30 august 2025, ora 16:00

Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Jānis Mažeiks, și-a încheiat misiunea diplomatică, transmițând un mesaj emoționant la final de mandat. Oficialul a publicat o imagine de la Aeroportul Chișinău, acolo unde e a ajuns pentru prima dată în 2021, doar că de atunci, Moldoa s-a transformat într-o țară „mai puternică, mai încrezătoare, mai rezistentă și mai europeană”.

Diplomatul a subliniat că, în ultimii ani, Republica Moldova a devenit mai cunoscută în lume nu prin scandaluri, ci prin „curajul și hotărârea de a merge înainte, în pofida tuturor încercărilor din exterior de a o opri”. El a mulțumit pentru oportunitatea de a contribui la această transformare și a evidențiat sprijinul constant oferit de Uniunea Europeană.

„Sunt recunoscător că am putut face parte din această transformare și că am avut șansa să-mi aduc contribuția. Uniunea Europeană a fost alături de poporul Republicii Moldova în fiecare provocare – nu doar prin vorbe, ci prin fapte. Astăzi, Republica Moldova nu mai este doar un partener; o vedem ca pe un viitor stat membru al Uniunii Europene. Iar pe 28 septembrie, va fi în mâinile cetățenilor să confirme acest drum și să transforme speranța în realitate”, a spus ambasadorul.

La final, diplomatul a transmis recunoștință familiei, colegilor și oamenilor pe care i-a întâlnit în timpul șederii la Chișinău, menționând că, deși revine în Letonia, „o parte din el va rămâne mereu în Republica Moldova”.

Diplomatul polonez Iwona Piórko va deveni noul ambasador al Uniunii Europene în Republica Moldova. Decizia a fost luată la Bruxelles după examinarea cererilor potențialilor candidați. Iwona Piórko a studiat la Universitatea din Varșovia, master în studii europene (Colegiul Europei, Bruges) și doctor în științe politice (Universitatea din Sussex), transmite infotag.md.

Diplomatul polonez lucrează la Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) din 2005. Ea a lucrat în echipa comisarilor europeni pentru extindere Stefan Füle și Federica Mogherini și a fost responsabilă în cadrul serviciului diplomatic al UE pentru integrarea migranților.  Din septembrie 2021, ea este ambasadorul UE în Singapore. 

05 decembrie 2025, ora 17:00

Procedura de denunțare a Acordului privind centrele culturale în Republica Moldova și Federația Rusă s-a încheiat. Astfel, Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău se va închide la 4 iulie 2026, atunci când expiră valabilitatea documentului.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor de Externe, partea rusă a fost notificată oficial despre denunțarea acordului menționat, fapt confirmat și de purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, în cadrul unui briefing de presă.

Semnat inițial pe 30 octombrie 1998 și intrat în vigoare pe 4 iulie 2001 pentru o perioadă de cinci ani, acordul a fost ulterior prelungit automat pentru intervale succesive de câte cinci ani.

Denunțarea va produce efect în termen de 6 luni de la notificare, iar, conform declarațiilor Zahorovei, până la 4 iulie, Centrul Rus de Cultură își va continua activitatea.

Centrul Cultural Rus este administrat direct de Ambasada Federației Ruse la Chișinău și beneficiază de finanțare din partea Agenției Ruse Rossotrudnicestvo, care este subordonată direct președinției ruse. 

Această agenție a fost inclusă în sancțiuni internaționale și a fost desemnată de Uniunea Europeană drept „principala entitate de stat responsabilă de promovarea puterii soft a Kremlinului și a influenței sale hibride, inclusiv prin susținerea conceptului denumit „Russkiy Mir”.

Proiectul de denunțare a fost elaborat de Ministerul Culturii la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, în urma unei grave încălcări a spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone rusești în februarie 2025.

TV8.md amintește că Acordul privind Centrul rus de Cultură a fost denunțat în lectură finală de Parlament, pe 27 noiembrie 2025. Proiectul a fost susținut de 57 de deputați.

De la începutul războiului în Ucraina, mai multe țări au văzut așa-numitele centre ruse de cultură drept surse de destabilizare. România, de exemplu, a închis centrul rus de cultură acum un an, argumentând că acesta nu este decât un focar de propagandă și dezinformare. În condiții similare au fost închise centrele din Polonia, Cehia, Țările Baltice și Ucraina.