Tensiunile dintre Rusia și Occident escaladează după ce anterior mai multe drone rusești au violat spațiul aerian al Poloniei, provocând reacții ferme din partea Varșoviei și a aliaților săi. Ministrul de Externe al Poloniei a mers la Kiev, iar oficialii polonezi au respins ferm ideea unei „greșeli”, sugerată de președintele american Donald Trump. În paralel, Marea Britanie a anunțat un nou pachet de sancțiuni împotriva „flotei din umbră” rusești și a furnizorilor de componente pentru armament, în timp ce Germania solicită restricții suplimentare pentru eliberarea vizelor Schengen cetățenilor ruși.

Pe fondul acestor tensiuni, Rusia și Belarus au lansat exerciții militare comune de amploare în apropierea granițelor NATO, iar în noaptea de 12 septembrie, Rusia a fost lovită de un atac masiv cu drone atribuit Ucrainei, în care peste 200 de aparate au fost doborâte, potrivit Moscovei. Regiunile cele mai afectate au fost Moscova, Leningrad și Smolensk, unde au fost raportate incendii și explozii. Aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg a fost închis temporar, iar mai multe zboruri au fost anulate sau întârziate.

UPDATE Kremlinul a declarat vineri că negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina sunt „în pauză”, în condițiile în care eforturile președintelui american Donald Trump de a pune capăt conflictului de trei ani și jumătate întâmpină dificultăți. „Negociatorii noștri au posibilitatea să comunice prin canale. Dar, deocamdată, probabil că este mai corect să vorbim despre o pauză”, a declarat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov reporterilor, inclusiv AFP, într-un apel de presă.

UPDATE Rusia a fost vizată de un atac masiv cu drone în noaptea de 12 septembrie. Regiunea Moscovei și a Leningradului se numără printre zonele cele mai afectate, potrivit oficialilor ruși și relatărilor din presă, transmite The Kyiv Independent. Ministerul rus al Apărării a susținut, în dimineața următoare atacului, că apărarea antiaeriană a doborât 221 de drone ucrainene în întreaga țară. Atacul ar fi provocat incendii la un vas în portul Primorsk și la o facilitate Lukoil din Smolensk. Locuitori ai regiunii Leningrad au declarat că a fost unul dintre cele mai ample atacuri asupra zonei de la începutul invaziei pe scară largă în 2022. Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a declarat că aproximativ 30 de drone au fost doborâte deasupra regiunii. Fragmente de drone s-au prăbușit în mai multe locuri din orașul Tosno, aflat la 53 de kilometri sud-vest de Sankt Petersburg, dar nu au provocat victime sau pagube, potrivit acestuia. Resturi au fost găsite și în alte sate din regiune, inclusiv Vsevolojsk, Pokrovskoe și Uzmino. Din cauza amenințării cu drone în regiune, aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg a fost închis temporar, o măsură tot mai frecventă în contextul intensificării atacurilor ucrainene cu drone. Aproximativ 50 de zboruri au fost întârziate sau anulate din acest motiv. Dronele au vizat și capitala Rusiei. Cel puțin nouă drone ucrainene au fost doborâte în apropiere de Moscova, a declarat primarul Serghei Sobianin. Canalele de Telegram din Rusia, citând relatări ale localnicilor, au menționat explozii în localitățile Mozhaisk și Dedovsk, situate la vest de Moscova. Un alt val de drone a vizat și orașul rus Smolensk, potrivit oficialilor și martorilor locali. Guvernatorul regiunii, Vasili Anohin, a declarat că unitățile de apărare antiaeriană interceptează drone deasupra regiunii, fără a oferi alte detalii.

UPDATE Guvernul britanic a lansat vineri un nou pachet de sancțiuni care lovește „flota din umbră” folosită pentru transportul petrolului rusesc și companii ce furnizează componente esențiale pentru arme, ca răspuns la intensificarea atacurilor Moscovei asupra Ucrainei, potrivit Reuters, transmite Mediafax. Marea Britanie a impus un nou val de sancțiuni menite să taie sursele de finanțare ale Kremlinului, vizând 70 de nave implicate în transportul petrolului rusesc și 30 de companii și persoane acuzate că livrează electronice, substanțe chimice și explozivi folosiți în armament. Pachetul a fost anunțat în timp ce ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, efectuează o vizită la Kiev. „Acțiunea internațională pentru a crește presiunea economică asupra Rusiei și pentru a-i bloca fluxurile critice de bani, de care are disperată nevoie pentru a finanța acest război ilegal, este esențială”, a declarat Cooper. Potrivit guvernului britanic, măsurile reprezintă „următoarea etapă” a eforturilor Londrei de a sprijini Ucraina și de a spori presiunea asupra Moscovei, în contextul intensificării atacurilor cu drone și rachete asupra teritoriului ucrainean și al incidentului de miercuri, când avioane rusești au violat spațiul aerian al Poloniei, membru NATO.

