Kremlinul a lansat o campanie pentru a influența alegerile parlamentare din Republica Moldova, într-o operațiune care ar putea deveni un nou model de interferență electorală online. De la revenirea la Casa Albă, în ianuarie, președintele Donald Trump a desființat programele guvernului american menite să combată dezinformarea străină. Însă Rusia nu a încetat să o răspândească, scrie The New York Times (NYT).

Poliția poloneză a raportat descoperirea „rămășițelor unui Obiect Zburător Neidentificat (OZN)” în zona punctului de trecere a frontierei Terespol din satul Polatycze, voievodatul Lublin, potrivit Reuters. SUA anunță „faza a doua” a sancțiunilor împotriva Rusiei. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei ar putea lua sfârșit până la finalul anului 2026, însă acest lucru depinde de consolidarea sancțiunilor și de un sprijin mai consistent al Occidentului pentru Kiev. Între timp, șeful forţelor armate ucrainene, Oleksandr Sîrski, susține că Rusia are o superioritate numerică de 3 la 1 pe front sau chiar mai mare pe unele segmente.

UPDATE Rusia ar ucide oameni nevinovaţi în Cehia, la fel cum o face în Ucraina, a declarat luni şeful serviciilor de informaţii cehe, Michal Koudelka, scrie Politico. 

UPDATE Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova (SIS) a confirmat că a fost pus în aplicare, luni, un mandat de aducere emis de autorităţile din România pe numele unui fost angajat de rang înalt al său.  

UPDATE Ministrul Apărării Naționale din România, Ionuț Moșteanu, a declarat luni seară că nu au existat discuții în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) despre eventuale scurgeri de informații, în contextul în care un fost ofițer în Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a fost reținut de DIICOT pentru trădare, fiind acuzat că a transmis informații secrete de stat către ofițeri KGB din Belarus, scrie RFI. "Nu, nu au fost discuții, dar faptul că Rusia se joacă în zona noastră geografică nu este nimic nou și acest spațiu est-european va rămână un teritoriu de joacă, zic, „joacă” în ghilimele, un teritoriu în care Putin va încerca să-și întărească influența. Este o știre care mă întristează, dar din nou zic, care nu mă miră, știind cât de mult încearcă Rusia să-și mențină influența prin toate mijloacele în această zonă", a declarat oficialul.

UPDATE Potrivit surselor Antena 3 CNN, Alexandru Bălan, fostul director adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova a fost reţinut pe aeroportul din Timişoara şi este adus la Bucureşti.

UPDATE Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) din România a anunțat luni, 8 septembrie, că a pus în aplicare un mandat de aducere emis pe numele unui fost șef din cadrul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova. Acesta este acuzat de trădare, după ce ar fi transmis secrete de stat ale României către KGB din Belarus. Potrivit surselor Digi24.ro, Alexandru Bălan ar fi ajuns adjunct al șefului serviciilor de informații din Republica Moldova în 2016, cu ajutorul lui Vladimir Plahotniuc. Aceleași surse au mai explicat că Bălan ar fi colaborat cu serviciul de informații al Federației Ruse. Ulterior, ar fi ajuns să colaboreze cu serviciile de informații din Belarus pentru că ofițerii de informații din țara lui Lukașenko pot opera mai ușor decât cei ruși pe teritoriul Uniunii Europene, au mai explicat sursele Digi24.ro.

UPDATE Franţa şi Germania propun ca Uniunea Europeană să vizeze Lukoil, o companie petrolieră rusă prezentă în Europa, precum şi alţi actori din afara UE care ajută Rusia să-şi vândă petrolul, în cel de-al 19-lea pachet de sancţiuni europene aflat în pregătire, au declarat luni surse diplomatice citate de AFP. Vânzările de petrol şi gaze sunt principalele surse de finanţare pentru efortul de război al Rusiei în Ucraina, îşi argumentează Franţa şi Germania propunerea într-un document de lucru.

UPDATE Alexey Sinitsyn, directorul general al producătorului de potasiu K-Potash Service, a fost găsit mort în apropiere de Kaliningrad, devenind astfel al 19-lea director al unei companii ruse de top care moare în circumstanțe misterioase de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, scrie luni, 8 septembrie, publicația independentă The Moscow Times (MT). Din 2022 încoace, cel puțin 19 directori executivi și oameni de afaceri, mulți dintre ei având legături cu giganții ruși din domeniul petrolului și gazelor, inclusiv Lukoil, Gazprom și Transneft, au murit în circumstanțe suspecte în Rusia și în străinătate, scrie HotNews.

