Președintele rus, Vladimir Putin, vorbește despre continuarea eforturilor de pace, în vreme ce Kremlinul anunță că războiul va continua. Putin a declarat luni, 1 septembrie, că înțelegerile agreate în cadrul summitului cu președintele american Donald Trump deschid calea către găsirea unei soluții la criza din Ucraina. Liderul de la Moscova, aflat în China, insistă pe discursul propagandistic în care acuză Occidentul de provocarea războiului, deși el este cel care a ordonat public o invazie la scară largă, după ce a ocupat părți din Ucraina. Pe de altă parte, președintele Chinei a cerut „renunțarea la „mentalitatea Războiului Rece și confruntările între blocuri”. Ucraina suspectează implicarea Rusiei în uciderea fostului preşedinte al Parlamentului Andrii Parubîi, a declarat luni şeful poliţiei ucrainene, conform Reuters. Cancelarul german Friedrich Merz se „pregătește mental” pentru un război în Ucraina care „se va prelungi”.

Între timp, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ajunge luni în România pentru o vizită la Constanţa. Programul include discuții cu preşedintele Nicuşor Dan, vizite la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” şi la Portul Militar Constanţa. Europa pregătește „planuri precise” pentru trupe în Ucraina, cu susținerea SUA. Desfășurarea ar urma să includă potențial zeci de mii de trupe conduse de europeni, susținute de asistență din partea Statelor Unite, inclusiv prin sisteme de control și comandă, precum și de mijloace de informații și supraveghere, scrie Financial Times. Totodată, un activist din România susține că Rusia și-a dat de gol adevăratele planuri, când a publicat o hartă cu intenția de a deveni vecină cu România și Republica Moldova.

UPDATE Ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Andrii Sîbiga‎, a anunţat luni o reuniune extraordinară între Consiliul Ucrainei şi NATO "ca răspuns la atacurile aeriene masive ale Rusiei". "Va avea loc astăzi la Bruxelles", scrie Antena3.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a declarat, luni, că livrarea unor sisteme suplimentare de apărare antiaeriană va fi accelerată pentru a proteja Ucraina de atacurile cu rachete și drone ale Rusiei, potrivit The Kyiv Independent. Anunțul a venit după intensificarea loviturilor rusești asupra infrastructurii civile, inclusiv atacul din 28 august asupra Kievului, în urma căruia au murit 25 de persoane, scrie Mediafax.

UPDATE Importurile de petrol rusesc ale Indiei vor crește în septembrie, în ciuda așteptărilor SUA, potrivit Reuters. Exporturile de petrol rusesc către India vor crește în septembrie, au declarat dealerii, deoarece New Delhi sfidează tarifele punitive americane concepute pentru a forța țara să oprească comerțul și a împinge Moscova spre un acord de pace cu Ucraina. India a devenit cel mai mare cumpărător de rezerve de petrol rusesc care au fost înlocuite de sancțiunile occidentale după ce Moscova a invadat Ucraina în 2022. Acest lucru a permis rafinăriilor indiene să beneficieze de țiței mai ieftin, scrie Libertatea.

UPDATE „Ca orice dictator, Putin poate fi forțat să facă concesii. Biden nu a avut curajul să apese pe acest buton, însă Trump, prin natura sa imprevizibilă, ar putea să-l pună pe Putin în fața unui ultimatum, încheind războiul și câștigând astfel titlul de erou neașteptat. Dacă, însă, îi permite Moscovei să dicteze termenii, istoria îl va reține ca pe un președinte care a ajutat Rusia să își refacă ambițiile imperiale, în timp ce SUA își pierdea influența globală", concluzionează profesorul de la Universitatea din Toronto Olga Chizh în publicația The Guardian.

UPDATE O adolescentă ucraineană în vârstă de 16 ani, refugiată în Germania, a fost ucisă în orașul Friedland după ce a fost împinsă în fața unui tren de marfă pe 11 august, relatează publicația germană Stern, citată de The Kyiv Independent. Victima, identificată ca Liana, a fost lovită de un tren care circula cu aproximativ 100 km/h, după ce un cetățean irakian de 31 de ani ar fi împins-o pe șine, scrie HotNews.