UPDATE Ambasadorul Rusiei în Franța a fost convocat vineri la Ministerul Afacerilor Externe francez pentru a evoca incursiunea de drone în Polonia, a anunțat șeful diplomației franceze, urmând astfel exemplul altor țări europene, informează AFP, conform Agerpres.

UPDATE Prinţul Harry se află într-o vizită neanunţată anterior la Kiev, la invitaţia guvernului ucrainean, declarând că doreşte să facă „tot posibilul” pentru a ajuta la recuperarea miilor de militari care au fost grav răniţi în războiul pe care îl Rusia l-a pornit împotriva ţării lor de mai bine de trei ani, relatează The Guardian, conform News.ro. În timpul vizitei în capitala Ucrainei, el şi o echipă din cadrul Fundaţiei Invictus Games vor prezenta în detaliu noi iniţiative pentru sprijinirea reabilitării răniţilor, scopul final fiind de a oferi ajutor în toate regiunile ţării. La începutul acestui an, se estima că războiul din Ucraina a lăsat deja 130.000 de persoane cu dizabilităţi permanente, iar guvernul a pus acum reabilitarea prin sport în centrul politicii sale de ajutorare a veteranilor.

video: tg/unianet

UPDATE Rusia şi aliatul său cheie, Belarus, încep, vineri, exerciţii militare comune de amploare, punând NATO în alertă la câteva zile după ce Polonia a acuzat Moscova de escaladarea tensiunilor prin lansarea de drone de atac în spaţiul său aerian, transmite AFP, citată de News.ro, conform Digi24. Exerciţiile „Zapad” au loc în contextul în care forţele ruse avansează pe frontul extins din Ucraina şi intensifică atacurile aeriene asupra oraşelor ucrainene. Ţările membre ale NATO din Flancul Estic care se învecinează cu Belarus – Polonia, Lituania şi Letonia – sunt în stare de alertă maximă din cauza exerciţiilor, care, potrivit Belarusului, vor avea loc în apropierea oraşului Borisov, situat la est de capitala Minsk. Toate cele trei ţări au intensificat măsurile de securitate înaintea exerciţiilor, Polonia ordonând închiderea completă a frontierei cu Belarus pe durata acestora. Prim-ministrul polonez Donald Tusk a avertizat că ţara sa se află în „zile critice”. El a afirmat că Polonia se află mai aproape de un „conflict deschis” decât în orice alt moment de după al Doilea Război Mondial, după ce Polonia şi aliaţii săi din NATO au trimis avioane de vânătoare pentru a doborî dronele ruseşti care zburau în spaţiul său aerian miercuri dimineaţă. Moscova a minimizat îngrijorările.

UPDATE India a transmis joi că a cerut Rusiei să pună capăt practicii de a recruta cetățeni indieni în armată și să îi elibereze pe cei deja înrolați, pe fondul războiului din Ucraina, transmite Adevărul. Anunțul vine după ce în India au apărut informații că tot mai mulți cetățeni indieni au fost recrutați în armata rusă pentru a lupta în Ucraina. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Indiei, Randhir Jaiswal, a precizat că guvernul a subliniat, în ultimul an, „riscurile și pericolele inerente acestei decizii și i-a avertizat în consecință pe cetățenii indieni”.

UPDATE O tânără din Moscova identificată drept Karina și-a vândut sufletul pentru 100.000 de ruble (1.180 de dolari), cu care a cumpărat o colecție de păpuși Labubu și un bilet la un concert al cântăreței folk ruse Nadejda Kadișeva, a relatat presa rusă, citată de EFE, conform Agerpres.

UPDATE Un bărbat, despre care se crede că este politicianul belarus de opoziţie Mikola Statkevici, a refuzat să treacă joi în Lituania împreună cu alţi deţinuţi graţiaţi şi eliberaţi la cererea preşedintelui american Donald Trump, a declarat pentru Reuters un reprezentant al opoziţiei belaruse din exil. Bărbatul în vârstă a rămas singur în zona neutră de la graniţa dintre Belarus şi Lituania, transmite News.ro. Politicianul de opoziţie Mikola Statkevici a fost cea mai proeminentă figură dintre cei 52 de deţinuţi eliberaţi joi de liderul belarus Aleksandr Lukaşenko, la cererea preşedintelui american Donald Trump. El a fost singurul care a refuzat să treacă graniţa în Lituania vecină, unde ceilalţi deţinuţi eliberaţi au fost întâmpinaţi ulterior de oficiali americani şi lideri ai opoziţiei din Belarus la Ambasada SUA din Vilnius. Nu era clar de ce Statkevici, în vârstă de 69 de ani, a refuzat să plece. Opoziţia exilată susţine că deţinuţii politici eliberaţi ar trebui să aibă dreptul de a rămâne în Belarus, în loc să se supună la ceea ce ea numeşte, de fapt, expulzări forţate. „Este o adevărată dramă, deoarece Mikola Statkevici a refuzat categoric să părăsească Belarusul, iar ei încearcă să-l forţeze să plece”, a declarat pentru Reuters o figură proeminentă a opoziţiei din exil, Franak Viacorka. „Acest lucru arată cât de crud este regimul, deoarece nu le-a lăsat oamenilor nicio alegere între a rămâne sau a pleca”, adaugă el. Liderul opoziţiei belaruse, Sviatlana Ţihanouskaia, a postat pe X că Statkevici „s-ar fi întors în Belarus”. Ea l-a numit „un adevărat erou al poporului” şi i-a urat „putere, siguranţă şi libertate”.

