Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că atacul aerian asupra Kievului, al doilea cel mai mare atac de la începutul războiului în februarie 2022, a fost răspunsul Moscovei la eforturile diplomatice de a pune capăt conflictului. „Rusia alege armele în locul mesei de negocieri”, a scris Zelenski pe X, cerând noi sancțiuni împotriva Rusiei. „Alege să continue să ucidă în loc să pună capăt războiului”. Zelenski le-a transmis joi liderilor europeni – într-o reuniune virtuală – că „este esențial că Europa să definească clar garanțiile de securitate pentru Ucraina”, ca parte a unui plan menit să ducă la o soluție de pace cu Rusia, după trei ani și jumătate de război, relatează Reuters. 

Casa Albă a reacționat la atacul devastator al Rusiei asupra Kievului, precizând că Trump este „nemulțumit” de escaladare și va face declarații pe această temă „în curând”. Liderii europeni pare că și-au pierdut încrederea în negocierile de pace. După atacul de joi asupra Kievului, soldat cu 21 morți, între care patru copii, cancelarul Germaniei a anunțat că e clar că nu va avea loc nicio întâlnire între Putin și Zelenski. Și premierul Keir Starmer l-a acuzat pe Vladimir Putin de „sabotarea speranțelor de pace” prin atacurile care au avut loc în primele ore ale zilei de joi, în care au fost lansate peste 600 de drone și peste 30 de rachete.

UPDATE Kremlinul a comunicat, vineri, că Vladimir Putin nu exclude o întâlnire cu Volodimir Zelenski. Anunțul vine după intensificarea campaniei de bombardamente ruse asupra Ucrainei, soldate, într-o singură noapte, cu peste 20 de morți la Kiev. 

UPDATE Ministrul român de externe Oana Ţoiu a declarat că agresiunea rusă asupra Ucrainei continuă să provoace zilnic victime şi a acuzat Kremlinul că „alege bombele în locul dialogului”, ignorând valoarea vieţii umane. Şefa diplomaţiei române a precizat că tema va fi discutată la reuniunea informală a miniştrilor de externe ai Uniunii Europene, care va avea loc la Copenhaga, în formatul Gymnich, scrie Mediafax.

UPDATE Ministerul suedez de Externe a anunţat că l-a convocat vineri pe ambasadorul Rusiei la Stockholm pentru a protesta faţă de loviturile aeriene ruse lansate joi asupra Kievului şi soldate cu cel puţin 23 de morţi, relatează AFP, conform Agerpres.

UPDATE Staţia de pompare, situată în apropierea satului Naytopovichi din regiunea Briansk, o zonă rusă de graniţă cu Ucraina şi Belarus, a fost atacată peste noapte într-o operaţiune comună a forţelor de rachete, a Forţelor pentru Sisteme Fără Pilot, a Forţelor de Operaţiuni Speciale şi a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), potrivit militarilor. Atacul intervine pe fondul escaladării atacurilor ucrainene asupra instalaţiilor energetice şi infrastructurii logistice ruseşti, într-un efort de a submina capacitatea Moscovei de a purta războiul total, scrie Mediafax.

UPDATE Rusia continuă să ceară Ucrainei cedarea Donbasului, regiune pe care nu o controlează în totalitate în estul Ucrainei, dar este dispusă să înghețe conflictul din sud de-a lungul liniilor de front actuale, a afirmat joi seara, 28 august, șeful diplomației turce, Hakan Fidan, într-un interviu acordat postului de televiziune TGRT Haber, relatează AFP.

UPDATE Rusia a reiterat vineri opoziția față de propunerile europene privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, avertizând că acestea sporesc riscul unui conflict între Moscova și Occident. Ministerul de Externe acuză că planul transformă Kievul într-un „agent provocator” la granițele Rusiei, transmite Reuters, citată de Agerpres.

