De trei ani, Kremlinul repetă aceeași poveste: Rusia își dorește pacea. Însă realitatea de pe front contrazice fiecare cuvânt rostit la Moscova. Rachetele cad peste orașe chiar și în ziua negocierilor, iar declarațiile oficialilor ruși se schimbă în funcție de interes. Când declarațiile de azi contrazic promisiunile de ieri, nu mai vorbim despre diplomație, ci despre o narațiune construită ca să mascheze un război de cucerire.
O minciună repetată suficient ajunge să pară adevăr – o tehnică veche, dar încă eficientă. Fiind un maestru desăvârșit în această artă, Kremlinul a reușit nu doar să-și convingă cetățenii că războiul său de agresiune este unul just, ci chiar să se prezinte drept singura țara care își dorește cu adevărat pacea.
„Noi mereu am considerat și vom considera poporul ucrainean, am spus-o de mai multe ori, unul frățesc, cât de ciudat nu ar suna în condițiile actuale. Noi avem rădăcini comune și tot ce se întâmplă este o tragedie și o durere imensă. De aceea, țara noastră este sincer interesată să pună capăt acestei tragedii”, a declarat președintele Federației Ruse, Vladimir Putin.
Rusia tot repetă de trei ani că vrea pace, dar faptele demonstrează contrariul. De fiecare dată când se discută armistiții sau condiții de pace, la câteva ore distanță, dronele și rachetele rusești cad peste orașele ucrainene – fie că negocierile au loc în Turcia, Arabia Saudită, Alaska sau Washington. Chiar liderul de la Casa Albă a recunoscut luna trecută că vorbele Moscovei nu au nicio legătură cu realitatea de pe teren.
„Ajung acasă și încep să vorbesc cu Prima Doamnă și îi spun: «Am vorbit azi cu Vladimir Putin, am avut o convorbire minunată», la care ea îmi răspunde: «Pe bune? Un alt oraș ucrainean a fost lovit»,” a scris președintele SUA, Donald Trump.
Rusia nu își dorește pacea, deoarece ea a dezlănțuit războiul pentru a ocupa cât mai multe teritorii, iar poveștile privind așa-numita eliberare a stârnit chiar și râsul celui mai fidel aliat al Moscovei.
„Ucraina trebuie urgent să-l roage pe Vladimir Putin: Haideți să stăm la masa negocierilor. Haideți să ne înțelegem. În caz contrar, peste o lună și jumătate sau două, nu știu, acolo nici fortificații de apărare nu vor rămâne. Rușii, încetișor vor „sfâșia”, vor ocupa și vor merge mai departe să cucerească. - Vor întoarce. - Vor întoarce. Da,” a declarat președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko.
Spre deosebire de Ucraina, SUA, Uniunea Europeană sau orice alt stat de pe glob, Rusia este singura țară care poate să oprească conflictul în mod unilateral, prin retragerea trupelor de pe teritoriile ocupate. Ironic, deși azi Moscova vorbește altceva, în 1999, Putin știa foarte bine cât de periculoasă este revizuirea granițelor.
„În primul rând noi, nu vrem să ocupăm Crimeea. Aceasta este o prostie absolută. Dacă noi vom începe să luăm ceva de la cineva, atunci de la noi vor lua ceva sau vom pierde ceva. În orice caz, vom începe o redistribuire atât de mare în spațiul ex-sovietic de la care nu ne vom putea reveni niciodată”, susținea Vladimir Putin în 1999, când deținea funcția de prim-ministru al Federației Ruse.
Declarații complet opuse față de retorica actuală le găsim și la ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, care, într-un moment de luciditate în timpul unui interviu din 2018, recunoștea clar ce ar însemna un război pe scară largă cu Ucraina.
„- Vreau să înțeleg. Dvs. propuneți să recunoaștem RPL și RPD? - Desigur! - Și mai departe? Și mai departe? – Mai departe ne apărăm teritoriul pe care l-am recunoscut. Ajutăm poporul nostru frățesc. - Și să pierdem restul Ucrainei. Să o lăsăm naziștilor. Asta vă doriți? – Cu regimul nazist trebuie să ducem război. Pentru că ei au declarat stare de război împotriva noastră. – Noi nu vom purta război împotriva Ucrainei. Eu vă promit. - Dar ce vom face cu biserica? – Noi trebuie să obținem... Știți, uneori recunoașterea independenței așa cum propuneți acum a RPL și RPD și declanșarea războiului, eu nu îmi imaginez cum dvs. vă imaginați că Rusia va ataca Ucraina. Uneori, aceasta nu este decât o izbucnire de emoții și un semn de slăbiciune”, declara în 2018 ministrul de Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov.
Există multe situații în care ambele părți poartă responsabilitatea pentru dezastru, dar războiul din Ucraina nu este una dintre ele. Miile de orașe distruse și milioanele de vieți curmate de ambele părți ale frontului sunt responsabilitatea exclusivă a unei singure persoane – aceeași care ar putea opri războiul la fel de repede cum l-a și declanșat.































































