Kremlinul a lansat o campanie pentru a influența alegerile parlamentare din Republica Moldova, într-o operațiune care ar putea deveni un nou model de interferență electorală online. De la revenirea la Casa Albă, în ianuarie, președintele Donald Trump a desființat programele guvernului american menite să combată dezinformarea străină. Însă Rusia nu a încetat să o răspândească, scrie The New York Times (NYT).

Poliția poloneză a raportat descoperirea „rămășițelor unui Obiect Zburător Neidentificat (OZN)” în zona punctului de trecere a frontierei Terespol din satul Polatycze, voievodatul Lublin, potrivit Reuters. SUA anunță „faza a doua” a sancțiunilor împotriva Rusiei. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei ar putea lua sfârșit până la finalul anului 2026, însă acest lucru depinde de consolidarea sancțiunilor și de un sprijin mai consistent al Occidentului pentru Kiev. Între timp, șeful forţelor armate ucrainene, Oleksandr Sîrski, susține că Rusia are o superioritate numerică de 3 la 1 pe front sau chiar mai mare pe unele segmente.

UPDATE Rusia ar ucide oameni nevinovaţi în Cehia, la fel cum o face în Ucraina, a declarat luni şeful serviciilor de informaţii cehe, Michal Koudelka, scrie Politico. 

UPDATE Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova (SIS) a confirmat că a fost pus în aplicare, luni, un mandat de aducere emis de autorităţile din România pe numele unui fost angajat de rang înalt al său.  

UPDATE Ministrul Apărării Naționale din România, Ionuț Moșteanu, a declarat luni seară că nu au existat discuții în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) despre eventuale scurgeri de informații, în contextul în care un fost ofițer în Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a fost reținut de DIICOT pentru trădare, fiind acuzat că a transmis informații secrete de stat către ofițeri KGB din Belarus, scrie RFI. "Nu, nu au fost discuții, dar faptul că Rusia se joacă în zona noastră geografică nu este nimic nou și acest spațiu est-european va rămână un teritoriu de joacă, zic, „joacă” în ghilimele, un teritoriu în care Putin va încerca să-și întărească influența. Este o știre care mă întristează, dar din nou zic, care nu mă miră, știind cât de mult încearcă Rusia să-și mențină influența prin toate mijloacele în această zonă", a declarat oficialul.

UPDATE Potrivit surselor Antena 3 CNN, Alexandru Bălan, fostul director adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova a fost reţinut pe aeroportul din Timişoara şi este adus la Bucureşti.

UPDATE Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) din România a anunțat luni, 8 septembrie, că a pus în aplicare un mandat de aducere emis pe numele unui fost șef din cadrul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova. Acesta este acuzat de trădare, după ce ar fi transmis secrete de stat ale României către KGB din Belarus. Potrivit surselor Digi24.ro, Alexandru Bălan ar fi ajuns adjunct al șefului serviciilor de informații din Republica Moldova în 2016, cu ajutorul lui Vladimir Plahotniuc. Aceleași surse au mai explicat că Bălan ar fi colaborat cu serviciul de informații al Federației Ruse. Ulterior, ar fi ajuns să colaboreze cu serviciile de informații din Belarus pentru că ofițerii de informații din țara lui Lukașenko pot opera mai ușor decât cei ruși pe teritoriul Uniunii Europene, au mai explicat sursele Digi24.ro.

UPDATE Franţa şi Germania propun ca Uniunea Europeană să vizeze Lukoil, o companie petrolieră rusă prezentă în Europa, precum şi alţi actori din afara UE care ajută Rusia să-şi vândă petrolul, în cel de-al 19-lea pachet de sancţiuni europene aflat în pregătire, au declarat luni surse diplomatice citate de AFP. Vânzările de petrol şi gaze sunt principalele surse de finanţare pentru efortul de război al Rusiei în Ucraina, îşi argumentează Franţa şi Germania propunerea într-un document de lucru.

UPDATE Alexey Sinitsyn, directorul general al producătorului de potasiu K-Potash Service, a fost găsit mort în apropiere de Kaliningrad, devenind astfel al 19-lea director al unei companii ruse de top care moare în circumstanțe misterioase de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, scrie luni, 8 septembrie, publicația independentă The Moscow Times (MT). Din 2022 încoace, cel puțin 19 directori executivi și oameni de afaceri, mulți dintre ei având legături cu giganții ruși din domeniul petrolului și gazelor, inclusiv Lukoil, Gazprom și Transneft, au murit în circumstanțe suspecte în Rusia și în străinătate, scrie HotNews.

