În perioada sovietică oamenii se alimentau mai sănătos, laptele era mai natural, fructele și legumele nu erau crescute cu pesticide, iar renumitele GOST-uri asigurau calitatea înaltă a produselor. Pentru a înțelege cât adevăr și cât mit există în această percepție, am stat de vorbă cu Andrei Cumpanici, conferențiar universitar și doctor în științe tehnice la Facultatea de Tehnologia Alimentelor a UTM, care ne-a explicat despre standardele de calitate de atunci și din prezent.
„Și atunci și acum producătorul era cel care era responsabil de calitatea și siguranța produselor. În ziua de astăzi nu putem să facem o comparație cu perioada din trecut. În perioada din trecut, toți vorbeau despre GOST, dar acel GOST este aceea hotărâre de guvern. Atunci poate erau mai multe cerințe, poate, dar practic să vă zic, erau metode foarte moderne de determinare a tuturor parametrilor care erau în acele standarde, cu siguranță că nu se făceau toate acelea care erau stabiliți. În ziua de astăzi, avem metode noi. E o altă abordare din punct de vedere a calității”, susține Andrei Cumpanici.
Indiferent dacă vorbim despre un produs alimentar din anii ’80, ’90 sau din prezent, calitatea a fost mereu determinată de standardele și regulile de siguranță alimentară valabile la acel moment. Un rol decisiv îl are și tehnologia, care permite introducerea sau eliminarea unor parametri pentru a asigura o calitate înaltă a produselor. Totuși, de-a lungul timpului, atât tehnologia, cât și standardele s-au schimbat semnificativ.
„În perioada precedentă, totul se baza pe calitatea produsului finit. Noi astăzi ne orientăm de la câmp sau de la fermă, pe tot procesul de producție, având mai puțin analize ale produsului finit. Adică dacă toate procesele implicate vor fi asigurate în mod eficient, noi vom obține produse de calitate. Fiindcă calitatea nu se face doar la întreprinderi, dar dacă vorbim de materie primă vegetală, din câmp. De acolo se începe ce pesticide aplicăm, sunt aprobate pentru cultura dată. S-a respectat perioada dată până s-a început recoltarea. Tot așa și produsele din carne, materia primă. Având toate aceste procese gestionate, planificate corespunzător, noi mereu vom obține produse de calitate pentru consum”, susține doctorul în științe tehnice.
Amintirile despre salamul Doktorskaya de 2 ruble și 20 de copeici sau despre înghețata Plombir țin mai mult de nostalgie decât de realitate. Produsele erau fabricate după normele sovietice și treceau controalele vremii, dar alimentele sunt perisabile și, fără aditivi, nu pot fi păstrate mult timp, iar această regulă era, a fost și va rămâne valabilă.
„Vreau să vă asigur că producătorii și procesatorii în ultimii ani se străduie să ofere produse de calitate fiind piața este foarte mică și toți iese în evidență doar prin calitate și prin produse care să satisfacă necesitățile consumatorului. Eu sunt sigur că produsele în ziua de astăzi sunt mult mai bune în comparație cu perioadele din trecut. Din considerentele că toți au acces la orice informații să citească și să fie la curent ce rețete, ce documente normative trebuie să corespundă. În trecut era foarte, foarte dificil, chiar și pentru întreprinderi să aibă acces la acele documente normative care reglementau anumiți parametri de inofensivitate sau contaminanți care erau normați în acele produse”, a mai punctat Cumpanici.
Astăzi, Republica Moldova își poate ridica nivelul calității produselor din magazine prin aplicarea bunelor practici europene și prin armonizarea legislației naționale cu cea a UE. Acest proces nu doar că garantează produse mai sigure și mai calitative pentru consumatori, dar le oferă și producătorilor locali șansa de a fi competitivi pe piețele externe.
* Acest proiect este susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Moldova. Opiniile exprimate în această publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția donatorului.
