După ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei, fiind doborâte cu sprijinul aliaților NATO, în urma unui atac aerian masiv asupra Ucrainei, Varșovia a solicitat sprijin suplimentar din partea partenerilor și a cerut convocarea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU. Totodată, statele baltice au transmis o scrisoare Congresului SUA, cerând menținerea sprijinului militar în cadrul Inițiativei de Securitate Baltică. 

Președintele Donald Trump a reacționat public la acest incident care reprezintă un mesaj clar din partea omologului Vladimir Putin. Pe frontul naval, Ucraina lovește o navă rusă sofisticată în Marea Neagră, în timp ce atacurile cu drone se intensifică în regiunea Delta Dunării. Rusia adoptă tactici noi, folosind bărci rapide și drone FPV într-o posibilă contrastrategie la „flota de țânțari” ucraineană, într-un conflict care redefinește regulile războiului maritim și amenință securitatea infrastructurii critice europene.

UPDATE Legiuitorii din Estonia, Letonia și Lituania au declarat joi că au solicitat Congresului SUA să mențină sprijinul militar în cadrul programului Inițiativa de Securitate Baltică, scrie Reuters. Casa Albă intenționează să reducă sprijinul militar în cadrul programului Inițiativa de Securitate Baltică. În acest context, Parlamentele statelor baltice – Estonia, Letonia și Lituania – solicită Congresului SUA să mențină acest sprijin. „Vă rugăm să sprijiniți finanțarea Inițiativei de Securitate Baltică în cadrul proiectului de lege privind alocările bugetare pentru apărare pentru anul fiscal 2026 și autorizarea acesteia în Legea privind alocările bugetare pentru apărare națională”, se arată într-o scrisoare comună a celor trei parlamente baltice.

UPDATE Trupele ruse au lovit în noaptea de 11 septembrie una dintre instituțiile de învățământ din orașul Sumî. Anunțul a fost făcut de către Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Situații de Urgență. Potrivit instituției, în urma atacului au fost avariate și parțial distruse clădirile instituției de învățământ, iar într-una dintre ele a izbucnit un incendiu. De asemenea, din cauza undei de șoc au fost avariate mai multe mașini, iar ferestrele blocurilor de locuințe din apropiere au fost sparte. Atacul ar fi avut loc în jurul orei 1 noaptea.

video: tg/dsns_telegram

UPDATE La cererea Poloniei, Consiliul de Securitate al ONU va organiza o reuniune de urgenţă pentru a aborda încălcarea spaţiului aerian polonez de către Rusia, a anunţat joi Ministerul de Externe polonez, transmite Reuters, conform Digi24. Acest demers vine ca răspuns la o operaţiune fără precedent, desfăşurată miercuri în zori, în care Polonia, susţinută de aliaţi din NATO, a doborât mai multe drone ruse care i-au încălcat spaţiul aerian. Este prima dată când un membru al NATO a atacat direct şi a distrus active militare ruse deasupra propriului teritoriu de la începutul războiului din Ucraina, remarcă Reuters. Informaţia cum că Polonia va solicita o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU a fost difuzată miercuri noapte de agenţia EFE, care cita surse ale preşedinţiei sud-coreene ale Consiliului de Securitate. Potrivit EFE, data la care ar putea avea loc această sesiune de urgenţă este încă în studiu, conform acestor surse, care au împărtăşit informaţia cu jurnaliştii prin intermediul unui grup de Whatsapp.

UPDATE Președintele american, Donald Trump, a denunțat miercuri încălcarea de către Rusia a spațiului aerian polonez, în urma incursiunii a cel puțin 19 drone rusești, care au fost doborâte de forțele mai multor țări europene aflate sub coordonarea NATO, transmite EFE, conform Agerpres. „Ce face Rusia încălcând spațiul aerian al Poloniei cu drone? Iar începem!”, a întrebat președintele pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

UPDATE Forţele serviciilor de informaţii militare ucrainene (GUR) au folosit miercuri o dronă de atac pentru a viza nava de război rusă MPSV07 din Flota de la Marea Neagră, evaluată la aproximativ 60 de milioane de dolari, în timp ce aceasta efectua o operaţiune de recunoaştere în apropierea portului rusesc Novorossik, a relatat GUR într-un comunicat emis joi şi citat de EFE, conform Digi24. Potrivit comunicatului, Rusia a început să utilizeze această navă în 2015. Marina rusă are doar patru nave de acest tip. MPSV07 este dotată cu echipamente de comunicaţii, control şi detectare radioelectronice care au fost parţial distruse în atac, potrivit GUR, care a precizat că nava va avea nevoie de reparaţii care o vor face nefuncţională ceva timp. În timpul acestui război, Ucraina a atacat în mod repetat nave şi ambarcaţiuni ruse desfăşurate în Marea Neagră.