UPDATE Uniunea Europeană va lansa sateliţi suplimentari pe orbita joasă a Pământului pentru a consolida rezistenţa împotriva interferenţelor GPS şi va îmbunătăţi capacităţile de detectare a acestora, a anunţat luni comisarul UE pentru apărare, Andrius Kubilius, relatează agenția de știri Reuters, citată de News.ro. 

UPDATE Nicușor Dan a scris pe pagina sa de Facebook: “Astăzi i-am urat bun venit pe țărmul Mării Negre doamnei Președinte a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Țara noastră are o importanță strategică deosebită pentru securitatea europeană și euro-atlantică, iar România își îndeplinește cu responsabilitate rolul de stat membru al UE și de Aliat NATO pe Flancul Estic”. Președintele României adaugă că această vizită arată “importanța geostrategică a Portului Constanța, atât ca nod logistic comercial și militar, cât și din perspectiva viitoarelor eforturi de reconstrucție a Ucrainei”.

UPDATE Ursula von der Leyen a vizitat astăzi fregata “Regele Ferdinand” din Portul Militar Constanța, alături de președintele Nicușor Dan, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, și ministra de Externe, Oana Țoiu. Delegația va merge în Baza 57 Aeriană “Mihail Kogălniceanu”, unde va face declarații de presă, notează Biziday.

UPDATE Republica Moldova ar fi aruncată în haos, dacă forțele proruse ar ajunge la putere, spune la RFI eurodeputatul PMP Eugen Tomac. Alegerile parlamentare au loc în data de 28 septembrie. Eugen Tomac consideră că populația de peste Prut este supusă unui val de dezinformare și propagandă, în contextul alegerilor parlamentare din Republica Moldova: ”Sunt două opțiuni. Cetățenii Republicii Moldova trebuie să aleagă dacă își doresc pace, dezvoltare și să trăiască într-o lume liberă și o lume în care domină frica, dezinformarea, propaganda și evident, o singură linie impusă de Federația Rusă”, notează RFI.

UPDATE Kim Jong-un s-a întâlnit cu familiile soldaților nord-coreeni uciși în acest război vineri, 26 august, și le-a transmis condoleanțe pentru „durerea insuportabilă”, a anunțat presa de stat, citată de South China Morning Post. Phenianul nu a confirmat numărul soldaților săi care au murit luptând pentru Rusia, deși Seulul estimează că sunt în jur de 600. De asemenea, agențiile de informații sud-coreene și occidentale au declarat că Phenianul a trimis peste 10.000 de soldați în Rusia în 2024 – în principal în regiunea Kursk – împreună cu obuze de artilerie, rachete și sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune, scrie Libertatea.

UPDATE În mai bine de trei ani de conflict, Ucraina a evoluat dintr-un simplu teatru de război într-un vast laborator digital pentru tehnologiile militare moderne. În acest context, Kievul încearcă acum să valorifice o resursă extrem de prețioasă acumulată pe câmpul de luptă: datele. Ministrul ucrainean al Digitalizării, Mihailo Fedorov, a declarat pentru Reuters că guvernul ucrainean lucrează la crearea unei politici naționale de partajare a acestor date, care ar putea deveni un „capital” strategic în relațiile cu partenerii occidentali. „Cererea pentru aceste informații este enormă, dar momentan ne concentrăm pe organizarea corectă a procesului. Suntem în curs de a elabora o politică clară, pentru că aceste date sunt cu adevărat neprețuite”, a declarat Fedorov, notează Adevărul.

UPDATE Cancelarul german, Friedrich Merz, a declarat că, fără decizia Germaniei de a majora semnificativ cheltuielile pentru apărare, Alianța Nord-Atlantică ar fi fost, probabil, condamnată la dispariție, scrie Adevărul.

UPDATE Ucraina suspectează implicarea Rusiei în uciderea fostului președinte al parlamentului Andrii Parubîi, a declarat luni șeful poliției ucrainene, conform Reuters.

UPDATE O întâlnire între preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi mai mulţi lideri europeni este planificată pentru joi la Paris, a declarat luni o sursă politică europeană pentru AFP, în contextul în care eforturile Washingtonului de a pune capăt invaziei ruse în Ucraina par blocate. "O astfel de întâlnire este prevăzută" pentru a discuta garanţiile de securitate pentru Ucraina "şi pentru a face să progreseze diplomaţia, deoarece ruşii sunt pe cale să se îndepărteze din nou" de ea, a declarat sursa pentru AFP sub condiţia anonimatului, scrie Agerpres. Participarea preşedintelui american Donald Trump la acest summit de la Paris "nu este planificată pentru moment", a adăugat sursa.