UPDATE De trei ani, Kremlinul repetă aceeași poveste: Rusia își dorește pacea. Însă realitatea de pe front contrazice fiecare cuvânt rostit la Moscova. Rachetele cad peste orașe chiar și în ziua negocierilor, iar declarațiile oficialilor ruși se schimbă în funcție de interes. Când declarațiile de azi contrazic promisiunile de ieri, nu mai vorbim despre diplomație, ci despre o narațiune construită ca să mascheze un război de cucerire.

UPDATE China vrea să cumpere mai multe gaze din Rusia via actuala conductă Power of Siberia 1, în condiţiile în care nu au fost făcute progrese cu privire la construirea celei de a doua conducte, Power of Siberia 2, au dezvăluit pentru agenția de știri Reuters două surse din industria energetică, transmite Agerpres.

UPDATE Președintele Statelor Unite, Donald Trump, este „obiectiv, un atu al Rusiei sau al fostei Uniuni Sovietice”, a declarat președintele Portugaliei, Marcelo Rebelo de Sousa, într-un discurs susținut miercuri, potrivit The Kyiv Independent, informează Mediafax.

UPDATE Rusia a susținut vineri că propunerile occidentale privind garanțiile de securitate pentru Ucraina ar crește riscul unui conflict între Moscova și Occident prin transformarea Kievului într-un „provocator strategic” la granițele Rusiei, notează Reuters. Reacția Rusiei vine în contextul în care aliații europeni ai Ucrainei lucrează la elaborarea unui set de garanții pentru Ucraina, care ar putea face parte dintr-un potențial acord de pace și ar fi conceput pentru a proteja Kievul de un posibil atac viitor al Rusiei, scrie HotNews.

UPDATE Ucraina continuă atacurile cu drone asupra rafinăriilor din Rusia. Joi, forțele ucrainene au atacat rafinăriile Kuibyshevsky (Samara) și Afipsky (Krasnodar), dar și un depou de locomotive din Petrov Val (Volgograd), relatează presa ucraineană.

UPDATE Cehia, stat membru UE și NATO, și-a depășit deja obiectivul de recrutare pentru Forțele Armate în acest an, a relatat vineri ziarul online „E15”, citat de EFE, transmite Agerpres. Potrivi sursei citate, de la începutul anului s-au înscris peste 2.100 de noi voluntari în Forțele Armate, fiind cel mai mare număr în acest moment al anului de la abolirea serviciului militar obligatoriu în 2004. „Obiectivul de recrutare este de 2.100 de noi soldați profesioniști în acest an. L-am atins deja”, a confirmat generalul de brigadă Vladimir Studena, directorul Agenției de Personal a Forțelor Armate.

UPDATE Guvernul belgian a anunţat, vineri, că va oferi Ucrainei un ajutor militar suplimentar de 117 milioane de dolari în acest an, prin mecanismul NATO „Prioritized Ukraine Requirements List” (PURL - Lista Prioritară a Cerinţelor pentru Ucraina), potrivit The Kyiv Independent.

UPDATE Numărul persoanelor a căror dispariţie a fost raportată Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR) a sporit cu circa 70% în ultimii cinci ani, din cauza conflictelor în creştere şi a migraţiei în masă, a anunţat vineri organizaţia cu sediul la Geneva, cerând ca statele să se angajeze din nou să respecte regulile războiului, relatează agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

UPDATE Rusia a avertizat vineri că vor exista „consecinţe ireparabile” în cazul unor noi sancţiuni internaţionale împotriva Iranului, după ce Parisul, Londra şi Berlinul au anunţat lansarea unei proceduri la ONU pentru restabilirea unor astfel de sancţiuni împotriva Teheranului în termen de treizeci de zile, relatează AFP, conform News.ro.

