Președintele american Donald Trump a avut joi o convorbire telefonică „explozivă” cu mai mulți lideri europeni, în care a criticat importurile de petrol din Rusia și a cerut mai multă fermitate în sancțiunile împotriva Moscovei. Între timp, președintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că eventualele trupe occidentale dislocate în Ucraina vor fi ținte legitime pentru Moscova, relatează Reuters. Putin a declarat clar că nu intenționează să călătorească nicăieri pentru a purta discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar este dispus să se întâlnească la Moscova.

Liderii europeni sunt tot mai îngrijorați că Rusia va lansa o nouă ofensivă în Ucraina, într-o perioadă în care aceștia discută cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski despre garanțiile de securitate pe care le pot oferi Kievului. Armata rusă a mutat mai multe unități de elită de pe frontul din Sumî înspre sectorul Pokrovsk pentru a pune și mai multă presiune pe orașul-fortăreață al ucrainenilor. Volodimir Zelenski a cerut vineri ca garanțiile de securitate destinate Ucrainei să fie aplicate imediat, fără vreo altă întârziere.

UPDATE Ministrul ucrainean al educaţiei şi ştiinţei, Oksen Lisovi, a declarat că Rusia a avariat în Ucraina aproximativ 1.700 de școli și a distrus complet 226, însă daune au fost raportate și la grădinițe, instituții de învățământ profesional și universități, scrie Rador.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că se va întâlni vineri la Kiev cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, și cu premierul slovac, Robert Fico, pentru a discuta despre probleme energetice, relatează Reuters.

UPDATE Donald Trump a declarat că va discuta în curând cu liderul rus Vladimir Putin, după ce a vorbit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu mai mulţi lideri europeni. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat vineri că această discuţie ar putea avea loc în viitorul apropiat, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și China și-au prezentat, pe 2 septembrie, viziunea asupra unei lumi multipolare, care ar lăsa probabil Europa democratică abandonată de SUA și pusă în fața unui scenariu de coșmar: confruntarea directă cu o Rusie îndrăzneață și însetată de război. Două zile mai târziu, Europa democratică a răspuns cu un plan pentru oprirea agresiunii rusești în Ucraina, plan care aproape sigur nu va funcționa. Planul, prezentat de președintele francez Emmanuel Macron la Paris, se bazează în întregime pe bunăvoința a două persoane responsabile chiar pentru actuala situație: președintele SUA, Donald Trump, și președintele Rusiei, Vladimir Putin. Summitul „Coaliției de Voință” de la Paris s-a încheiat pe 4 septembrie cu anunțul că 26 de țări sunt pregătite să trimită trupe sau să ofere alte forme de sprijin Ucrainei, ca parte a unor garanții de securitate. Avertismentul: planul ar urma să fie pus în aplicare doar după ce luptele se opresc, arată o analiză Kiev Independent.

UPDATE Preşedintele SUA, Donald Trump, are, vineri, un comentariu sarcastic şi critic la adresa Rusiei şi Indiei, într-o postare pe reţeaua sa Truth Social, constatând că cele două ţări s-au subordonat Chinei. El a reacţionat astfel la ceea ce a părut a fi o „paradă a dictatorilor” patronată, miercuri, la Beijing, de liderul chinez, care promovează o nouă ordine mondială în care este contestat rolul de lider al SUA, transmite News.ro. „Se pare că am pierdut India şi Rusia în bezna cea mai adâncă a Chinei. N-au decât să aibă un viitor lung şi prosper împreună!”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social, însoţită de o fotografie cu cei trei lideri mondiali – preşedintele rus Vladimir Putin, premierul indian Narendra Modi şi gazda lor, preşedintele chinez Xi Jinping.

UPDATE Regimentele rusești au desfășurat foarte puține vehicule blindate în Ucraina în acest an. Principalele ofensive ale rușilor – în regiunea Sumî din nord, în jurul orașului Kupiansk din regiunea Harkov din nord-est și în jurul orașului Pokrovsk din regiunea Donețk din est – au fost toate desfășurate de mici echipe de infanterie care mărșăluiau pe jos sau pe motociclete, transmite publicația TrenchArt. Rușii nu au folosit, aparent, tancuri deoarece au dorit să le păstreze pentru o altă operațiune. Peste 1.000 de astfel de vehicule sunt concentrate în est, în ciuda pierderilor masive de peste 25.000 de vehicule blindate. Este o combinație de tancuri noi și unități recondiționate din diversele unități de stocare.