UPDATE Serviciul de informații militare al Ucrainei (HUR) a distrus două elicoptere rusești Mi-8 și a lovit un remorcher în Crimeea ocupată, relatează Kyiv Independent.  Dronele au lovit baza aeriană militară Hvardiiske, situată la aproximativ 13 kilometri de Simferopol, distrugând elicoptere în valoare de aproximativ 20-30 de milioane de dolari, potrivit HUR.

UPDATE Un presupus atac de cibernetic rus care a vizat-o pe Ursula von der Leyen a dezactivat serviciile de navigație GPS la un aeroport bulgar și a forțat avionul președintei Comisiei Europene să aterizeze folosind hărți pe hârtie. Un avion care o transporta pe von der Leyen la Plovdiv duminică după-amiază a fost privat de mijloacele electronice de navigație în timp ce se apropia de aeroportul orașului, în ceea ce trei oficiali informați cu privire la incident au declarat că este tratat ca o operațiune de interferență rusă. „Întregul sistem GPS al aeroportului a fost blocat. A fost o interferență incontestabilă”, a declarat unul dintre oficiali. După ce a survolat aeroportul timp de o oră, pilotul avionului a luat decizia de a ateriza manual, folosind hărți analogice, au adăugat aceștia, potrivit Adevărul.

UPDATE Donațiile și sprijinul voluntar pentru armata rusă au scăzut dramatic în ultimele luni. Voluntarii se plâng de oboseală și dezamăgire, arată o anchetă a portalului rus independent The Insider. În primele luni ale invaziei, rușii donau sume considerabile pentru a ajuta armata cu echipamente și provizii. Însă acum, voluntarii se plâng că donațiile au scăzut dramatic. „Toată lumea este foarte obosită. Contribuțiile, donațiile și în general reacția oamenilor la război au scăzut semnificativ”, spune Natalia din regiunea Briansk. Ea adaugă că scăderea a fost vizibilă mai ales din februarie, când au apărut discuții despre un armistițiu: „Oamenii cred că ajutorul nu mai este necesar, că totul se va rezolva curând de la sine”, scrie Libertatea.

UPDATE Spitalele din Harkov sunt pline de soldați francezi, a declarat un ofițer rus pentru ziarul de stat Moskovski Komsoleț. Stanislav Krapivnik vorbește despre „implicarea NATO în conflictul din Ucraina” și despre „soldați polonezi, scandinavi, germani, cehi, britanici sau americani, care luptă pentru inamic”. Kremlinul confirmă prezența trupelor occidentale pe front, în timp ce Ucraina respinge aceste acuzații. NATO a exclus oficial trimiterea de trupe pe teren pentru a ajuta Kievul în acest război, dar multe națiuni NATO ajută la furnizarea de arme pentru ca Ucraina să se poată apăra.

UPDATE Kremlinul consideră că tehnologiile cibernetice reprezintă o parte importantă a luptei globale contra Occidentului și un instrument în plus pentru a-și promova interesele în întreaga lume. Statele Unite și multe țări europene au descoperit legături ascunse între firme de securitate cibernetică de top din Rusia și armata rusă sau serviciile ei de securitate, pe care acum Moscova încearcă să le extindă încă și mai agresiv, notează Digi24.

UPDATE Unitățile de operațiuni speciale ale Serviciului de Informații al Apărării din Ucraina continuă să exercite o presiune susținută asupra forțelor rusești, efectuând lovituri de precizie în mai multe sectoare ale liniei frontului. Misiunea lor este clară: eliminarea forței umane inamice, distrugerea echipamentelor militare și demontarea pozițiilor fortificate oriunde este posibil, arată Defense Express.

UPDATE Un atac cu drone ucrainene a provocat un incendiu la o substație electrică din orașul Kropotkin, regiunea Krasnodar, Rusia, potrivit Reuters. Ucraina a lansat un nou atac cu drone asupra țintelor strategice din Rusia. „Informaţiile preliminare indică faptul că nu există victime, însă pagubele sunt însemnate”, a precizat administraţia regiunii Krasnodar, scrie NewsWeek. Flăcările uriașe și fumul gros au putut fi observate de la zeci de km distranță.