UPDATE Moscova înăsprește controlul asupra migranților, inclusiv asupra moldovenilor. De la 1 septembrie, străinii din regiunea capitalei ruse vor fi obligați să instaleze o aplicație de monitorizare GPS. Măsura, catalogată de mulți drept represivă, le permite autorităților ruse să urmărească în timp real deplasările acestora. Refuzul instalării atrage amenzi, anularea permisului de ședere și chiar deportarea. Proiectul pilot, care va intra în vigoare de săptămâna viitoare, vizează cetățenii veniți la muncă din Uzbekistan, Tadjikistan, Kârgâzstan, Armenia, Kazahstan, Georgia, Azerbaidjan, Moldova și Ucraina. Autoritățile de la Moscova prezintă acest lucru drept o reușită și o simplificare o procedurilor de înregistrare.

UPDATE Comisia Europeană elaborează un plan pentru transferarea a aproape 200 de miliarde de euro din activele rusești imobilizate pentru reconstrucția Ucrainei la sfârșitul războiului. Bruxelles testează disponibilitatea capitalelor naționale de a transfera activele în investiții mai riscante, care ar putea genera mai multe profituri pentru Ucraina și ar putea intensifica presiunea asupra Rusiei, care refuză să înceteze luptele, au declarat mai mulți oficiali pentru POLITICO. Susținătorii consideră, de asemenea, că acest plan reprezintă un pas către confiscarea potențială a activelor și predarea lor Ucrainei, ca pedeapsă pentru refuzul Rusiei de a plăti despăgubiri postbelice, scrie Mediafax.

UPDATE Aproape 220.000 de soldați ruși au fost uciși în cei trei ani și jumătate de război, potrivit unui nou bilanț publicat de siteurile independente ruse Mediazona și Meduza. Jurnaliștii au putut confirma 125.681 de decese până luna aceasta, pe baza unor surse deschise, precum necrologuri și reportaje media. Ei subliniază că este probabil ca această cifră să nu reflecte întregul amploare a pierderilor, întrucât nu toate decesele sunt cunoscute public, potrivit HotNews.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a purtat o conversație telefonică cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, discutând „pe larg” despre garanțiile de securitate, scrie The Kyiv Independent. „Am discutat pe larg și despre garanțiile de securitate. Consilierii naționali de securitate lucrează în prezent la fiecare componentă specifică, iar întregul cadru va fi pus pe hârtie săptămâna viitoare”, a afirmat Zelenski. Convorbirea telefonică a avut loc după ce Rusia a lansat un atac aerian masiv asupra Kievului, potrivit Mediafax.

UPDATE Forțele ruse au lansat un atac folosind 68 de drone de atac Shahed și diferite tipuri de drone momeală în noaptea de 28-29 august, anunță Comandamentul Forțelor Aeriene pe Telegram. Rapoartele preliminare indică faptul că, până la ora 08:00, apărarea aeriană a doborât și a neutralizat 46 de drone rusești Shahed și diverse drone momeală în nordul și estul Ucrainei. Au fost înregistrate lovituri de la 22 de drone în nouă locații din regiunile Donețk și Dnipropetrovsk, potrivit Mediafax.

UPDATE Întâlnirea bilaterală propusă între președintele Volodimir Zelenski și președintele rus Vladimir Putin nu va avea loc, a declarat cancelarul german Friedrich Merz pe 28 august. „Trebuie să abordăm din nou această problemă astăzi, având în vedere că, evident, nu va avea loc o întâlnire între președintele Zelenski și președintele Putin”, a mai spus Merz. Declarația liderului german vine în urma unui atac masiv cu rachete și drone rusești asupra Kievului, care a provocat moartea a cel puțin 23 de persoane, dintre care patru copii, și rănirea altor 63, scrie Mediafax.

UPDATE Potrivit declarațiilor unor oficiali americani și occidentali, Rusia sau aliați de-ai săi lansează drone de supraveghere deasupra rutelor folosite de Statele Unite și de aliații lor pentru transportul unor echipamente militare prin estul Germaniei, colectând informații care ar putea fi folosite în vederea întăririi campaniei de sabotaj a Kremlinului, venind totodată în ajutorul trupelor sale din Ucraina.