UPDATE Liderii statelor europene din “Coaliția de Voință” l-au lăudat pe președintele american pentru eforturile sale de a negocia rapid un acord de pace, după summitul de luna trecută cu Vladimir Putin, în Alaska. Totuși, ei și-au exprimat scepticismul că acest proces s-ar putea realiza în termenul accelerat de care tot vorbește Donald Trump de când a revenit în funcție, arată The New York Times în analiza sa.

UPDATE Agenţia Grănicerilor din Finlanda a anunţat vineri că trimite o divizie în Letonia pentru a sprijini naţiunea baltică, care încearcă să limiteze afluxul de migranţi care sosesc din Belarus, aliatul Rusiei, informează agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

UPDATE Vicepreşedintele AUR Adrian Axinia solicită Preşedintelui României, Nicuşor Dan, declanşarea procedurii de convocare a unui referendum privind participarea României la o eventuală misiune de menţinere a păcii în Ucraina. AUR mai spune că, în cazul în care preşedintele nu va catadicsi să convoace acest referendum şi va insista, alături de Guvern, pe ideea trimiterii de trupe româneşti în Ucraina, atunci formaţiunea va lua în calcul declanşarea strângerii de semnături necesare suspendării şi demiterii din funcţie a şefului statului, scrie RFI.

UPDATE Mircea Toma, membru al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), afirmă că România și Republica Moldova sunt țări care sunt atacate informațional de Rusia. 'Atât România, cât și Republica Moldova sunt țări care sunt atacate informațional de Rusia. Sunt două țări care sunt ținte ale unui război, în sensul propriu al cuvântului, cu arma 'război informațional'. Moldova se apără cu instrumente mai adecvate, pentru că ei au declarat o situație de necesitate și au posibilitatea să utilizeze, ca să spun așa, arme de apărare mai proporționale atacului. În România, nu avem instrumentele astea, nu avem cadrul legislativ special pentru o situație în care suntem sub atac și așteptăm să aflăm despre atac de la organizații neguvernamentale, ca să putem reacționa. Aștept să fie la fel de vigilente și alte instituții ale statului pe care nu le văd producând informația necesară', a declarat Mircea Toma.Toma a semnalat, joi, Consiliul Național al Audiovizualului un material realizat de Expert Forum (EFOR) privitor la alegerile parlamentare din 28 septembrie din Republica Moldova, în care organizația semnala existența unui comportament neautentic coordonat 'ilegal din punctul de vedere al comportamentului platformei' TikTok, scrie Ziare.com.

UPDATE Vicepreşedintele AUR Adrian Axinia solicită Preşedintelui României, Nicuşor Dan, declanşarea procedurii de convocare a unui referendum privind participarea României la o eventuală misiune de menţinere a păcii în Ucraina. AUR mai spune că, în cazul în care preşedintele nu va catadicsi să convoace acest referendum şi va insista, alături de Guvern, pe ideea trimiterii de trupe româneşti în Ucraina, atunci formaţiunea va lua în calcul declanşarea strângerii de semnături necesare suspendării şi demiterii din funcţie a şefului statului.

UPDATE Minsterul Apărării Naționale anunță că sistemele radar au identificat, joi seara, un grup de drone la 36 de mile marine nord-est de Sulina. Două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, dislocate la Baza Mihail Kogălniceanu, au fost ridicate în aer pentru monitorizare. „În cursul serii de joi, 4 septembrie, sistemele de supraveghere radar ale MApN au detectat un grup de drone aeriene, la 36 mile marine NE de Sulina. Două aeronave de luptă Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, dislocate la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, au survolat zona din proximitatea frontierei cu Ucraina”, a transmis vineri MApN. La scurt timp de la stabilirea contactului radar, dronele au schimbat traiectoria către nord și ulterior semnalul electronic a dispărut.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat joi la invitația lansată de președintele rus Vladimir Putin, care a declarat că îl așteaptă la Moscova pentru discuții bilaterale privind războiul din Ucraina. „O întâlnire cu Putin este necesară. Am susținut propunerile în toate direcțiile. Cred că, dacă vor să strice o întâlnire, mi-ar sugera să merg la Moscova. Dar dacă Rusia vorbește despre o întâlnire, este un prim pas. Întâlnirile dintre lideri ar trebui să plece de la ideea clară a rezultatului dorit – doar așa putem pune capăt războiului”, a fost răspunsul lui Zelenski, potrivit Le Figaro. Președintele ucrainean a mai spus că faptul că Putin a început să vorbească despre o astfel de întâlnire este un semn pozitiv, însă până în prezent nu sunt indicii că Moscova dorește să pună capăt războiului, scrie Mediafax.