video: instagram/diukraine

UPDATE Igor Grosu, liderul partidului de guvernământ de la Chișinău, afirmă că bărbații și tinerii „vor deveni carne de tun în războaiele sângeroase ale lui Putin”, dacă forțele pro-Kremlin vor câștiga alegerile parlamentare din 28 septembrie, transmite Adevărul. ,,Dacă cineva își face iluzii că europenii vor continua să finanțeze indiferent de ce guvernare va fi la Chișinău, eu mă grăbesc să-i dezamăgesc: nu va Uniunea Europeană sau nu va continua să finanțeze o guvernare pro-Kremlin”, a spus acesta. De asemenea, moldovenii ar putea fi implicați în lupte pe front, avertizează Igor Grosu. „Dacă ajunge o guvernare pro-Putin la noi, există un marele risc ca tinerii noștri, bărbații noștri, să devină carne de tun în războaiele sângeroase, criminale ale lui Putin, unde le-a pornit el. Acestea nu sunt războaiele noastre. Noi nu le-am dorit. Aceasta ei își țin armata ilegală aici, ei trimit drone împotriva cetățenilor pașnici, copiilor și bătrânilor”, a mai spus liderul Partidului Acțiune și Solidaritate. 

UPDATE Polonia a solicitat aliaţilor sisteme suplimentare de apărare aeriană şi tehnologie anti-drone pentru a-şi proteja mai bine teritoriul de incursiunile ruseşti, scrie Bloomberg citând surse informate despre această cerere, conform News.ro. În acelaşi timp, ţările baltice au trimis o scrisoare comună Congresului SUA, solicitând menţinerea unei iniţiative cheie de finanţare a apărării, după ce Pentagonul a anunţat că intenţionează să reducă fondurile alocate ţărilor europene care se învecinează cu Rusia. Solicitarea a venit după ce Polonia, membru NATO şi al Uniunii Europene, a doborât drone care au traversat teritoriul său în timpul unui atac aerian masiv al Rusiei asupra Ucrainei, fiind prima reacţie de acest fel de la începutul invaziei ruse în ţara vecină, acum mai bine de trei ani şi jumătate. Autorităţile poloneze au raportat că cel puţin 19 drone au intrat în spaţiul aerian polonez.

UPDATE Recentele atacuri ale Rusiei asupra Ucrainei demonstrează un nivel cu totul nou de agresiune din partea armatei ruse, dar pentru cei care au ascultat mesajul lui Vladimir Putin de săptămâna trecută, valurile de drone și rachete fac parte dintr-o campanie propagandistică mai amplă a Kremlinului, transmite Digi24. Atacul de duminică al Rusiei a fost cel mai mare baraj de drone și rachete din cei peste trei ani de război. Apoi, miercuri, tensiunile cu Occidentul s-au intensificat și mai mult după ce dronele rusești au căzut pe teritoriul Poloniei. După ce a rămas destul de tăcut în legătură cu Ucraina în săptămânile ce au urmat întâlnirii cu președintele american Donald Trump în Alaska, liderul de la Moscova a revenit asupra subiectului în timpul vizitei din China și Orientul Îndepărtat al Rusiei de luna aceasta. Comentariile lui și atacurile aeriene tot mai intense par să fie o nouă încercare a Rusiei de a demonstra că rămâne hotărâtă să dicteze condițiile încheierii războiului din Ucraina. Pentru Ucraina, mesajul lui Putin este că liderul rus este convins că el deține avantajul militar în această luptă. Pentru aliații Kievului din Europa, avertismentul lui Putin este că țările lor vor fi în pericol dacă vor trimite trupe în Ucraina. Pentru Trump, Putin semnalează că nu va face compromisuri în legătură cu cerințele sale principale, în timp ce continuă să susțină că Rusia rămâne pregătită să ajungă la un acord de pace, se arată într-o analiză The New York Times. „Cred că există o lumină la capătul tunelului”, a spus Putin săptămâna trecută în timpul unei conferințe de presă la Beijing. „Dacă nu, atunci va trebui să îndeplinim toate sarcinile prin mijloace militare”.

UPDATE Polonia a introdus restricții privind traficul aerian de-a lungul granițelor sale estice cu Belarus și Ucraina, a anunțat joi Comandamentul Operațional al Forțelor Armate, pe fondul unor tensiuni sporite la o zi după ce țara membră a NATO a doborât mai multe drone rusești care i-au încălcat spațiul aerian, transmite agenția Reuters, conform HotNews. Polonia a doborât drone rusești suspecte în spațiul său aerian miercuri dimineață, cu sprijinul avioanelor unor țări aliate din NATO. Incidentul a marcat prima ocazie cunoscută în care un membru al Alianței Nord-Atlantice a tras focuri de armă în timpul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. „La solicitarea Comandamentului Operațional al Ramurilor Forțelor Armate (…) vor fi introduse restricții de trafic aerian în partea de est a Poloniei sub forma zonei restricționate EP R129”, a transmis Agenția Poloneză de Navigație Aeriană într-un comunicat publicat miercuri seară. Restricțiile au intrat în vigoare miercuri, la ora 22:00 GMT, și se aplică până pe 9 decembrie, a precizat agenția.