UPDATE Nu erau suficiente VKontakte, versiunea rusească a Facebook, și Telegram, serviciul de mesagerie care permite utilizatorilor să creeze și să urmărească canale și este a cincea coloană a propagandei Kremlinului. Acum, Piața Roșie a pus ochii și pe WhatsApp și se pregătește să o înlocuiască cu Max, o „super-aplicație” foarte asemănătoare cu WeChat-ul chinezesc, care va permite nu doar mesagerie și apeluri telefonice, ci și accesul la servicii guvernamentale precum semnarea digitală a documentelor, verificarea statutului fiscal, solicitarea de documente și așa mai departe, potrivit Rador.

UPDATE Majoritatea ucrainenilor sunt deschiși la ideea unui armistițiu, adică 75% dintre ei, dar numai cu condiții stricte, adică doar dacă ar primi garanții solide de securitate, conform unui sondaj recent, arată publicația The Kyiv Independent. Sondajul, realizat de Rating Group între 21 și 23 august 2025, a evidențiat dorința de pace a ucrainenilor, dar și prudența acestora. Respondenții au identificat trei garanții principale de securitate pe care le consideră esențiale: continuarea finanțării și a livrărilor de arme de la parteneri (52%), angajamentul aliaților de a interveni militar în cazul unui nou atac rus (48%) și patrularea internațională a spațiului aerian și maritim al Ucrainei (44%).

UPDATE Ultimii ani au adus în vizorul analizelor politice și economice ale analiștilor europeni proiectul Uniunii Europene în ansamblu, iar efectele tulburătoare ale războiului din Ucraina, atât asupra țării invadate de Rusia, cât și asupra economiei europene, și-au spus dureros cuvântul. Potrivit unor analize recente, UE se confruntă în prezent cu rezultatele propriilor decizii care au lăsat blocul comunitar vulnerabil în fața Moscovei și într-o stare de dependență periculoasă față de Washington, toate în timp ce intern se resimt fragmentări politice care cântăresc cu atât mai greu în momentul în care e nevoie de cât mai multă unitate, preponderent în fața extremei drepte care câștigă teren aproape în fiecare țară din Euro 27.Mai mult, în plan economic, puterea blocului rămâne disproporționată față de mijloacele sale instituționale, așa cum a arătat încă de anul trecut Raportul prezentat de Mario Draghi, fostul guvernator al Băncii Centrale Europene, dar și bugetul comun pentru 2021–2027, care însumează doar 1,1% din venitul național brut, scrie Ziare.com.

UPDATE Un suspect a fost arestat în cazul asasinării lui Andrii Parubîi, fost preşedinte al Parlamentului ucrainean, a anunţat preşedintele Volodimir Zelenski în noaptea de duminică spre luni, 31 august/1 septembrie, a relatat Reuters. Zelenski a menționat că individul a dat o primă declaraţie, iar acum „se desfăşoară acţiuni urgente de anchetă pentru a stabili toate circumstanţele acestei crime”. „Le mulţumesc forţelor de ordine pentru acţiunea lor rapidă şi coordonată. Toate circumstanţele acestei crime oribile trebuie descoperite”, a adăugat președintele ucrainean. Ministrul de interne din Ucraina, Ihor Klymenko, a transmis că presupusul asasin a fost reţinut în regiunea Khmelnytskyi din vestul țării. 

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat în discursul său către națiune că a reuşit să mobilizeze până acum peste 2 miliarde de dolari din diverse ţări europene pentru a cumpăra arme din SUA şi a întări în acest fel armata ucraineană, notează Adevărul.

UPDATE Ministerul român al Apărării anunță că o mină marină de contact, descoperită pe plaja de la Vadu, a fost distrusă în poligonul Capul Midia, scrie Rador.

UPDATE Ucraina a utilizat recent noua sa rachetă de croazieră cu rază lungă de acțiune Flamingo, lovind o instalație rusă din Armiansk, Crimeea, transmite TrenchArt. Acest raid, considerat a fi prima utilizare pe scară largă a rachetei în luptă, a vizat o bază operată de FSB-ul rus (principala agenție de securitate și contrainformații), avariind mai multe aeroglisoare și ucigând un soldat rus.