UPDATE ISW anunță în urma atacului rusesc asupra vanei ucrainene Simferopol că a fost ”cea mai lungă lovitură pe care forțele ruse au efectuat-o împotriva unei ținte de-a lungul Dunării”. Purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene, căpitanul de rangul al treilea Dmitro Pletenchuk, a declarat la 28 august că forțele ruse au lovit nava de recunoaștere a Marinei ucrainene Simferopol și au ucis un membru al echipajului și au rănit alte câteva persoane și că mai mulți membri ai echipajului sunt dați dispăruți. Ministerul rus al Apărării (MoD) a susținut că forțele ruse au lovit nava cu o navă de suprafață fără pilot (USV) în apropierea gurii fluviului Dunărea. ”Imaginile geolocalizate publicate la 28 august indică faptul că forțele ruse au lovit nava Simferopol în timp ce aceasta se afla pe fluviul Dunărea, la aproximativ 25 km de gurile Dunării, la est de Izmail, Odesa Oblast. Un milblogger afiliat Kremlinului a afirmat că lovitura împotriva Simferopol este cea mai lungă lovitură pe care forțele ruse au efectuat-o împotriva unei ținte de-a lungul fluviului”, precizează ISW. Nu este clar cum a fost posibil ca drona lansată de ruși să ajungă nedetectată atât de departe. Ministerul rus al Apărării a publicat imagini din momentul atacului:

UPDATE Președintele Donald Trump „nu a fost mulțumit” dar nici surprins de atacurile Rusiei asupra Ucrainei cu rachete și drone de joi, a declarat secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt. „Rusia a lansat acest atac împotriva Kievului şi, în acelaşi mod, Ucraina a lovit rafinării ruseşti”, a continuat Karoline Leavitt, aruncând responsabilitatea asupra ambilor beligeranți.Ea a spus că Trump doreşte încheierea războiului, dar că „poate ambele părți ale acestui conflict nu sunt pregătite să îl încheie”. 

UPDATE Departamentul de Stat al SUA a aprobat o potențială vânzare către Ucraina de rachete de croazieră lansate din aer şi echipamente conexe, în valoare estimată la 825 de milioane de dolari, a anunţat joi Pentagonul, potrivit Reuters, informează News.ro.

UPDATE Consilierul prezidențial Cristian Diaconescu a declarat joi, la Antena 3 CNN, că, în negocierile pentru pace dintre Ucraina și Federația Rusă, România va avea „linii roșii”. Diplomatul a subliniat că „anumite compromisuri în ceea ce privește România nu vor fi făcute”, potrivit Adevărul.

UPDATE Timp de două zile, vineri și sâmbătă, miniștrii apării și de externe din statele membre ale Uniunii Europene se întâlnesc la Copenhaga, capitala Danemarcei. Ei vor discuta despre continuarea sprijinului pentru Ucraina şi despre situaţia care se deteriorează în Fâșia Gaza, după cum informează dpa.

UPDATE Numărul militarilor necesari pentru patrularea frontierei rămâne, de asemenea, o preocupare. Oficialii discută despre un număr cuprins între 4.000 și aproximativ 60.000 de soldați, dar nu există niciun angajament asumat. Kremlinul a afirmat în mai multe rânduri că nu acceptă trupe NATO pe teritoriul ucrainean în cazul menținerii păcii, iar una dintre întrebările aliaților occidentali este dacă ar avea nevoie de țări terțe pentru a patrula zona în cazul în care Kremlinul se opune prezenței trupelor alianței într-o zonă tampon. „Toată lumea încearcă să acționeze cât mai repede posibil în ceea ce privește garanțiile de securitate, astfel încât Trump să nu se răzgândească” în privința împingerii lui Putin către o soluție negociată, a declarat unul dintre oficialii europeni, scrie Mediafax.