UPDATE Oleksandr Sîrski, comandantul Forțelor Armate ale Ucrainei, a subliniat importanța dezvoltării de noi tehnologii și tactici pentru utilizarea sistemelor fără pilot, întrucât Rusia copiază tehnologiile ucrainene de succes și extinde raza de acțiune a dronelor sale. Generalul Oleksandr Sîrski, în urma unei reuniuni lunare privind dezvoltarea Forțelor Sistemelor Fără Pilot „Raportul serviciilor de informații, conform Digi24. Inamicul continuă să se adapteze și, ca de obicei, să copieze tehnologiile noastre de succes, în special în domeniul dronelor interceptor. Ne confruntăm cu o cursă tehnologică directă, în care avantajul va aparține celor care nu se limitează la modernizare, ci și la progres. Sarcina noastră este îmbunătățirea constantă a soluțiilor existente și crearea de noi tehnologii și tactici pentru utilizarea sistemelor fără pilot.” Comandantul suprem a menționat, de asemenea, că rușii măresc raza de acțiune a UAV-urilor lor. Acest lucru necesită consolidarea unităților ucrainene de război electronic. Sîrski a spus că capacitățile sunt extinse, iar rezultatele sunt deja vizibile – în august, numărul dronelor rusești bruiate de aceste sisteme a crescut.

UPDATE În urma atacului cu done rusesc care au ajuns în spațiul aerian al Poloniei, Zelenski a precizat că Ucraina s-a oferit să colaboreze alături de parteneri pentru crearea unui spațiu aerian comun împotriva Rusiei. Totuși, președintele a observat și reclamă o lipsă de acțiuni internaționale cu privire la încălcarea spațiului aerian din Polonia, transmite Mediafax. „Ucraina a oferit Poloniei asistența necesară pentru a răspunde. Nimeni nu poate garanta că nu vor fi sute de drone dacă deja există zeci. Numai forțele europene unite pot oferi o protecție reală. Suntem gata să oferim asistență cu tehnologie, instruirea echipajelor și informațiile necesare. Din păcate, până în prezent, Rusia nu s-a confruntat încă cu o reacție dură din partea liderilor mondiali la ceea ce fac rușii – o reacție cu acțiuni concrete. Există mai mult decât suficiente declarații, dar încă lipsesc acțiunile”, a precizat acesta în discursul său de miercuri seară, citat de Ukrainska Pravda.  Zelenski a subliniat că Rusia testează limitele posibilului și modul în care reacționează liderii internaționali. Potrivit președintelui Ucrainei, Kremlinul observă modul în care acționează forțele NATO, ce pot face și ce nu pot face încă. Exercițiile militare ruso-belaruse Zapad-2025 (Vest-2025) au început în Belarus, iar acest lucru ar putea face parte din planul lor de instruire, a adăugat președintele.

UPDATE În orașul Kupiansk, regiunea Harkov, peste 95% din clădiri au fost distruse sau avariate, iar livrarea de ajutoare umanitare este imposibilă din cauza activității dronelor rusești. Potrivit unui corespondent Ukrinform, șeful Administrației Militare a Orașului Kupiansk, Andrii Besedin, a declarat acest lucru în cadrul unei emisiuni la Radio Hromadske, transmite Digi24. „Din păcate, nimic nu s-a schimbat – situația este critică. Apropierea inamicului, utilizarea diverselor arme și a dronelor FPV, care practic așteaptă pe toate rutele logistice și căile de acces către oraș, nu ne permit nu numai să efectuăm în totalitate măsurile de evacuare, ci și să livrăm ajutor umanitar sau să reparăm rețelele de infrastructură critice. Bombele aeriene ghidate, care distrug orașul în fiecare zi, și astăzi, din păcate, peste 95% din oraș este distrus sau avariat. Cel mai important și mai îngrozitor lucru este că oamenii mor și sunt răniți în fiecare zi”, a spus oficialul. Potrivit acestuia, rușii au aruncat patru bombe aeriene ghidate (KAB) asupra Kupiansk în ultima zi, iar în total, peste 1.100 de lovituri au fost deja efectuate asupra așezărilor comunității Kupiansk numai în luna septembrie, inclusiv 36 de bombe aeriene ghidate, dintre care două cântăreau 1,5 tone. „Singurul lucru care poate salva vieți este evacuarea”, a subliniat Besedin.

UPDATE Statele Unite au anunțat miercuri că au aprobat vânzarea de rachete aer-aer avansate și echipamente asociate în valoare de peste 1 miliard de dolari către Finlanda, țară aliată membră a NATO care are o frontieră lungă cu Rusia, notează AFP, conform Agerpres. „Vânzarea propusă va spori capacitatea Finlandei de a face față amenințărilor actuale și viitoare și interoperabilitatea sa forțele americane și alte forțe aliate”, a declarat Agenția pentru cooperare în domeniul apărării și securității (DSCA) într-un comunicat.