UPDATE Presa din Rusia scrie că NATO își trimite imperceptibil contingentul în Ucraina. „Spitalele din Harkov sunt pline de francezi.” Militanții străini au început să înlocuiască treptat soldații ucraineni pe câmpul de luptă, susține propagandistul Stanislav Krapivnik, născut în URSS, emigrant în SUA, unde a fost ofițer în Armată, acum întors în Rusia, scrie Ziare.com.

UPDATE Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că statele UE lucrează la un plan clar de desfășurare a trupelor în Ucraina post-conflict, cu sprijinul SUA. Ea a avertizat că în ciuda eforturilor lui Trump de a forța pacea în Ucraina, președintele rus Vladimir Putin rămâne un pericol pentru Europa. Europa are un plan „destul de precis” pentru trimiterea trupelor în Ucraina, ca parte a garanțiilor de securitate post-conflict, a declarat șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un interviu acordat Financial Times. Ea a declarat că angajamentele SUA vor susține pe deplin aceste măsuri.

UPDATE Activistul român Radu Hossu scoate în evidență un detaliu apărut în conferința de presă susținută de șeful Statului Major al armatei ruse. Acesta precizează că o hartă plasată strategic în spatele oficialului rus ne arată cum își dorește Kremlinul să arate împărțirea Ucrainei.„Pe 30 august, Valeri Gherasimov, șeful statului major al armatei ruse, a avut o prezentare a situației de pe frontul ucrainean, prezentând o hartă cu procentele ocupate ilegal din fiecare regiune ucraineană. Ceea ce mass-media din România nu a observat, însă a făcut-o Perun (căutați-l pe Youtube), a fost să observe o altă hartă, mult mai importantă: o hartă care prezintă cel mai probabil intențiile cel puțin parțiale ale Rusiei: ocuparea totală nu doar a regiunilor Donetsk și Lugansk (Donbas) și Zaporojie și Herson la est de Nipru, ci încă 3: Kherson la vest de Nipru, Mykolaiv și Odesa”, scrie Radu Hossu pe pagina sa. Acesta susține că rușii plasează astfel de indicii în mod intenționat, arătând care sunt de fapt adevăratele intenții ale regimului de la Moscova. „Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că rușii folosesc în astfel de evenimente simbolistică și informații pe care vor să apară public. Asta înseamnă că ceea ce am observat și eu în clip (pun pe Substack capturile de ecran) a fost intenționat ca toată lumea atentă să observe: Rusia vrea să ajungă la Delta Dunării și practic să se învecineze cu România (pe Substack am pus detaliul clar care arată despre ce vorbesc). Dacă până acum erau doar speculații sau declarații serioase (ca și ale fostului președinte Traian Băsescu) care erau luate de mulți în derâdere, acum avem o hartă care stă în spatele șefului armatei ruse, care ne arată cum își dorește Kremlinul să arate împărțirea Ucrainei. Deci o dovadă clară, incontestabilă, a dorinței Rusiei de a ajunge la Dunăre pentru a exercita presiuni economice, militare și politice extraordinare asupra României și a NATO”, mai spune Hossu, potrivit Ziare.com.

UPDATE Hernádi Zsolt, 64 de ani, directorul general MOL, afirmă că Ungaria ar putea fi pregătită pentru aprovizionarea alternativă cu petrol până în 2026-2027, dar în prezent „nu este necesară renunțarea la petrolul rusesc”, relatează PenzCentrum. Într-un interviu pentru ATV, Hernádi a subliniat „importanța securității aprovizionării” și a criticat conducta adriatică, considerând că „nu oferă siguranță suficientă”, notează Libertatea.

UPDATE Jurnaliștii din Azerbaidjan au scris despre contrastul evident dintre modul în care președintele Ilham Aliyev și liderul rus Vladimir Putin au fost primiți în China, în cadrul summitului Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai. Potrivit relatărilor, la aterizarea avionului președintelui azer în Tianjin, primirea a fost una impresionantă: gardă de onoare, covor roșu, zâmbete și oficiali de rang înalt. Scena a demonstrat caracterul strategic al relațiilor dintre Beijing și Baku. O primire similară a avut și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, întâmpinat cu solemnitate și semne clare de respect și alianță, scrie dialog.ua. În schimb, sosirea lui Vladimir Putin a fost marcată de formalitate și răceală: fără gardă de onoare, fără gesturi de căldură, iar vizita sa a părut mai degrabă o obligație diplomatică decât un eveniment de importanță reală. „Dacă Aliyev și Erdogan au fost primiți ca parteneri strategici respectați, Putin a fost tratat ca un oaspete incomod, de care Beijingul dorea să plece cât mai curând posibil. Contrastul vizual este atât de evident”, a comentat presa azeră.