UPDATE Propaganda în favoarea războiului este omniprezentă în lume, s-a arătat îngrijorat Înaltul Comisar ONU pentru drepturile omului, Volker Türk. A exprimat astăzi, la Geneva, în fața Consiliului ONU, temeri în legătură cu ceea ce el a numit „glorificarea violenței”, care este însoțită, în opinia sa, de o eroziune îngrijorătoare a dreptului internațional, notează Rador.

UPDATE Presa italiană a difuzat informații despre presupusa plecare a fostului ministru ucrainean de externe Dmîtro Kuleba în Polonia. El a negat, confirmând că se află în Coreea și participă la evenimente internaționale, scrie Adevărul.

UPDATE Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a acuzat luni Finlanda vecină că urmează un curs de confruntare pentru un război împotriva Rusiei şi a cerut din nou guvernului finlandez să plătească Moscovei despăgubiri pentru al Doilea Război Mondial, relatează agenţiile de presă DPA și Agerpres.

UPDATE Un sondaj realizat în rândul oamenilor de afaceri din Rusia arată că 57% se aşteaptă la o încetinire a economiei, în timp ce 28% estimează o redresare, a anunţat luni grupul de media RBK, transmite Reuters.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orban a sugerat transformarea structurii Uniunii Europene într-una a cercurilor concentrice şi a estimat că, în lipsa unor schimbări, bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034 ar putea fi ultimul de acest fel, potrivit extraselor prezentate de agenţia maghiară MTI dintr-un discurs susţinut duminică la un eveniment, scrie Agerpres.

UPDATE Președintele american Donald Trump i-a oferit președintelui rus Vladimir Putin „ceea ce și-a dorit” prin întâlnirea pe care au avut-o în Alaska, a declarat, duminică, președintele Volodîmîr Zelenski într-un interviu acordat ABC News. „Este păcat că Ucraina nu a fost acolo, pentru că eu cred că președintele Trump i-a dat… lui Putin ceea ce și-a dorit”, a spus Zelenski despre summitul la nivel înalt de la Anchorage, din 15 august, potrivit The Kyiv Independent.

UPDATE Forțele ucrainene au vizat din nou, pe 7 septembrie, conducta de petrol Drujba, una dintre cele mai importante infrastructuri energetice rusești. Atacul cu drone a avut loc asupra instalație cheie pentru transportul produselor petroliere din Belarus către Rusia. Comandantul Forței de Sisteme Fără Pilot ale armatei ucrainene, Robert Brovdy, cunoscut sub indicativul „Magyar”, a confirmat atacul asupra conductei Drujba din regiunea rusească Briansk, scrie NewsWeek.

UPDATE Forţele ruse au o superioritate numerică de 3 la 1 în oameni şi mijloace tehnice faţă de armata ucraineană pe front, a declarat luni şeful forţelor armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, transmite agenția EFE, citată de Agerpres. În zonele frontului prioritare pentru Rusia, unde armata rusă îşi concentrează cele mai multe trupe, această superioritate ajunge până la 4 la 1 şi chiar 6 la 1, a adăugat comandantul ucrainean. Şeful armatei ucrainene a afirmat, însă, că trupele sale au reuşit să stabilizeze axele unde situaţia se deteriorase cel mai mult pentru ucraineni. Sîrskîi s-a referit în special la fronturile Dobropillea, Pokrovsk, Novopavlovsk şi Liman.

UPDATE Kremlinul a lansat o campanie pentru a influența alegerile parlamentare din Republica Moldova, într-o operațiune care ar putea deveni un nou model de interferență electorală online. De la revenirea la Casa Albă, în ianuarie, președintele Donald Trump a desființat programele guvernului american menite să combată dezinformarea străină. Însă Rusia nu a încetat să o răspândească, scrie The New York Times. Potrivit publicației, administrația Trump a redus drastic sprijinul diplomatic și financiar pentru lupta Moldovei împotriva influenței ruse, chiar în timp ce Kremlinul a intensificat campania de manipulare a alegerilor parlamentare programate pentru 28 septembrie.