UPDATE Fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, a avertizat că Moscova ar putea confisca „obiecte de valoare ale Coroanei Britanice” ca răzbunare pentru că Marea Britanie a folosit active rusești înghețate pentru a finanța sprijin militar pentru Ucraina, potrivit Sky News. Dimitri Medvedev, un aliat cheie al lui Vladimir Putin, a emis avertismentul după ce Marea Britanie a anunțat miercuri un pachet de aproximativ 1 miliard de lire sterline pentru efortul de război al Kievului.

UPDATE Ministerul Apărării din Rusia a susținut că a atacat „unități de drone ucrainene” în apropiere de Cernihiv, deși, în realitate, a fost o misiune umanitară de deminare a Consiliului Danez pentru Refugiați. Dmitro Lubineț, comisarul parlamentar ucrainean pentru Drepturile Omului, a condamnat atacul deliberat al unei misiuni umanitare și a cerut lumii să intervină, scrie NewsWeek.

UPDATE Președintele francez, Emmanuel Macron, a susținut într-o conferință de presă la Palatul Élysée, în prezența omologului ucrainean Voldomir Zelenski, faptul că viitoarele garanții vor conferi securitatea Ucrainei. Macron a subliniat necesitatea unui armistițiu pentru ca negocierile privind pacea dintre ruși și ucraineni să poată avansa, relatează Le Figaro. 26 de țări s-au angajat să participe la o forță de garantare a securității Ucrainei, după încheierea unui acord de pace. Așa a declarat președintele Emmanuel Macron după o reuniune a așa-numitei "coaliții de voință" la Paris.  

UPDATE Vladislav Blănuță (23 de ani) s-a transferat de la FCU Craiova 1948 la Dinamo Kiev, formație calificată în grupa de Conference League. Nici n-a apucat să debuteze la noua formație, că ucrainenii i-au sărit la beregată, după ce au descoperit că basarabeanul a promovat pe rețelele de socializare un propagandist rus. Ucrainenii l-au acuzat pe basarabean că a distribuit pe TikTok mai multe clipuri video cu Vladimir Solovyov (61 de ani), un om de televiziune controversat din Rusia, în contextul în care Ucraina se află în război cu rușii. După ce scandalul a luat amploare în Ucraina, Dinamo Kiev a emis un comunicat în care încearcă să-l „scoată” pe Vladislav Blănuță. De asemenea, vârful de atac este așteptat să facă precizări legat de opțiunile sale politice, scrie Adevărul.

UPDATE Dictatorul de la Kremlin a pretins că țara vecină se află în sfera sa de influență și a cerut un schimb de teritorii inechitabil. Când a fost refuzat, a invadat țara inamică, așteptându-se că va cuceri capitala ei în două săptămâni. Democrațiile occidentale au promis că vor susține țara atacată, dar nu și-au respectat angajamentul. După mai mulți ani de război, victima a fost obligată să cedeze o zecime din teritoriul său rușilor și să își declare neutralitatea. Nu este vorba de Ucraina în prezent, ci de Finlanda în anii '40. Acum, această țară este una dintre cele mai de succes și prospere din Europa și ar putea fi un exemplu și pentru ucraineni, scrie Digi24.

UPDATE Directorul companiei ruse de energie atomică Rosatom, Alexei Likhachev, a declarat, vineri, că firma este gata să discute cu compania americană Westinghouse problema combustibilului nuclear de la centrala nucleară din Zaporojie, Ucraina, notează Adevărul.

UPDATE SUA urmează să elimine treptat programele de asistență în materie de securitate destinate armatelor europene aflate la granița cu Rusia, pe măsură ce presează continentul să plătească mai mult din propria apărare. Prin acest program au fost alocaţi, între anii 2018-2022, 1,6 miliarde de dolari în Europa, circa 29% din suma totală, iar printre principalii beneficiari se numără cele trei ţări baltice - Estonia, Letonia şi Lituania - toate având graniţe terestre cu Rusia.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin l-a invitat vineri din nou pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, să poarte discuţii de pace la Moscova, ofertă pe care acesta din urmă a respins-o deja. De asemenea, liderul de la Kremlin a exclus o viitoare prezenţă a trupelor străine în ţara vecină, atât înainte, cât şi după un eventual acord de pace, informează agențiile de știri AFP, Reuters, dpa şi EFE, citate de Agerpres.