UPDATE Președintele american Donald Trump a vorbit, miercuri seara, cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, și cu cel al Franței, Emmanuel Macron, după ce drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez și au fost doborâte, transmite Mediafax. Prima reacție a lui Trump, după producerea acestui eveniment, a constat într-o postare pe pagina sa de Truth Social un mesaj: „Ce se întâmplă cu Rusia care încalcă spațiul aerian al Poloniei cu drone? Iată că începem!”.Într-o postare pe X, Nawrocki a anunțat că a discutat cu Donald Trump despre evenimentul produs miercuri. „Cu puțin timp în urmă, am vorbit la telefon cu președintele SUA, Donald Trump, despre multiplele încălcări ale spațiului aerian polonez de către drone rusești care au avut loc noaptea trecută. Conversația face parte dintr-o serie de consultări pe care le-am purtat cu aliații noștri. Discuțiile de astăzi au confirmat unitatea aliaților”, a fost mesajul lui Nawrocki. Ulterior, Trump a vorbit la telefon și cu președintele francez Emmanuel Macron, iar confirmarea discuției a fost făcută de liderul Franței într-o postare pe X. Acesta a spus că discuția cu Trump a fost, printre altele, și despre „evoluțiile îngrijorătoare ale războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, în special după incursiunea dronelor rusești în Polonia”.

UPDATE Un atac îndrăzneț al dronelor navale rusești în Delta Dunării și o incursiune ulterioară pe scară largă a dronelor în spațiul aerian polonez au provocat valuri de șoc în NATO și UE, dezvăluind un nivel nou și alarmant de sofisticare a capacităților de război a lui Putin. Acestea nu sunt incidente izolate; sunt o serie calculată de escaladări care, potrivit experților occidentali, reprezintă un „test deliberat al solidarității alianței NATO” și un mesaj strategic care ar putea remodela războiul naval și amenința infrastructura critică din întreaga Europă, explică publicația Kyiv Post, conform Digi24. Amiralul Ihor Kabanenko (în retragere), fost ministru adjunct al Apărării din Ucraina, a subliniat că, în timp ce Ucraina a fost pionieră în utilizarea dronelor navale, Rusia nu a stat degeaba. El pledează pentru o strategie de „flotă de țânțari”, subliniind necesitatea unor nave mici și agile, care pot depăși în manevre și viteză dronele rusești. Între timp, Rusia folosește acum propriile bărci mici și drone FPV pentru a vâna dronele maritime ucrainene.

Atac cu drone rusești lângă granița Republicii Moldova și zi crucială pentru viitorul Ucrainei. Oficialii europeni negociau înaintea Consiliului European de joi de la Bruxelles un compromis de ultim moment pentru a oferi Ucrainei miliardele de euro de care are nevoie pentru a-și finanța războiul, dar și cheltuielile de zi cu zi, scriu Reuters și Politico. „Trebuie să găsim o soluție astăzi”, a declarat Ursula von der Leyen. „Nu vom părăsi Consiliul European fără o soluție pentru finanțarea Ucrainei în următorii doi ani.” Volodimir Zelenski avertizează că absenţa unei decizii asupra activelor ruse îngheţate va fi „o mare problemă” pentru Ucraina. Totodată, se declară deschis pentru alegeri, dar anunță două condiții.

Între timp, Rusia a lansat un atac amplu contra Ucrainei, folosind zeci de drone. Deși apărarea aeriană a interceptat majoritatea dronelor, au fost raportate pagube la infrastructura civilă și mai mulți civili au fost răniți. Totodată, Estonia susţine că trei grăniceri ruşi au pătruns ilegal pe teritoriul său. După ce o generație întreagă a trăit vremuri de pace, Europa le spune cetățenilor să se pregătească de război, notează Wall Street Journal (WSJ). Mai mult, Rusia ar putea fi declarată stat sponsor al terorismului în SUA.

UPDATE Atac cu drone rusești lângă granița Republicii Moldova. Activitatea punctelor de trecere a frontierei Palanca-Maiaki Udobnoe și Tudora-Starokazacie este sistată, după ce, în jurul orei 16.00, drone cu încărcătură explozivă au lovit podul peste Nistru situat în extravilanul localității Maiaki-Udobnoe din Ucraina. Momentul atacului a fost surpins de internauți, care au postat imagini pe rețelele de socializare. Presa din Ucraina scrie că o femeie ar fi decedat, iar trei copii au fost răniți. Informația nu a fost însă confirmată de surse oficiale. În urma incidentului, circulația pe pod a fost sistată, iar zona a fost izolată, informează Poliția de Frontieră. Zeci de șoferi au rămas blocați în cozi kilometrice la ieșirea din regiune, în zona localității Maiaki. Autoritățile recomandă cetățenilor să evite deplasările în această zonă și să manifeste prudență sporită, în special în regiunea Odesa.

