Tensiunile în Orientul Mijlociu au escaladat după atacul aerian israelian asupra unui complex din Qatar, în care se aflau lideri Hamas. Premierul qatarez a confirmat că au fost informați de SUA cu doar 10 minute înaintea începerii atacului, în timp ce ambasadorul Israelului la ONU a susținut că Tel Aviv nu acționează mereu în interesul Washingtonului. Atacul a provocat reacții dure din partea Qatarului și a altor state arabe, în timp ce Donald Trump s-a distanțat de decizie, criticând modul în care s-a derulat operațiunea. În paralel, un convoi umanitar maritim către Gaza a fost atacat de drone, iar rebelii houthi au revendicat o rachetă lansată din Yemen către Ierusalim.

În acest context, Ursula von der Leyen a susținut primul discurs privind starea Uniunii Europene în noul său mandat, propunând sancțiuni împotriva unor miniștri extremiști din Israel și suspendarea parțială a Acordului de asociere UE-Israel. Președinta CE a criticat dur acțiunile din Gaza, pledând pentru încetarea distrugerii „în numele umanității”. Totodată, Iranul și AIEA au anunțat reluarea cooperării pe dosarul nuclear, o mișcare considerată crucială în contextul tensiunilor regionale tot mai accentuate.

video: yt/Associated Press

UPDATE Sheikh Mohammed bin Zayed Al Nahyan, preşedintele Emiratelor Arabe Unite a sosit miercuri la Doha la o zi după ce Israelul a lansat un atac aerian asupra unor oficiali Hamas, într-un gest de solidaritate, titrează Reuters, conform Mediafax. 

UPDATE Concursul Eurovision este ameninţat cu boicotul. După Slovenia, este rândul Spaniei să solicite UER, organizatorul concursului, să ia măsuri în ceea ce priveşte participarea Israelului. Ministrul spaniol al Culturii, Ernest Urtasun, a menţionat astfel, pe 8 septembrie, la televiziune, posibilitatea de a nu participa, dacă Israelul nu va fi exclus. Decizia ar reveni însă RTE, televiziunea publică spaniolă, transmite News.ro. Martin Green, directorul Eurovision, a asigurat că „înţelege preocupările şi opiniile profund înrădăcinate cu privire la conflictul actual din Orientul Mijlociu”. „Fiecare membru decide dacă doreşte să participe la festival şi vom respecta orice decizie luată”.

UPDATE Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus miercuri sancțiuni împotriva unor miniștri considerați extremiști din Israel, sistarea plăților pentru Israel și suspendarea parțială a Acordului de asociere UE-Israel, pe fondul situației „inacceptabile” din Gaza, pledând totodată pentru încetarea distrugerii din Gaza „în numele umanității”, informează AFP și dpa, conform Agerpres. „Vom suspenda sprijinul nostru bilateral către Israel. Vom opri toate plățile în aceste zone fără a afecta munca noastră cu societatea civilă sau cu (memorialul Holocaustului) Yad Vashem”, a spus ea într-un discurs adresat Parlamentului European la Strasbourg. De asemenea, ea a propus sancțiuni împotriva unor „miniștri extremiști și a unor coloniști violenți”, deși a recunoscut că ar fi dificil să se obțină sprijin majoritar pentru acestea în rândul statelor membre, notează dpa. „Și vom propune, de asemenea, o suspendare parțială a Acordului de Asociere privind aspectele legate de comerț”, a adăugat ea.

video: yt/Associated Press

UPDATE Israelul „nu acționează întotdeauna” ținând cont de interesele aliatului său american, a declarat ambasadorul israelian la Organizația Națiunilor Unite (ONU), Danny Danon, justificând lovitura israeliană ce a vizat cu o zi înainte lideri ai Hamas în Qatar, informează AFP, conform Agerpres. „Noi nu acționăm întotdeauna conform intereselor SUA. Noi ne coordonăm (cu Washingtonul), ei (americanii) ne aduc un sprijin incredibil, noi apreciem aceasta, însă uneori noi luăm decizii și noi informăm SUA”, a declarat Danon la postul de radio israelian 103 FM. Lovitura israeliană de marți asupra Doha „nu era un atac contra Qatarului, era un atac contra Hamas” și „această decizie a fost cea corectă”, a adăugat ambasadorul.