UPDATE Propunerea de creare a zonei tampon se numără printre cele luate în considerare de oficialii militari și civili pentru un scenariu postbelic sau de încetare a focului în Ucraina, au declarat cinci diplomați europeni pentru POLITICO. Oficialii nu au căzut de acord asupra mărimii acestei zone și nu este clar dacă Ucraina ar accepta planul, deoarece acesta ar implica, probabil, concesii teritoriale. De asemenea, Washingtonul nu pare implicat în discuțiile privind zona tampon, relevă sursa citată. Varianta discutată de oficialii europeni indică disperarea aliaților NATO de a găsi o soluție pentru încheierea războiului. „Se agață de orice speranță”, a declarat Jim Townsend, fost oficial al Pentagonului care a supravegheat politica europeană și NATO în timpul administrației Obama, scrie Mediafax.

UPDATE O întâlnire virtuală la care au participat Președintele polonez Karol Nawrocki și liderii Estoniei, Letoniei, Lituaniei și Danemarcei a avut loc la scurt timp după atacul rusesc nocturn asupra Kievului, soldat cu 22 de morți, potrivit autorităților locale. Zelenski a precizat că liderii prezenți la discuții și-au „sincronizat” pozițiile, pledând pentru intensificarea presiunii asupra Moscovei înaintea noilor negocieri diplomatice. În declarațiile publicate pe site-ul Președinției, Zelenski a subliniat că Ucraina este convinsă că președintele rus Vladimir Putin urmărește „exclusiv continuarea războiului“. Liderul de la Kiev a adăugat că Ucraina are nevoie de o „fundație solidă” pentru garanțiile de securitate – discutate în ultima săptămână și deja agreate „în principiu” de Președintele american Donald Trump. Zelenski a cerut totodată o poziție comună mai fermă față de Putin. „Când vorbim de garanții de securitate, avem nevoie de răspunsuri clare: cine ne va sprijini pe uscat, în aer și pe mare, în cazul unei noi agresiuni ruse? Și în ce mod concret puteți participa? Vă cer să vă definiți rolul”, a spus Zelenski. Președintele ucrainean a insistat și asupra importanței ca Președintele SUA, Donald Trump, să vadă unitatea Europei în determinarea de a pune capăt războiului. Între timp, Trump încearcă să organizeze o întâlnire directă între Putin și Zelenski și a avertizat că ar putea introduce noi sancțiuni împotriva Rusiei dacă nu apar progrese în direcția păcii.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Mesaje sarcastice au apărut pentru scurt timp pe un ecran mare în sala unde președintele rus Vladimir Putin își ținea conferința de presă anuală și conversația telefonică „în linie directă” cu cetățenii, vineri, anunță Reuters. „Nu o linie directă, ci un circ”, spunea un astfel de comentariu. Un altul, folosind prenumele și patronimicul lui Putin, suna astfel: „Vladimir Vladimirovici, e deja vineri, putem să bem ceva?” Comentariile neașteptate au apărut pe ecrane care afișau mesajele text primite, destinate lui Putin la evenimentul anual maraton, cu ocazia căruia rușii obișnuiți sunt încurajați să trimită întrebări, scrie Libertatea.

UPDATE O dronă rusească a fost descoperită vineri într-o zonă rurală din districtul Izmit, Kocaeli, Turcia, la câțiva zeci de kilometri de Istanbul, cel mai mare oraș al țării. Orlan-10 este un vehicul aerian de recunoaștere utilizat pentru o varietate de misiuni. Potrivit presei locale, localnicii au observat vehiculul aerian imobilizat pe un teren din cartierul rural Cubuklubala și au notificat autoritățile. Echipele de jandarmerie au fost trimise la fața locului în urma raportului.