UPDATE  Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus joi că țara are nevoie urgentă de o decizie legată de fondurile rusești înghețate. El a precizat că hotărârea trebuie luată înainte de „sfârșitul anului”. „Anul acesta”, a accentuat liderul ucrainean. În ceea ce privește parcursul european al Ucrainei, Zelenski a spus că procesul de aderare nu trebuie blocat de niciun stat membru. Zelenski a explicat că intrarea în Uniunea Europeană reprezintă o parte importantă a garanțiilor de securitate pentru Kiev. Din acest motiv, perspectiva aderării are o importanță „cea mai mare” și nu trebuie condiționată de acordul sau susținerea Rusiei. Referitor la discuțiile de pace susținute de Statele Unite, Volodimir Zelenski a declarat că „există progrese în dialogul nostru cu partea americană”. El a spus că se așteaptă ca Moscova să respingă unele propuneri, inclusiv ideea unei forțe europene de stabilizare în Ucraina, esențială pentru garanții de securitate oferite de SUA și Europa, scrie Mediafax.

UPDATE Liderii UE au convenit în cadrul summitului de joi de la Bruxelles să lucreze la opțiunea de finanțare a Ucrainei în perioada 2026-2027 prin utilizarea activelor rusești înghețate, mai degrabă prin împrumuturi comune, potrivit anunțului făcut de prim-ministrul polonez Donald Tusk, citat de Reuters.

UPDATE Liderii Uniunii Europene sunt de acord că utilizarea activelor rusești pentru sprijin financiar acordat Ucrainei reprezintă o soluție corectă, însă mai există detalii tehnice care necesită clarificări. Declarația a fost făcută joi de premierul Poloniei, Donald Tusk, scrie Reuters. „Am făcut cu siguranță un progres, toată lumea este de acord că merită să negociem și ar fi corect să se utilizeze active rusești, dar unele țări vor lupta până la sfârșit pentru a-și maximiza garanțiile”, a spus Donald Tusk jurnaliștilor, la Bruxelles.

UPDATE Institutul pentru Studiul Războiului (ISW - din SUA) se află în centrul unui scandal din cauza manipulării unei hărți interactive a frontului din Ucraina - transmite postul public ucrainean Suspilne, relatează Rador Radio România. Un angajat al acestui centru american de analiză ar fi introdus date false despre înaintarea trupelor ruse în orașul Mirnohrad, regiunea Donețk, pentru a influența rezultatele pariurilor pe platforma Polymarket - scrie publicaţia "Responsible Statecraft", citând o investigaţie "404 Media". Incidentul a avut loc pe 15 noiembrie. Pe platforma Polymarket, utilizatorii pariau dacă Rusia va ocupa Mirnohrad înainte de lăsarea întunericului, majoritatea considerând acest lucru puțin probabil. Totuși, în timpul nopţii, cineva cu acces la administrarea hărților ISW a modificat indicațiile, marcând o intersecție cheie ca fiind deja "ocupată de ruși", fără dovezi reale ale unei astfel de înaintări a armatei Rusiei. Datorită acestei modificări, câțiva investitori care au făcut pariuri riscante au obținut profituri de până la 33.000%. În total, utilizatorii au investit aproximativ 1,3 milioane de dolari pe această piață. Dimineața următoare, modificarea de pe hartă a fost eliminată, dar plățile către câștigători fuseseră deja efectuate, scrie Știripesurse.

UPDATE Kremlinul a confirmat joi că Moscova are în pregătire contacte cu Washingtonul pentru a obţine detalii despre negocierile avute de SUA cu Ucraina şi cu susţinătorii europeni ai acesteia privind o posibilă înţelegere de pace care să pună capăt războiului ruso-ucrainean, relatează agenţiile de știri Reuters şi EFE, citate de Agerpres. 

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a declarat pregătit pentru organizarea alegerilor prezidențiale, în contextul în care Washingtonul a formulat recent o astfel de solicitare. Vorbind cu jurnaliștii joi dimineață, Zelenski a spus că „Statele Unite ale Americii au solicitat organizarea alegerilor prezidențiale, iar eu le-am spus că sunt pregătit pentru astfel de alegeri”, notează Kyiv Post. El a afirmat că alegerile prezidențiale pot fi organizate, dar doar dacă sunt îndeplinite două condiții: securitatea alegătorilor și a soldaților în contextul atacurilor cu rachete în curs și un cadru juridic care să garanteze legitimitatea în condiții de lege marțială. Dacă securitatea alegerilor ar fi asigurată, Zelenski a mai spus că Ucraina „ar putea fi gata să procedeze la organizarea scrutinului în următoarele 60-90 de zile”. „Nu mă agăț de funcția mea. Cred că Ucraina ar trebui să fie pregătită pentru orice evoluție a evenimentelor”, a spus el, potrivit Kyiv Post.

