Peste jumătate dintre moldoveni se consideră bine informați și capabili să identifice știrile false. Cu toate acestea, încrederea în presă rămâne scăzută. Cel puțin asta arată un studiu realizat de Consiliul Europei și Consiliul Audiovizualului.
Astfel, deși televiziunea clasică rămâne pe primul loc la capitolul încredere (28%), rețelele de socializare sunt principala sursă de informare zilnică pentru 64% dintre cetățeni. Totodată, părinții cu între 7 și 18 ani folosesc într-o proporție și mai mare aceste platforme (80%), iar pentru 33% dintre ei rețelele sunt și cea mai de încredere sursă de informare, devansând televiziunea.
Mass-media este percepută ca fiind interesantă (61%), dar nu și independentă politic – același procent considerând că presa este influențată de interesele finanțatorilor. Cei mai sceptici în privința independenței media sunt vorbitorii de limbă rusă (17%), persoanele cu venituri foarte mici (25%) și pensionarii (34%).
Fenomenul dezinformării este resimțit la scară largă: 73% dintre respondenți spun că întâlnesc falsuri cel puțin o dată pe săptămână, iar rețelele de socializare sunt considerate principala sursă de dezinformare de 70% dintre cetățeni. Cu toate acestea, 36% nu iau nicio măsură pentru a verifica informațiile, iar 44% nu știu unde ar putea raporta un fals.
În același timp, aproape toți cetățenii (96%) consideră că este important să poată deosebi falsurile de știri, iar majoritatea (59%) se simt personal capabili să identifice un fals, dar cred că pentru restul populației acest lucru este dificil (70%).
Educația media rămâne la un nivel foarte scăzut: doar 4% dintre respondenți au participat sau cunosc pe cineva care a participat la un curs de instruire în domeniu. Totuși, ideea introducerii unui curs opțional de educație media în școli este susținută de 72% dintre cetățeni, deși părinții manifestă un sprijin mai temperat (65%), invocând posibila supraîncărcare a programei școlare.
„Sperăm că Studiul nostru privind situația mass-mediei și a nivelului de alfabetizare media în Republica Moldova va ghida autoritățile relevante și societatea civilă în abordarea corespunzătoare a problemelor relevante fenomenului de dezinformare, dar și sporirea eforturilor în promovarea alfabetizării informaționale”, a declarat șeful Diviziei pentru Cooperare în Domeniul Libertății de Exprimare a Consiliului Europei, Shahin Abbasov, potrivit unui comunicat al CNA.
Datele se bazează pe răspunsurile obținute de compania sociologică Magenta, în perioada 23 mai – 23 iunie 2025, de la 1868 respondenți. 1542 dintre ei au reprezentat eșantionul de bază, urmați de încă 326 de respondenți din rândul părinților cu copii intre 7-18 ani.