UPDATE Propaganda în favoarea războiului este omniprezentă în lume, s-a arătat îngrijorat Înaltul Comisar ONU pentru drepturile omului, Volker Türk. A exprimat astăzi, la Geneva, în fața Consiliului ONU, temeri în legătură cu ceea ce el a numit „glorificarea violenței”, care este însoțită, în opinia sa, de o eroziune îngrijorătoare a dreptului internațional, notează Rador.

UPDATE Presa italiană a difuzat informații despre presupusa plecare a fostului ministru ucrainean de externe Dmîtro Kuleba în Polonia. El a negat, confirmând că se află în Coreea și participă la evenimente internaționale, scrie Adevărul.

UPDATE Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a acuzat luni Finlanda vecină că urmează un curs de confruntare pentru un război împotriva Rusiei şi a cerut din nou guvernului finlandez să plătească Moscovei despăgubiri pentru al Doilea Război Mondial, relatează agenţiile de presă DPA și Agerpres.

UPDATE Un sondaj realizat în rândul oamenilor de afaceri din Rusia arată că 57% se aşteaptă la o încetinire a economiei, în timp ce 28% estimează o redresare, a anunţat luni grupul de media RBK, transmite Reuters.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orban a sugerat transformarea structurii Uniunii Europene într-una a cercurilor concentrice şi a estimat că, în lipsa unor schimbări, bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034 ar putea fi ultimul de acest fel, potrivit extraselor prezentate de agenţia maghiară MTI dintr-un discurs susţinut duminică la un eveniment, scrie Agerpres.

UPDATE Președintele american Donald Trump i-a oferit președintelui rus Vladimir Putin „ceea ce și-a dorit” prin întâlnirea pe care au avut-o în Alaska, a declarat, duminică, președintele Volodîmîr Zelenski într-un interviu acordat ABC News. „Este păcat că Ucraina nu a fost acolo, pentru că eu cred că președintele Trump i-a dat… lui Putin ceea ce și-a dorit”, a spus Zelenski despre summitul la nivel înalt de la Anchorage, din 15 august, potrivit The Kyiv Independent.

UPDATE Forțele ucrainene au vizat din nou, pe 7 septembrie, conducta de petrol Drujba, una dintre cele mai importante infrastructuri energetice rusești. Atacul cu drone a avut loc asupra instalație cheie pentru transportul produselor petroliere din Belarus către Rusia. Comandantul Forței de Sisteme Fără Pilot ale armatei ucrainene, Robert Brovdy, cunoscut sub indicativul „Magyar”, a confirmat atacul asupra conductei Drujba din regiunea rusească Briansk, scrie NewsWeek.

UPDATE Forţele ruse au o superioritate numerică de 3 la 1 în oameni şi mijloace tehnice faţă de armata ucraineană pe front, a declarat luni şeful forţelor armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, transmite agenția EFE, citată de Agerpres. În zonele frontului prioritare pentru Rusia, unde armata rusă îşi concentrează cele mai multe trupe, această superioritate ajunge până la 4 la 1 şi chiar 6 la 1, a adăugat comandantul ucrainean. Şeful armatei ucrainene a afirmat, însă, că trupele sale au reuşit să stabilizeze axele unde situaţia se deteriorase cel mai mult pentru ucraineni. Sîrskîi s-a referit în special la fronturile Dobropillea, Pokrovsk, Novopavlovsk şi Liman.

UPDATE Kremlinul a lansat o campanie pentru a influența alegerile parlamentare din Republica Moldova, într-o operațiune care ar putea deveni un nou model de interferență electorală online. De la revenirea la Casa Albă, în ianuarie, președintele Donald Trump a desființat programele guvernului american menite să combată dezinformarea străină. Însă Rusia nu a încetat să o răspândească, scrie The New York Times. Potrivit publicației, administrația Trump a redus drastic sprijinul diplomatic și financiar pentru lupta Moldovei împotriva influenței ruse, chiar în timp ce Kremlinul a intensificat campania de manipulare a alegerilor parlamentare programate pentru 28 septembrie.