UPDATE Rusia folosește regiunea Kaliningrad nu numai ca bază militară, ci ca instrument de presiune strategică asupra NATO și Europei, a explicat fostul șef al serviciilor de informații din Lituania. Potrivit lui Darius Jurgelevičius, riscul unei escaladări, inclusiv cu componentă nucleară, nu mai poate fi ignorat de oficialii Europei. Poziția enclavei, între Polonia și Lituania, cu acces direct la Marea Baltică, îi oferă Rusiei un avantaj strategic major. „Kaliningrad se află printre primele trei scenarii posibile pentru o confruntare NATO–Rusia. Este un pretext realist pentru justificarea unei escaladări militare”, a declarat joi Jurgelevičius, într-un interviu pentru Kyiv Post.

UPDATE Analiștii militari ucraineni de la DeepState avertizează că forțele ruse au înregistrat noi avansuri în estul regiunii Donețk, apropiindu-se de Myrnohrad și continuând presiunea în direcția orașului Siversk, scrie Spotmedia.

UPDATE Este una din mizele schimburilor diplomatice aflate în desfășurare între Washington și Moscova: sfârșitul războiului din Ucraina ar putea însemna încetarea rapidă a izolării economice a Rusiei față de Occident. Wall Street Journal afirmă, în orice caz, că acesta este unul dintre subiectele de dialog cele mai avansate, scrie RFI.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că discursul său, înregistrat de la Kupiansk, la foarte mică distanță de front, a avut un impact semnificativ asupra partenerilor internaționali, inclusiv asupra Statelor Unite. El a făcut aceste remarci în timp ce răspundea la întrebări despre dacă partenerii au văzut discursul său de la Kupiansk, dacă au înțeles că dictatorul rus Vladimir Putin minte cu privire la situația actuală de pe front și dacă discursul a influențat negocierile, relatează Ukrinform. 

UPDATE „Nu există un act de apărare europeană mai important decât sprijinirea apărării Ucrainei. Următoarele zile vor fi cruciale pentru asigurarea acestui lucru”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unui discurs ținut în fața Parlamentului European, în ajunul summitului.

UPDATE Prim-ministrul polonez Donald Tusk a avertizat că Uniunea Europeană trebuie să aleagă între „bani astăzi sau sânge mâine”, în contextul în care liderii blocului comunitar se reunesc pentru a vota utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei, relatează Independent.

UPDATE Volodimir Zelenski le-a transmis un avertisment dur liderilor europeni înaintea unui summit crucial al Uniunii Europene, desfășurat la Bruxelles, pe fondul unei noi escaladări militare. Președintele Ucrainei spune că Rusia nu dă semne că vrea pacea și se pregătește să continue războiul și anul viitor, în timp ce, potrivit Sky News, trei persoane au fost ucise în urma unor atacuri cu drone ucrainene asupra unui port din Rusia, scrie Libertatea.

UPDATE Kievul va avea „o mare problemă” dacă liderii din Uniunea Europeană (UE) nu vor ajunge la un acord asupra utilizării activelor ruse îngheţate pentru a finanţa un ajutor pentru Ucraina, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski joi, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres. 

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a sosit, joi, la Bruxelles, pentru a convinge liderii europeni să adopte o decizie politică privind transferul către Ucraina a activelor rusești înghețate. Este vorba despre circa 200 de miliarde de euro, care sunt critic necesare Kievului pentru apărare și pentru viitoarea reconstrucție. 

UPDATE Războiul Rusiei împotriva Ucrainei s-ar putea încheia cu un rezultat neașteptat care, potrivit presupunerilor expertului, este discutat în cadrul părții secrete a negocierilor. O „fereastră de oportunitate” pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei ar putea apărea în intervalul dintre februarie și aprilie 2026, în timp ce 90% din negocierile care au avut loc și continuă să aibă loc rămân cu ușile închise — aceasta este opinia exprimată pentru TSN.ua de către politologul Volodimir Fesenko.

UPDATE Congresul american a adoptat miercuri strategia de apărare a Statelor Unite pentru anul 2026, reafirmând sprijinul Washingtonului pentru alianțele din Europa și pentru Ucraina. Decizia contrazice profund mesajele recente transmise de președintele Donald Trump. Congresul Statelor Unite a aprobat miercuri Legea de Autorizare a Apărării Naționale (NDAA) pentru 2026, documentul anual care stabilește prioritățile de securitate și bugetul apărării americane, scrie NewsWeek.

UPDATE Trei persoane, inclusiv doi membri ai echipajului unei nave de marfă, au fost ucise în atacuri cu drone ucrainene, joi noapte, asupra portului rusesc Rostov-pe-Don și a orașului Bataisk din sudul regiunii Rostov, a declarat guvernatorul local.

UPDATE Aproape că nu trece o săptămână fără ca un guvern european, un lider militar sau un șef al serviciilor de securitate să țină un discurs sumbru, avertizând populația că se îndreaptă spre un posibil război cu Rusia. Este o schimbare psihologică profundă pentru un continent care, după două războaie mondiale, s-a reconstruit promovând armonia și prosperitatea economică comună, scrie publicația Wall Street Journal.