UPDATE Convoiul umanitar maritim care se îndrepta către Fâșia Gaza a fost atacat de drone, pentru a doua oară în două zile, potrivit Reuters, transmite Digi24. Imagini filmate de la bordul unei ambarcațiuni sub pavilion britanic surprind momentul în care nava este cuprinsă de flăcări după ce un obiect, cel mai probabil o dronă, a lovit vasul.  Incidentul s-a produs în apele Tunisiei, la doar o zi după ce flotila umanitară a raportat un alt atac cu dronă.   Guvernul Tunisiei a negat ieri că ar fi la originea atacurilor. 

UPDATE Donald Trump a anunţat marţi eliberarea lui Elizabeth Tsurkov, o ostatică israeliano-rusă care studia la Universitatea Princeton din New Jersey şi care a fost răpită în Irak în 2023, relatează AFP şi Reuters, conform News.ro. Elizabeth Tsurkov „tocmai a fost eliberată” de miliţia şiită Brigăzile Hezbollah, un influent grup armat pro-iranian din Irak, după „ce a fost torturată timp de mai multe luni”, a scris Donald Trump pe reţeaua sa Truth Social. Tânăra se află acum la ambasada americană din Bagdad.

UPDATE Qatarul va continua să medieze în războiul din Fâșia Gaza, în ciuda unui atac israelian fără precedent asupra teritoriului său, care a vizat responsabili ai Hamas la Doha, a declarat marți premierul său, Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, citat de AFP, conform Agerpres. Israelul a efectuat atacuri aeriene asupra unui complex adăpostind membri ai mișcării islamiste palestiniene, care a raportat șase morți, inclusiv un membru al forțelor de securitate qatareze, dar a asigurat că negociatorii vizați au supraviețuit. „Medierea face parte integrantă din identitatea (Qatarului) și nimic nu ne va împiedica să continuăm să jucăm acest rol în toate problemele care ne privesc în regiune”, a declarat șeicul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani într-o conferință de presă.

video: yt/Associated Press

UPDATE Oficiali ai SUA au avertizat prima dată Qatarul cu circa 10 minute după ce atacul israelian începuse marți, a declarat prim-ministrul qatarez Mohammed bin Abdulrahman în fața presei, informează miercuri dpa, conform Agerpres. O lovitură israeliană asupra unui complex unde se aflau lideri ai organizației palestiniene Hamas la Doha a ucis șase persoane. „SUA ne-au informat cu 10 minute după ce atacul a avut loc că tocmai primiseră un mesaj că are loc un atac, o rachetă lansată asupra statului Qatar”, a spus el.

UPDATE Reprezentanţii industriei cinematografice israeliene avertizează asupra angajamentului semnat de aproximativ 1.800 de profesionişti importanţi, care promit să nu colaboreze cu instituţiile cinematografice israeliene pe care le consideră „implicate în genocidul şi apartheidul împotriva poporului palestinian”, transmite News.ro. Angajamentul, anunţat luni, a fost semnat iniţial de 1.200 de cineaşti, printre care Yorgos Lanthimos, Ava DuVernay, Asif Kapadia, Boots Riley şi Joshua Oppenheimer; şi actorii Olivia Colman, Mark Ruffalo, Tilda Swinton, Javier Bardem, Ayo Edebiri, Riz Ahmed, Josh O’Connor, Cynthia Nixon, Julie Christie, Ilana Glazer, Rebecca Hall, Aimee Lou Wood şi Debra Winger. De atunci, alţi 600 de profesionişti din industria cinematografică s-au alăturat iniţiativei, printre care Jonathan Glazer, Emma Stone şi James Schamus, Peter Sarsgaard şi Lily Gladstone. „În calitate de regizori, actori, lucrători din industria cinematografică şi instituţii, recunoaştem puterea cinematografiei de a modela percepţiile”, se arată în angajament. „În acest moment urgent de criză, în care multe dintre guvernele noastre permit masacrul din Gaza, trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a combate complicitatea la această oroare neîncetată”.

UPDATE Consiliul de Securitate al ONU se reuneşte miercuri de urgenţă pentru a discuta despre atacul Israelului din Qatar care a vizat lideri ai organizaţiei islamiste palestiniene Hamas, informează dpa citând surse diplomatice. Reuniunea a fost solicitată de Algeria şi alte state membre, transmite Digi24. 