UPDATE Președintele Vladimir Putin susține că Rusia ia în calcul să oprească atacurile asupra Ucrainei, în cazul în care regimul de la Kiev ar decide să organizeze alegeri.Putin a prezentat această posibilă decizie a Rusiei în cadrul unui lung discurs televizat, prezentat la data de 19 decembrie 2025, informează Sky News.

UPDATE Președintele polonez Karol Nawrocki a declarat că vizita omologului său ucrainean Volodimir Zelenski demonstrează unitatea dintre Polonia și Ucraina în materie de securitate, calificând-o drept „o veste bună pentru regiune”, dar „o veste proastă pentru Moscova”, scrie Digi24.

UPDATE „Traversarea podului Maiaki-Udobnoe a fost suspendată, ca urmare a unui nou atac cu drone. La moment, în cadrul PTF „Palanca-Maiaki-Udobnoe” și PTF „Tudora-Starokazacie” se efectuează procesarea persoanelor și a mijloacelor de transport doar pe sensul de intrare în Republica Moldova. Ieșirea din Republica Moldova se autorizează doar cetățenilor care se deplasează spre Belgorod-Dnestrovsk (Ucraina). Autoritățile de frontieră recomandă cetățenilor să se abțină de la deplasări în această direcție”, anunță Poliția de Frontieră a Republicii Moldova într-un comunicat.

UPDATE Vorbind vineri la conferința de presa maraton pe care o susține anual, președintele rus Vladimir Putin i-a transmis secretarului general al NATO Mark Rutte un mesaj ironic, îndemnându-l însă să citească noul document care enunță strategia de securitate a națională a SUA. „Noua strategie de securitate [a SUA], securitatea națională, nu include Rusia ca inamic, ca țintă. Totuși Secretarul General al NATO se pregătește de război cu noi. Ce este asta? Puteți măcar citi?”, a spus Putin, citat de TASS.

UPDATE O serie de întrebări adresate de un corespondentul BBC la Moscova l-a făcut pe președintele rus Vladimir Putin să-și abandoneze calmul, în cadrul conferinței de presă maraton de vineri. Întrebat despre riscul unui conflict mai larg, Putin a respins categoric scenariul în care Rusia ar ataca Europa: „Ce, o să atacăm Europa? Ce prostie”. „Nu vor exista operațiuni militare dacă ne tratați cu respect, dacă respectați interesele noastre”, a adăugat președintele rus, menționând din nou modul în care Rusia a fost „abandonată” de NATO. Amintim că Putin a negat un atac asupra Ucrainei în mod constant înainte de 24 februarie 2022 spunând și la momentul respectiv că informațiile privind acumulări de trupe sunt menite să discrediteze imaginea internațională a Rusiei. Putin a susținut că discursul despre un război cu Rusia ar fi folosit în Occident „din motive politice” și pentru a construi „imaginea unui dușman”, scrie Mediafax.

UPDATE Vladimir Putin a declarat că nu se consideră vinovat de morţile cauzate de războiul din Ucraina, pe care l-a lansat în urmă cu aproape patru ani. „Noi nu ne considerăm vinovaţi de moartea oamenilor, pentru că nu noi am început acest război”, a declarat el în timpul conferinței.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Fostul președinte al Federației Ruse, Dmitri Medvedev a venit cu un mesaj plin de furie la adresa conducerii UE și a șefei CE, Ursula von der Leyen, după ce blocul comunitar a aprobat un buget de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, scrie Digi24.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Vladimir Putin a comentat recentul atac ucrainean asupra unui petrolier rusesc spunând că, deși nu va deranja aprovizionarea, Moscova va riposta întotdeauna, potrivit SkyNews. A fost prima dată când dronele ucrainene au lovit un petrolier rusesc în Marea Mediterană, la peste 1.000 de mile distanță de Ucraina, Putin spunând că acest lucru „nu va face decât să creeze amenințări suplimentare”. El a adăugat că Rusia răspunde în mod regulat cu „atacuri mult mai puternice” împotriva Ucrainei.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.