UPDATE Trimisul președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, este așteptat să viziteze Miami în acest weekend pentru discuții cu trimisul Casei Albe, Steve Witkoff, și consilierul și ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, cu privire la planul SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, au declarat un oficial al Casei Albe și o sursă bine informată, relatează Axios. Emisarii lui Donald Trump le vor prezenta oficialilor ruși concluziile celei mai recente runde de discuții, în condițiile în care Moscova nu și-a schimbat semnificativ poziția, afirmă surse citate de Politico.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că, dacă țările alianței nu își vor respecta angajamentul de a aloca cel puțin 5% din PIB pentru apărare, Rusia ar putea deveni mai puternică decât ele în câțiva ani, potrivi BBC. Într-un interviu acordat BBC Radio, Rutte a comentat și recentele declarații ale președintelui rus Vladimir Putin cu privire la intenția sa de a cuceri teritoriile ucrainene, pe care Rusia le numește „teritoriile sale istorice”. Rutte a calificat drept „nebunie” faptul că dorința lui Putin de a-și realiza „ideea istorică de a recâștiga influența în Ucraina” sau în întreaga fostă Uniune Sovietică a dus deja la moartea sau rănirea a 1,1 milioane de ruși.

UPDATE Președintele ucrainean a menționat că semnalele pe care le transmite Putin nu sunt deloc noi. „El nu vrea să încheie războiul. Întrebarea este dacă îl poate continua. Aceasta depinde deja de parteneri, de presiunea lor sancționară și diplomatică. Acum, colegii americani afirmă că Putin este pregătit pentru încheierea războiului. Atât în mod public, cât și în formate nepublice. Noi susținem inițiativele americanilor” – a adăugat președintele Ucrainei. Zelenski a subliniat că Ucraina nu este de acord cu toate elementele posibilelor viitoare acorduri, existând, printre altele, diferențe privind problema teritorială, finanțarea activelor înghețate etc, scrie Rador.

UPDATE Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei și acțiunile coordonate ale aliaților pot împiedica regimul de la Kremlin să continue războiul în același ritm în anul care urmează. „Nu cred că economia lui Putin este capabilă să susțină acest război la aceeași intensitate ca înainte. Dacă sancțiunile vor funcționa cu adevărat şi Statele Unite vor fi cinstite și transparente, iar Putin va încetini acum diplomatic acest val, SUA vor exercita o presiune mai mare asupra lui” – a afirmat Zelenski, joi, la o discuție cu presa, notează Rador.

UPDATE Comisia Dunării a creat un registru al pagubelor cauzate de agresiunea rusă în regiunea Dunării de Jos și a constatat încălcări ale Convenției de la Belgrad – a anunţat vicepremierul pentru reconstrucția Ucrainei, Oleksi Kuleba. Potrivit acestuia, la cea de-a 104-a sesiune a organizației, cele mai multe state membre au susținut decizia inițiată de Ucraina privind crearea unui astfel de registru special al pagubelor provocate de Rusia în zona dunăreană, notează Rador.

UPDATE „O noapte dificilă pentru regiunea noastră Cerkasî”, a scris guvernatorul Ihor Tabureț pe aplicația de mesagerie Telegram. Conform acestuia, atacul a vizat infrastructura critică, iar o parte a principalului oraș al regiunii a rămas fără energie electrică. Totodată, mai mult de 12 case au fost avariate în urma bombardamentului. Armata ucraineană a precizat că Rusia a lansat în total 82 de drone asupra Ucrainei în cursul nopții, iar forțele ucrainene au reușit să neutralizeze 63 dintre ele, potrivit News.ro.

UPDATE Armata rusă a lansat 82 de drone, inclusiv drone de tip Shahed sau Gerbera asupra regiunilor Cerkasî, Odessa, Nikolaev, Dnipropetrovsk și Sumî, au anunțat Forțele Aeriene Ucrainene, punctând că 63 au fost doborâte de sistemele de apărare aeriană ucrainene. În regiunea Sumî, o dronă a provocat daune infrastructurii civile, rănind o persoane. În regiunea Odesa au fost avariate un bloc rezidențial și o școală, fiind rănite șapte persoane. Șase au primit îngrijiri la fața locului, a șaptea fiind internată în stare moderată. Regiunea Nikolaev a fost vizată de atacuri asupra infrastructurii energetice, care au provocat întreruperi de curent, fără să fie anunțate victime. În regiunea Cerkasî, în orașul Krivoi Rog, dronele au au lovit zone rezidențiale, declanșând incendii și rănind două persoane.

UPDATE Compania rusă ZaVOZ, specializată în proiectarea de echipamente militare, a anunţat joi că începe producţia în masă a unei noi uniforme de camuflaj care va permite soldaţilor să treacă nedetectați de dronele inamice, chiar şi de cele echipate cu camere cu infraroșu, informează EFE.