UPDATE Liderul chinez Xi Jinping și-a prezentat țara ca o forță pentru stabilitatea economică globală și a promis sute de milioane de dolari pentru a-și sprijini partenerii, într-un moment în care președintele Donald Trump duce un război global al tarifelor și a redus masiv ajutorul extern în cadrul politicii sale „America First”, notează CNN.

UPDATE Președintele Chinei Xi Jinping va marca săptămâna aceasta cea de-a 80-a aniversare a înfrângerii Japoniei în cel de-Al Doilea Război Mondial cu o paradă militară fastuoasă, în contextul în care Beijingul încearcă să rescrie istoria, asumându-și rolul de gardian al ordinii internaționale postbelice, scrie Financial Times. Flancat de Vladimir Putin, Kim Jong-Un și o serie de alți lideri, inclusiv cei din Iran, Myanmar și Pakistan, președintele Chinei Xi Jinping va prezenta miercuri armele și echipamentele militare cu care se mândrește Beijingul, de la rachete hipersonice la vehicule autonome, scrie HotNews.

UPDATE Președintele chinez Xi Jinping a îndemnat luni liderii prezenți la summitul regional din orașul portuar Tianjin, din nordul Chinei, să profite de „piața lor de dimensiuni uriașe”, în timp ce președintele rus Vladimir Putin și-a exprimat sprijinul pentru ambiția lui Xi de a crea o nouă ordine economică și de securitate globală, care reprezintă o provocare pentru Statele Unite, relatează Reuters.

UPDATE Vladimir Putin își continuă discursul propagandistic în China, lansând acuzații asupra Occidentului pentru a-și acoperi invazia pe care a ordonat-o. Criza din Ucraina a izbucnit din cauza loviturii de stat provocate de Occident la Kiev în 2014, a subliniat președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, în discursul său de la summitul la care participă în China. „Această criză nu a apărut ca urmare a „agresiunii Rusiei asupra Ucrainei”, ci ca urmare a loviturii de stat din Ucraina, care a fost susținută și provocată de Occident, și apoi a încercărilor de a suprima cu ajutorul forțelor armate rezistența acelor regiuni ale Ucrainei și a acelor oameni din Ucraina care nu au acceptat și nu au susținut această lovitură de stat”, a subliniat el, transmite oficiosul Kremlinului, notează Digi24.

UPDATE Președintele rus, Vladimir Putin, vorbește despre continuarea eforturilor de pace, în vreme ce Kremlinul anunță că războiul va continua. Putin a declarat luni, 1 septembrie, că înțelegerile agreate în cadrul summitului cu președintele american Donald Trump deschid calea către găsirea unei soluții la criza din Ucraina. „În acest sens, apreciem foarte mult eforturile și propunerile Chinei și Indiei menite să faciliteze soluționarea crizei din Ucraina”, a declarat președintele rus la forumul Organizației de Cooperare de la Shanghai, care a avut loc la Tianjin. „Aș dori să menționez, de asemenea, că înțelegerile la care s-a ajuns în cadrul recentei întâlniri dintre Rusia și SUA din Alaska vor contribui, sper, la atingerea acestui obiectiv”, a subliniat el.Declarația președintelui rus vine la 24 de ore după ce Kremlinul a susținut că puterile europene împiedică eforturile lui Donald Trump de a obține pacea în Ucraina și că Rusia își va continua operațiunile în Ucraina până când Moscova va vedea semne reale că Kievul este pregătit pentru pace, scrie Ziare.com.

UPDATE Vladimir Putin a sosit duminică în oraşul portuar Tianjin din nordul Chinei, relatează presa de stat chineză şi rusă, unde participă la un summit regional de securitate, găzduit de liderul chinez, Xi Jinping. Preşedintele chinez Xi Jinping va găzdui aproximativ 20 de lideri mondiali la Tianjin, inclusiv prim-ministrul indian Narendra Modi, la summitul de două zile al Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai, cea mai mare reuniune de la înființarea grupului în 2001 între șase națiuni eurasiatice.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.