UPDATE Exercițiile militare Zapad 2025 ale Rusiei și Belarusului vor avea loc în perioada 12-16 septembrie și vor include unele manevre în apropierea Poloniei și Lituaniei, scrie POLITICO. „Trebuie să luăm în serios exercițiile militare desfășurate în apropierea frontierelor NATO și UE; atât țările vecine, cât și NATO însuși le tratează cu cea mai mare seriozitate”, a declarat Tomas Godliauskas, viceministrul apărării din Lituania.

UPDATE Antonina și Anatoli Loginov trăiau în satul Guevo, la doar 5 kilometri de Ucraina, când trupele ucrainene au intrat în regiunea rusească Kursk, în august 2024. Cei doi au supraviețuit celor șapte luni de ocupație, dar satul lor a fost complet distrus. Sute de civili ruși sunt încă dați dispăruți, iar autoritățile locale au anunțat că peste 300 de persoane au murit și alte 800 nu au mai fost găsite. Pentru mulți ruși, a fost prima dată când au simțit pe pielea lor ce înseamnă să fii invadat și să trăiești sub ocupație. „A fost o rușine uriașă pentru Putin. A fost un dezastru total”, a declarat un fost oficial de la Kremlin pentru Washington Post.

UPDATE Preşedintele american Donald Trump a declarat duminică că mai mulţi lideri europeni vor veni personal în Statele Unite la începutul săptămânii viitoare pentru a discuta modalităţi de a pune capăt războiului dintre Rusia şi Ucraina. Adresându-se reporterilor după ce a revenit de la turneul de tenis US Open din New York, Trump a anunțat că întâlnirile vor avea loc luni sau marți. „Unii lideri europeni vin în ţara noastră luni sau marţi, personal”, a spus președintele american. Nu a fost clar la cine se referea exact, iar Casa Albă nu a oferit imediat detalii suplimentare, scrie Adevărul. El a mai menționat că intenționează să discute în curând și cu președintele rus Vladimir Putin. Totuși, nu este clar la ce lideri europeni se referea, iar Casa Albă nu a oferit deocamdată detalii suplimentare, informează Reuters.

UPDATE Președintele Vladimir Putin a înaintat Parlamentului rus un proiect de lege privind retragerea din Convenția europeană pentru prevenirea torturii, a anunțat luni agenția de știri de stat TASS, citând o bază de date parlamentară, scrie Rador.

UPDATE Rusia a lansat aplicația de mesagerie Max, promovată ca alternativă la WhatsApp și Telegram, dar descrisă de experți ca o unealtă de supraveghere a populației. Aplicația permite autorităților ruse acces la conversații private, contacte, fotografii și date de localizare, scrie NewsWeek.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a confirmat că este pregătit să treacă la „faza a doua” a sancțiunilor împotriva Rusiei din cauza războiului din Ucraina. Anunțul vine după ce administrația americană a impus deja tarife suplimentare Indiei pentru importurile de petrol rusesc. Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat duminică, în fața Casei Albe, că este pregătit să adopte noi sancțiuni împotriva Rusiei, scrie NewsWeek.

UPDATE Polițiști de frontieră polonezi au descoperit resturi ale unui obiect zburător neidentificat într-un sat de lângă frontiera cu Republica Belarus, a anunțat poliția de frontieră, informează luni dpa, preluată de Agerpres. Conform armatei poloneze, o „dronă momeală” a căzut în estul Poloniei în weekend. Rusia a lansat asupra Ucrainei, în noaptea de sâmbătă spre duminică, cel mai devastator atac aerian de la începutul războiului declanșat de invazia armatei ruse pe 24 februarie 2022. În atacul aerian, rușii au lansat peste 800 de drone și 13 rachete balistice și de croazieră.

UPDATE Un vicepreședinte al parlamentului slovac și membru al partidului de guvernământ Smer, Tibor Gaspar, a comparat Ucraina cu gruparea militantă Hamas și a spus că Rusia a fost provocată să își lanseze invazia pe scară largă, a relatat, duminică, publicația slovacă Aktuality. Gaspar a făcut aceste comentarii în timpul unei dezbateri televizate, reluând afirmațiile repetate ale premierului slovac Robert Fico, potrivit cărora, deși Rusia a încălcat dreptul internațional, ea ar fi avut „motive” să atace Ucraina, scrie The Kyiv Independent.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.