asemenea, o preocupare. Oficialii discută despre un număr cuprins între 4.000 și aproximativ 60.000 de soldați, dar nu există niciun angajament asumat. Kremlinul a afirmat în mai multe rânduri că nu acceptă trupe NATO pe teritoriul ucrainean în cazul menținerii păcii, iar una dintre întrebările aliaților occidentali este dacă ar avea nevoie de țări terțe pentru a patrula zona în cazul în care Kremlinul se opune prezenței trupelor alianței într-o zonă tampon. „Toată lumea încearcă să acționeze cât mai repede posibil în ceea ce privește garanțiile de securitate, astfel încât Trump să nu se răzgândească” în privința împingerii lui Putin către o soluție negociată, a declarat unul dintre oficialii europeni, scrie Mediafax.
UPDATE Propunerea de creare a zonei tampon se numără printre cele luate în considerare de oficialii militari și civili pentru un scenariu postbelic sau de încetare a focului în Ucraina, au declarat cinci diplomați europeni pentru POLITICO. Oficialii nu au căzut de acord asupra mărimii acestei zone și nu este clar dacă Ucraina ar accepta planul, deoarece acesta ar implica, probabil, concesii teritoriale. De asemenea, Washingtonul nu pare implicat în discuțiile privind zona tampon, relevă sursa citată. Varianta discutată de oficialii europeni indică disperarea aliaților NATO de a găsi o soluție pentru încheierea războiului. „Se agață de orice speranță”, a declarat Jim Townsend, fost oficial al Pentagonului care a supravegheat politica europeană și NATO în timpul administrației Obama, scrie Mediafax.
UPDATE O întâlnire virtuală la care au participat Președintele polonez Karol Nawrocki și liderii Estoniei, Letoniei, Lituaniei și Danemarcei a avut loc la scurt timp după atacul rusesc nocturn asupra Kievului, soldat cu 22 de morți, potrivit autorităților locale. Zelenski a precizat că liderii prezenți la discuții și-au „sincronizat” pozițiile, pledând pentru intensificarea presiunii asupra Moscovei înaintea noilor negocieri diplomatice. În declarațiile publicate pe site-ul Președinției, Zelenski a subliniat că Ucraina este convinsă că președintele rus Vladimir Putin urmărește „exclusiv continuarea războiului“. Liderul de la Kiev a adăugat că Ucraina are nevoie de o „fundație solidă” pentru garanțiile de securitate – discutate în ultima săptămână și deja agreate „în principiu” de Președintele american Donald Trump. Zelenski a cerut totodată o poziție comună mai fermă față de Putin. „Când vorbim de garanții de securitate, avem nevoie de răspunsuri clare: cine ne va sprijini pe uscat, în aer și pe mare, în cazul unei noi agresiuni ruse? Și în ce mod concret puteți participa? Vă cer să vă definiți rolul”, a spus Zelenski. Președintele ucrainean a insistat și asupra importanței ca Președintele SUA, Donald Trump, să vadă unitatea Europei în determinarea de a pune capăt războiului. Între timp, Trump încearcă să organizeze o întâlnire directă între Putin și Zelenski și a avertizat că ar putea introduce noi sancțiuni împotriva Rusiei dacă nu apar progrese în direcția păcii.


