UPDATE Preşedintele Donald Trump a încercat marţi să se distanţeze şi mai mult de atacul Israelului din Qatar, postând o adăugire la o declaraţie anterioară a Casei Albe în care specifică faptul că decizia a fost luată de liderul Israelului şi că SUA au aflat prea târziu pentru a interveni, relatează CNN, conform News.ro. „Aceasta a fost o decizie luată de prim-ministrul Netanyahu, nu a fost o decizie luată de mine”, a scris Trump pe Truth Social, inserând fraza într-o declaraţie citită mai devreme în sala de presă a Casei Albe de către secretara sa de presă, Karoline Leavitt.

video: yt/AFP

UPDATE Iranul a anunțat marți că a convenit asupra unui nou cadru de cooperare cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), după ce și-a suspendat colaborarea cu organismul ONU de supraveghere nucleară în urma războiului împotriva Israelului din iunie, scrie AFP, conform Agerpres. Directorul AIEA, Rafael Grossi, a salutat „o etapă importantă în direcția corectă”. El a declarat pe X că a convenit, în timpul unei întâlniri la Cairo cu ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, „cu privire la modalitățile practice pentru a relua inspecțiile activităților nucleare ale Iranului”.

UPDATE Atacul aerian israelian asupra unui district rezidențial din Qatar, în care au fost uciși membri Hamas, a provocat critici și îngrijorări privind capacitatea președintelui american Donald Trump de a influența politica externă și de a media pacea în Orientul Mijlociu, se arată într-o analiză CNN, transmite Mediafax. Operațiunea israeliană a vizat oficiali Hamas aflați în Qatar și s-a realizat pe fondul negocierilor pentru un plan de încetare a focului susținut de Statele Unite. Echipa principală de negociatori ai Hamas a scăpat, fiind eliminați cinci membri inferiori. Conform premierului Netanyahu, operațiunea a fost una israeliană, fără sprijin extern, iar președintele Trump a afirmat că a fost informat târziu și că nu a avut posibilitatea de a o opri.

UPDATE Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că este „foarte nemulţumit de toate aspectele” atacului israelian asupra Qatarului şi că va face o declaraţie completă pe această temă miercuri, transmite Reuters. „Nu sunt încântat de asta”, a spus Trump la sosirea la un restaurant din Washington, transmite Digi24. „Nu este o situaţie bună, dar voi spune asta: vrem ca ostaticii să se întoarcă, dar nu suntem încântaţi de modul în care s-au petrecut lucrurile”, a adăugat preşedintele american. În timp ce Israelul a apărat atacurile ca fiind justificate, Qatarul a declarat că Israelul este perfid şi se angajează în „terorism de stat”. Prim-ministrul qatarez, şeicul Mohammed bin Abdulrahman al-Thani, a declarat că atacurile aeriene ameninţă să deraieze negocierile de pace pe care Qatarul le-a mediat între Hamas şi Israel.

UPDATE Israelul a lansat marţi un atac aerian fără precedent în Qatar vizându-i pe liderii Hamas şi intensificându-şi astfel acţiunea militară în Orientul Mijlociu prin ceea ce Casa Albă susţine că a fost un atac unilateral ce nu promovează interesele americane şi israeliene, relatează Reuters, conform News.ro. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că lovirea Hamas este un obiectiv demn de urmat, dar Statele Unite regretă că atacul a avut loc în statul arab din Golf, care este un aliat important al Washingtonului din afara NATO şi unde gruparea islamistă palestiniană îşi are de mult timp baza politică. Atacul, care a atras condamnarea din partea unor ţări cheie din regiune, precum Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite, riscă să compromită negocierile de încetare a focului din Gaza şi eforturile preşedintelui Donald Trump de a ajunge la o soluţie negociată pentru conflictul de aproape doi ani dintre Israel şi Hamas.

UPDATE Armata israeliană a anunțat marți că a interceptat o rachetă lansată din Yemen, după declanșarea la Ierusalim a sirenelor de raid aerian auzite de jurnaliști ai AFP, transmite Agerpres. Atacul a fost revendicat de rebelii houthi, care controlează zone întinse din Yemen. Insurgenții susținuți de Iran au declarat că au vizat „mai multe ținte sensibile din jurul Ierusalimului” cu ajutorul unei rachete balistice.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.