UPDATE Rusia pregătește o ofensivă în estul Ucrainei, vizând trei orașe din regiunea Donețk: Pokrovsk, Mirnohrad și Dobropillia. Potrivit Forțelor Armate ale Ucrainei, obiectivul principal al trupelor ruse este de a prelua controlul asupra aglomerării urbane Pokrovsk-Mirnohrad. În acest scop, rușii formează un „coridor” militar între localitățile Nikanorivka și Maiak, direcționat spre Dobropillia, și aduc rezerve suplimentare în zonă. Prima țintă a atacului ar fi Dobropillia. Dacă va fi ocupat, următoarele obiective vor fi Mirnohrad și Pokrovsk. Ulterior, Rusia ar intenționa să încercuiască orașul Kostiantinivka, pentru a întrerupe rutele logistice ucrainene. Purtătorul de cuvânt al grupului de trupe ucrainene „Dnipro”, Oleksi Bielski, a declarat că ruşii suferă pierderi semnificative – numai în ultimele 24 de ore, 153 de ocupanți au fost eliminați în direcția Pokrovsk. Generalul Bielski a declarat că rușii au mobilizat brigăzi întregi din alte sectoare ale frontului pentru a susține această ofensivă, temându-se că forțele ucrainene ar putea întrerupe „coridorul” creat în zonă, scrie Rador.

UPDATE Kremlinul a acuzat europenii că „împiedică” soluționarea conflictului din Ucraina, la o zi după reuniunea susținătorilor europeni ai Kievului dedicată garanțiilor de securitate pentru această țară, numită și Coaliția Voinței, relatează RFI.

UPDATE Deciziile absurde din armata ocupanților au atins un nou nivel, acuză publicația ucraineană Dialog. Jurnaliștii susțin că armata rusă trimite pe front regimente întregi de soldați bolnavi de diferite boli, pentru a fi "carne de tun". „Prima armată a lumii" trimite pe front regimente întregi de persoane bolnave în fază terminală sau unități separate formate din pacienți infecțioși. Comandamentul militar rus continuă să surprindă cu decizii absurde. După cum a relatat jurnalistul Denis Kazanski, în trupele Moscovei se creează unități speciale din militari infectați cu HIV și alte boli grave. Sursa acestei informații a fost corespondentul militar Anastasia Kașevarova, care a scris ea însăși despre acest lucru pe canalul său de Telegram, notează Ziare.com.

UPDATE ”Am căzut de acord asupra unei prezențe armate. Nu pot deocamdată să înaintez o cifră. Vorbim despre forțe care vor activa pe cer, pe mare și terestru. Am discutat și despre o chestiune importantă, care va continua să fie dezbătută: contribuția Statelor Unite. Contăm pe ea. Suntem foarte recunoscători Statelor Unite pentru că sprijină și au acceptat să contribuie la garanțiile de securitate pentru Ucraina. În ce manieră, nu vă pot deocamdată spune în detaliu”, a declarat Volodimir Zelenski la finalul întâlnirii de la Paris.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit rafinăria din regiunea rusă Riazan și un depozit de petrol din regiunea Lugansk ocupată, în noaptea de joi spre vineri. În Lugansk, exploziile au fost semnalate joi seară, după ora 21:00, în apropierea unui depozit de petrol. Martorii spun că au văzut flăcări și fum ridicându-se din direcția instalației.

UPDATE Trei persoane au fost ucise și alte două au fost rănite, în urma unui atac cu dronă asupra comunității Starosaltiv, din regiunea ucraineană Harkiv. Atacul a avut loc joi seară, în jurul orei 21:30, când o dronă rusească a lovit satul Hotimlia, scrie Rador.

UPDATE Fugarul Ilan Șor a apărut într-o videoconferință cu președintele rus Vladimir Putin. Aceasta i-a raportat liderului de la Kremlin detalii despre activitatea companiei sale „A7” și colaborarea cu banca rusă Promsviazbank - PSB, utilizată pentru a cumpăra voturi la Chișinău, ambele sub sancțiune internațională.