UPDATE Congresul Statelor Unite este acum scena unei confruntări politice și morale majore, după ce un proiect de lege bipartizan ar putea desemna Rusia drept stat sponsor al terorismului. Inițiativa vizează în special răpirea copiilor ucraineni și atacurile asupra populației civile. Legiuitorii americani dezbat intens desemnarea Rusiei drept stat sponsor al terorismului, într-un moment în care războiul brutal al Ruiei din Ucraina continuă să facă zilnic victime în rândul populației nevinovate și în special în rândul copiilor, scrie NewsWeek.

UPDATE Vânzările de medicamente pentru mahmureală în Rusia au crescut cu 27% între ianuarie şi octombrie 2025, atingând un maxim al ultimilor trei ani, o situaţie pe care companiile farmaceutice ruseşti o atribuie creșterii concurenței şi unei tendințe tot mai mari în rândul ruşilor către un stil de viaţă mai sănătos, relatează joi agenția EFE.

UPDATE Autoritățile ruse au anunțat joi condamnarea la 13 ani de închisoare a lui Hayden Davies, un cetățean britanic în vârstă de 30 de ani, acuzat că a luptat ca mercenar de partea Ucrainei împotriva Rusiei, notează Reuters. Potrivit Procuraturii Generale al Rusiei, Davies a fost judecat de o instanță din Donețk-ul ocupat. Acesta ar fi ajuns în Ucraina în august 2024. Acesta a intrat în Legiunea Internaționale pentru Apărarea Ucrainei, ar fi participat la procesul de instrucția și ar fi luptat împotriva armate ruse în Donețk. Procuratura mai anunță că britanicul ar fi fost capturat de trupele ruse în iarna anului 2024, fiind înarmat cu o pușcă de asalt americană și muniție. 

UPDATE Istoricul Thierry Wolton avertizează că democrația europeană rămâne neînțeleasă de restul lumii și se declară surprins de acordul dintre Putin și Trump, menit să slăbească Europa pentru câștig economic ulterior. Democrația este un fenomen născut în Europa, specific acestui continent, care nu e de interes pentru restul lumii şi nici înţeles. Europa este asemenea satului de gali din povestea Asterix şi Obelix, o mică insulă care este asediată şi căreia ceilalți îi vor pielea, afirmă istoricul francez Thierry Wolton într-un interviu acordat News.ro. Wolton spune că a fost surprins de amploarea înțelegerii făcute de Putin şi Trump peste capul Europei, cei doi având interesul comun de a slăbi construcția politică europeană pentru a putea exploata şi domina apoi economic ţările de pe continent.

UPDATE Luna trecută, liderul de la Kremlin a confirmat că Rusia a început deja demersurile pentru producția de serie a sistemului Oreșnik. Putin a lăudat anterior puterea de distrugere a rachetei, comparând-o cu cea a unei arme nucleare și susținând că este imposibil de interceptat, deși unii experți internaționali s-au arătat sceptici față de aceste afirmații. „Până la sfârșitul acestui an, noul sistem de rachete hipersonice cu rază medie de acțiune Oreșnik va fi introdus în serviciul de luptă”, a declarat Putin miercuri, în cadrul unei reuniuni extinse cu înalți oficiali militari la Moscova. Mai mult, Rusia intenționează să desfășoare acest sistem și pe teritoriul statului vecin Belarus, care are granițe comune atât cu Ucraina, cât și cu state membre NATO. Președintele belarus, Alexandr Lukașenko, a confirmat recent că rachetele Oreșnik vor intra în serviciu de luptă în țara sa până la finalul anului 2025. În replică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că raza de acțiune a acestor rachete reprezintă o amenințare directă la adresa întregii Europe. El a solicitat guvernelor occidentale să impună sancțiuni drastice companiilor rusești implicate în dezvoltarea acestei noi tehnologii militare, notează Realitatea.

UPDATE  Estonia a început instalarea primelor buncăre militare în secțiunea sud-estică a frontierei sale cu Rusia, ca parte a Liniei de Apărare Baltice, un amplu proiect defensiv comun al statelor baltice, potrivit Onet. Noile structuri subterane vor constitui nucleul unui sistem de fortificații menit să întărească flancul estic al NATO în regiune.

UPDATE Trei grăniceri ruşi au trecut ilegal în teritoriul Estoniei miercuri, a anunţat Ministerul estonian de Externe, relatează dpa. Potrivit ministerului, cei trei au traversat linia de control între Estonia şi Rusia pe un dig de protecţie de pe râul Narva, conform Agerpres. Cei trei au ajuns la faţa locului cu un vehicul cu pernă de aer, apoi au mers pe jos de-a lungul digului, după care s-au întors la vehiculul lor şi au trecut înapoi pe partea rusă. Ministerul a publicat o înregistrare video înregistrată de o cameră de supraveghere de la locul incidentului, care a avut loc lângă satul Vasknarva. Ministrul de interne estonian Igor Taro a afirmat că motivele grănicerilor ruşi sunt neclare.