UPDATE Exercițiile militare Zapad 2025 ale Rusiei și Belarusului vor avea loc în perioada 12-16 septembrie și vor include unele manevre în apropierea Poloniei și Lituaniei, scrie POLITICO. „Trebuie să luăm în serios exercițiile militare desfășurate în apropierea frontierelor NATO și UE; atât țările vecine, cât și NATO însuși le tratează cu cea mai mare seriozitate”, a declarat Tomas Godliauskas, viceministrul apărării din Lituania.

UPDATE Antonina și Anatoli Loginov trăiau în satul Guevo, la doar 5 kilometri de Ucraina, când trupele ucrainene au intrat în regiunea rusească Kursk, în august 2024. Cei doi au supraviețuit celor șapte luni de ocupație, dar satul lor a fost complet distrus. Sute de civili ruși sunt încă dați dispăruți, iar autoritățile locale au anunțat că peste 300 de persoane au murit și alte 800 nu au mai fost găsite. Pentru mulți ruși, a fost prima dată când au simțit pe pielea lor ce înseamnă să fii invadat și să trăiești sub ocupație. „A fost o rușine uriașă pentru Putin. A fost un dezastru total”, a declarat un fost oficial de la Kremlin pentru Washington Post.

UPDATE Preşedintele american Donald Trump a declarat duminică că mai mulţi lideri europeni vor veni personal în Statele Unite la începutul săptămânii viitoare pentru a discuta modalităţi de a pune capăt războiului dintre Rusia şi Ucraina. Adresându-se reporterilor după ce a revenit de la turneul de tenis US Open din New York, Trump a anunțat că întâlnirile vor avea loc luni sau marți. „Unii lideri europeni vin în ţara noastră luni sau marţi, personal”, a spus președintele american. Nu a fost clar la cine se referea exact, iar Casa Albă nu a oferit imediat detalii suplimentare, scrie Adevărul. El a mai menționat că intenționează să discute în curând și cu președintele rus Vladimir Putin. Totuși, nu este clar la ce lideri europeni se referea, iar Casa Albă nu a oferit deocamdată detalii suplimentare, informează Reuters.

UPDATE Președintele Vladimir Putin a înaintat Parlamentului rus un proiect de lege privind retragerea din Convenția europeană pentru prevenirea torturii, a anunțat luni agenția de știri de stat TASS, citând o bază de date parlamentară, scrie Rador.

UPDATE Rusia a lansat aplicația de mesagerie Max, promovată ca alternativă la WhatsApp și Telegram, dar descrisă de experți ca o unealtă de supraveghere a populației. Aplicația permite autorităților ruse acces la conversații private, contacte, fotografii și date de localizare, scrie NewsWeek.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a confirmat că este pregătit să treacă la „faza a doua” a sancțiunilor împotriva Rusiei din cauza războiului din Ucraina. Anunțul vine după ce administrația americană a impus deja tarife suplimentare Indiei pentru importurile de petrol rusesc. Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat duminică, în fața Casei Albe, că este pregătit să adopte noi sancțiuni împotriva Rusiei, scrie NewsWeek.

UPDATE Polițiști de frontieră polonezi au descoperit resturi ale unui obiect zburător neidentificat într-un sat de lângă frontiera cu Republica Belarus, a anunțat poliția de frontieră, informează luni dpa, preluată de Agerpres. Conform armatei poloneze, o „dronă momeală” a căzut în estul Poloniei în weekend. Rusia a lansat asupra Ucrainei, în noaptea de sâmbătă spre duminică, cel mai devastator atac aerian de la începutul războiului declanșat de invazia armatei ruse pe 24 februarie 2022. În atacul aerian, rușii au lansat peste 800 de drone și 13 rachete balistice și de croazieră.

UPDATE Un vicepreședinte al parlamentului slovac și membru al partidului de guvernământ Smer, Tibor Gaspar, a comparat Ucraina cu gruparea militantă Hamas și a spus că Rusia a fost provocată să își lanseze invazia pe scară largă, a relatat, duminică, publicația slovacă Aktuality. Gaspar a făcut aceste comentarii în timpul unei dezbateri televizate, reluând afirmațiile repetate ale premierului slovac Robert Fico, potrivit cărora, deși Rusia a încălcat dreptul internațional, ea ar fi avut „motive” să atace Ucraina, scrie The Kyiv Independent.