UPDATE Președintele american Donald Trump a avut joi o convorbire telefonică „explozivă” cu mai mulți lideri europeni, în care a criticat importurile de petrol din Rusia și a cerut mai multă fermitate în sancțiunile împotriva Moscovei. Potrivit cotidianului Bild, la discuție a participat și cancelarul german Friedrich Merz. Trump le-ar fi reproșat europenilor că „alimentează mașina de război rusă” prin continuarea achizițiilor de petrol. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar fi respins acuzațiile, subliniind că importurile de țiței din Rusia „au scăzut semnificativ după invazia lansată în februarie 2022”. Liderii europeni i-au explicat președintelui american că, în prezent, doar Ungaria și Slovacia mai cumpără direct petrol rusesc.

UPDATE Președintele american Donald Trump, care militează pentru obținerea unui Premiu Nobel pentru Pace, va redenumi un portofoliu cheie din cabinetul său în unul cu o referință directă la război, relatează Business Insider. Fox News a relatat joi că Trump urmează să semneze un ordin prezidențial pentru a schimba numele Departamentului Apărării, pe larg cunoscut drept Pentagonul datorită clădirii emblematice care îl găzduiește, în Departamentul Războiului.

UPDATE Cel mai proeminent grup de presiune de dreapta radicală din UE a primit milioane de euro în sprijin financiar din surse legate de premierul populist al Ungariei, Viktor Orbán, arată noile dezvăluiri financiare prezentate de publicația europeană POLITICO.

UPDATE Reținerea unui călugăr carmelit din Cracovia, acuzat de spionaj în Belarus, este privită de autoritățile de la Varșovia drept o nouă provocare politică a regimului autoritar de la Minsk. Potrivit presei de stat de la Minsk, este vorba despre un bărbat în vârstă de 27 de ani, identificat de media poloneză drept Grzegorz Gaweł, un călugăr carmelit din Cracovia.

UPDATE Agenții de contrainformații din Belarus susțin că au reținut un cetățean polonez suspectat de spionaj pentru că avea în posesia sa documente legate de viitoarele exerciții militare belarus-ruse, a relatat joi, 4 septembrie, presa de stat, citată de Reuters.

UPDATE Preşedintele american Donald Trump este „foarte nemulţumit” că statele UE continuă să cumpere petrol din Rusia, a afirmat joi, la Paris, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, după o nouă reuniune a liderilor ţărilor care susţin Ucraina în „Coaliţia Voinţei” şi care a cuprins de asemenea o discuţie prin videoconferinţă cu liderul de la Casa Albă, relatează AFP, preluată de Agerpres.

UPDATE „Rusia încearcă să demonstreze că, deși a fost izolată de lumea occidentală, are în continuare parteneri și aliați care sunt țări puternice din punct de vedere economic… Iar această izolare nu înseamnă că economia rusă se va prăbuși sau că Rusia nu va mai putea susține efortul de război”, a explicat Natia Seskuria, cercetătoare la Royal United Services Institute, pentru CNN.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a declarat, vineri, că a ordonat guvernului să prezinte un program pentru dezvoltarea metalelor rare cel târziu până în noiembrie, potrivit Reuters. Rusia deține a cincea cea mai mare rezervă de metale rare din lume, utilizate în lasere și echipamente militare, și a prezentat planuri pentru creșterea producției, pentru a reduce dependența de importurile din China.

UPDATE Kremlinul afirmă că nu este posibil ca garanțiile de securitate pentru Ucraina să fie furnizate prin intermediul unor contingente militare străine. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că desfășurarea acestor contingente nu ar fi acceptabilă pentru Rusia. Afirmaţiile lui Peskov survin după ce preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat că 26 de state s-au angajat să contribuie cu trupe sau alte resurse pentru a garanta securitatea în Ucraina, după orice eventuală încetare a focului sau acord de pace cu Rusia, scrie Rador.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a transmis vineri că eventualele trupe occidentale dislocate în Ucraina vor fi ținte legitime pentru Moscova, relatează Reuters. Putin a făcut declaraţia la o zi după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a  spus că 26 de ţări s-au angajat să ofere garanții de securitate postbelică Ucrainei, inclusiv o forță internaţională terestră, maritimă şi aeriană. „Prin urmare, dacă apar trupe acolo, mai ales acum, în timpul operaţiunilor militare, pornim de la premisa că acestea vor fi ținte legitime pentru distrugere”, a declarat Putin la un forum economic din Vladivostok. „Şi dacă se iau decizii care duc la pace, la pace pe termen lung, atunci pur şi simplu nu văd niciun sens în prezenţa lor pe teritoriul Ucrainei, punct.”, a mai zis el, scrie Cotidianul.