video: tg/nexta_live

UPDATE Ministrul de externe polonez, Radoslaw Sikorski, a călătorit vineri la Kiev, după ce circa 10 drone ruse au intrat miercuri în spațiul aerian polonez în timpul unui atac masiv împotriva Ucrainei, informează EFE, conform Agerpres. Sosirea lui Sikorski în Ucraina a fost anunțată pe rețelele de socializare atât de Ministerul de Externe polonez, cât și de șeful diplomației ucrainene, Andrii Sîbiga, care l-a primit la gara din Kiev. „Pe fondul escaladării terorismului rus împotriva Ucrainei și al provocărilor împotriva Poloniei, suntem fermi împreună. Astăzi vom avea discuții substanțiale despre securitatea noastră comună, aderarea Ucrainei la UE și NATO și presiunea asupra Moscovei”, a scris Sîbiga.

video: tg/nexta-live

UPDATE Nu poate exista nicio greşeală într-un atac la scară atât de mare asupra Poloniei, a declarat un oficial polonez ca răspuns la declarația preşedintelui american Donald Trump că intrarea unor drone ruse pe teritoriul polonez ar fi putut fi accidentală, transmite Reuters, conform HotNews. „Cred că acesta este un mesaj care ar trebui să ajungă astăzi la preşedintele Trump: nu se pune problema unei greşeli. Acesta a fost un atac deliberat rus”, a declarat ministrul adjunct al apărării, Cezary Tomczyk, pentru postul de televiziune local Polsat News.

UPDATE Întrebat despre pătrunderea celor 19 drone rusești în spațiul aerian polon, Donald Trump le-a spus reporterilor că incidentul „ar fi putut fi o greșeală”. Declarații adiționale cu privire la subiect au fost preluate de AFP, conform Mediafax. „Ar fi putut fi o greșeală”, a apreciat Donald Trump. Cu toate acestea, el și-a exprimat frustrarea cu privire la situație. „Dar, indiferent de asta, nu sunt mulțumit de nimic legat de întreaga situație”, a declarat președintele Donald Trump, potrivit AFP. „Dar sperăm că va lua sfârșit”, a mai adăugat președintele SUA.

video: tg/nexta_live

UPDATE Moldova ar putea vedea cum ambiţiile sale de aderare la Uniunea Europeană sunt blocate dacă nu reuşeşte să revină cu un parlament pro-european, au declarat joi oficiali moldoveni de rang înalt, în contextul în care un sondaj de opinie plasează opoziţia pro-rusă în fruntea scrutinului legislativ din 28 septembrie, relatează Reuters, conform News.ro. „Nu trebuie să ne facem iluzii. UE nu va finanţa un guvern orientat către Kremlin”, a declarat preşedintele parlamentului, Igor Grosu, într-o conferinţă de presă. „Integrarea în UE ar fi oprită, şansa de a adera în 2028 ar fi pierdută, iar clanurile criminale ar reveni”, a schiţat el perspectivele sumbre. Prim-ministrul Dorin Recean a afirmat, la rândul său, că numai alegătorii pot „salva Moldova de cei care au jefuit-o şi au vândut-o”.

UPDATE Germania cere reguli mai stricte de eliberare a vizelor Schengen pentru cetățenii ruși, ca parte a planului în curs al Uniunii Europene în vederea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, potrivit unui document de poziție obținut de dpa și despre care agenția de presă germană a relatat vineri, transmite Agerpres. Documentul cere implementarea liniilor directoare din 2022 ale Comisiei Europene, menite să limiteze eliberarea de vize pentru cetățenii ruși pentru călătorii turistice sau de cumpărături în țările UE. Datele UE arată că în 2024 consulatele din Rusia au eliberat circa 542.000 de vize Schengen pe termen scurt, o reducere de la nivelurile pre-pandemice din 2019, însă cu aproximativ 20% mai mult decât în 2023.