04 septembrie 2025, ora 16:06

Uniunea Europeană continuă să sprijine financiar Republica Moldova. Comisia Europeană a aprobat transferul a 18,9 milioane de euro prin Planul de Creștere, după ce autoritățile de la Chișinău au demonstrat progrese concrete, dezvoltând piețe deschise și competitive pentru energie electrică și gaze, dar și luând măsuri pentru garantarea securității energetice. Bruxelles-ul transmite că reformele dau rezultate și, în același timp, cheamă companiile europene să investească în țara noastră.

Noua tranșă se adaugă celor 270 de milioane de euro deja debursate în acest an. În total, Moldova poate beneficia de până la 1,9 miliarde de euro prin Planul de Creștere – cel mai mare pachet de sprijin european oferit vreodată țării noastre.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a felicitat autoritățile pentru ritmul reformelor:

„Moldova continuă să livreze pe agenda sa de reforme și demonstrează angajamentul față de parcursul european. (…) A investi în creșterea economică a Moldovei înseamnă a investi în integrarea europeană. Pentru că o Moldovă puternică contribuie la o Europă mai puternică. UE este hotărâtă să sprijine Moldova la fiecare pas pe drumul său către Uniunea Europeană”.

„Prima plată în cadrul Facilității pentru Reforme și Creștere a Moldovei transmite un semnal puternic privind angajamentul acesteia de a întreprinde reformele necesare pentru creștere economică și integrare europeană”, a declarat și comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, Republica Moldova continuă să înregistreze progrese în implementarea reformelor necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană, în domenii precum justiția, combaterea corupției și lupta împotriva criminalității organizate: „Aceste progrese reflectă angajamentul Republicii Moldova față de valorile comune ale UE, inclusiv democrația și statul de drept, și asigură eficiența utilizării fondurilor UE, în beneficiul cetățenilor moldoveni”.

Comisia Europeană a lansat și un apel prin care invită companiile din Uniunea Europeană, din Spațiul Economic European și din Republica Moldova să vină cu propuneri de proiecte și idei de afaceri care să fie dezvoltate în țara noastră.

Scopul este crearea unui portofoliu de investiții private de amploare, care să transforme economia țării și să primească sprijin din partea instituțiilor europene. Proiectele selectate ar putea beneficia de susținere financiară și garanții din partea Comisiei Europene, Băncii Europene de Investiții și Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

TV8.md amintește că în octombrie 2024, Comisia Europeană a propus un Plan de Creștere pentru Republica Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, susținut prin Mecanismul de Reformă și Creștere pentru perioada 2025-2027. Este cel mai mare pachet financiar pe care UE l-a pus vreodată la dispoziția țării noastre.

Pe lângă acest plan, între 2021 și 2025, UE a oferit Moldovei peste 1,2 miliarde de euro sub formă de granturi. Banii au fost folosiți pentru a ajuta țara noastră să facă față crizei energetice și pentru a sprijini tranziția către energie curată. De asemenea, aproximativ 1,2 milioane de gospodării au primit ajutor pentru a acoperi parțial creșterea facturilor la energie electrică. O parte din fonduri au mers și către reformele din justiție, menite să facă sistemul mai independent și mai eficient.

Atât Republica Moldova, cât și Ucraina au depus cererile de aderare la UE la scurt timp după ce trupele ruse au invadat Ucraina. În luna iunie a anului 2022, ambele țări au obținut statutul de candidat la Uniunea Europeană. În 2023, cele 27 de state membre ale UE au dat undă verde pentru începerea negocierilor de aderare.

Obiectivul național al Republicii Moldova este de a adera la comunitatea internațională până în anul 2030. Într-un interviu exclusiv pentru TV8, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, a subliniat că scopul este sută la sută realist dacă sunt accelerate procesele de reformă.

Pe 12 mai, președinta Maia Sandu a declarat la „Новая неделя” că există șanse ca Republica Moldova să finalizeze negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2027. 

Ulterior, Parlamentul European a adoptat un raport în care laudă „angajamentul exemplar” al Republicii Moldova de a progresa în procesul de aderare la UE. În document, eurodeputații evidențiază că relațiile Moldova-UE au intrat într-o nouă etapă, în contextul în care cooperarea s-a intensificat, iar autoritățile de la Chișinău fac eforturi susținute pentru a alinia legislația națională la cea comunitară. 

04 decembrie 2025, ora 23:05

Fostul rector al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, în prezent Ministrul Sănătății, neagă categoric că instituția ar fi eliberat diplome false pentru rezidenți. Invitat la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8, Emil Ceban a subliniat că universitatea a sesizat autoritățile competente ori de câte ori au apărut tentative de fals în afara instituției. 

„Eu vreau să spun iarăși cu toată încrederea și responsabilitatea că diplomele nu sunt false. Pun mâna în foc pentru acest lucru. Da, poate în țară să mai învârtesc diplome false și noi tot timpul am sesizat organele și chiar săptămâna trecută am sesizat și am trimis două diplome de astea. Deci noi nu putem controla și să vând de la piața centrală sau cine le desenează pe astea”, a declarat Ceban. 

Ministrul a explicat că persoanele respective nu au efectuat rezidențiatul în Republica Moldova pentru a putea activa în România, întrucât programul de rezidențiat corespunde în totalitate cu standardele europene.

În același context, ministrul confirmă că, în urma unor sesizări din România, USMF a dispus un control intern în 2024, iar mai mulți rezidenți români au fost exmatriculați pentru absențe.

„Din 30, 8 am dat afară din rezidenți români, că nu erau la lecții, nu veneau”.

Ceban mai explică faptul că legislația moldovenească nu le permite rezidenților străini accesul direct la pacienți în spitalele din Republica Moldova, motiv pentru care unii dintre ei au realizat practica medicală în România, cu documente aprobate de USMF și spitalele partenere.

„S-a început tot scandalul de la aceea cu o parte din ei și s-au angajat la lucru acolo. Activitatea pe care ei o făceau era legiferată prin ordinul rectorului că ei pleacă încolo și prin certificat de la directorul de spital șef de clinici că ei au făcut practica respectivă”.

Potrivit ministrului, instituțiile din ambele țări colaborează în prezent pentru clarificarea tuturor situațiilor semnalate.

TV8.md amintește că autoritățile române au efectuat în dimineața de 5 noiembrie percheziții la București și mai multe județe. Mai mulți medici ar fi prezentat diplome de rezidențiat eliberate la Chișinău, deși nu au urmat cursurile. Pe durata studiilor, aceștia ar fi rămas în România și au lucrat cu normă întreagă.