Deși contribuie masiv la viața economică și socială a țării, unii încearcă să le pună la îndoială dreptul la vot al moldovenilor din diaspora, invocând false scenarii de fraude. Narativele venite din exterior și amplificate în campanie nu fac decât să divizeze societatea și să erodeze încrederea în procesul democratic.
În prag de alegeri, atenția politicienilor se îndreaptă brusc către cei 2,4 milioane de cetățeni din țară, dar și către cei 1,2 milioane de moldoveni din afara țării. Unii vor să le câștige simpatia, alții le contestă dreptul de a decide viitorul țării, invocând suspiciuni de fraude în diaspora. Aceste tipuri de manipulări nu sunt noi, dar în perioada pre-electorală și-au intensificat prezența.
„În perioada de referință, au continuat a fi promovate ideile de fraudare a alegerilor prin intermediul diasporei. Sursa acestor narative au fost: Federația Rusă, prin atacurile de dezinformare care au persistat”, a explicat pentru „Alo, TV8” șeful misiunii de observare a alegerilor, Promo-LEX, Nicolae Panfil.
Atacurile împotriva diasporei nu se sprijină pe fapte reale sau argumente juridice. Ele urmăresc o tactică simplă, dar eficientă: repetarea constantă a unui fals până când și cei mai sceptici încep să-l creadă. Mai mult, aceste narative fac apel la psihologia umană, or ne este mai ușor să punem la îndoială lucruri care se întâmplă departe și pe care nu le putem verifica personal.
„Noi, dacă nu greșesc, prin 2019 am avut un sondaj în care am întrebat cetățenii unde cred ei că se întâmplă cele mai multe abateri în domeniul electoral, în ziua alegerilor. Și am pus ca sub întrebări în secția de votare în care am votat eu. Foarte puține, foarte puțini au zis că da am văzut ceva care mi-a ridicat semne de întrebare. După care la circumscripția electorală raională, ceva mai mult. La nivel național, ceva mai mult, mult mai mult. Peste hotare- și mai mult sau în regiunea transnistreană și mai mult. Cu cât cetățeanul este mai departe de zona pe care el personal a putut să o observe, cu atât crede că încălcările au fost mai grave, mai multe și așa mai departe”, susține Nicolae Panfil.
Diaspora noastră rămâne strâns legată de Republica Moldova: majoritatea au acasă familie sau prieteni și îi vizitează anual. Oriunde s-ar afla, ei fac parte din țara noastră, iar drepturile lor sunt protejate de constituție. Implicarea lor politică, socială și economică arată că le pasă cu adevărat de ce se întâmplă acasă.
„Mergem la toate alegerile. Facem în jur de 50 de km, în regiunea pariziană, ca să votăm cu copii împreună. Suntem îndemnați la fel de părinții noștri. Stăm la coadă, dar vrem să le arătăm și copiilor noștri acest exemplu, pentru că ei cresc într-o cultură străină nouă și aș vrea să știe de unde vin, pentru ce mergem la vot, care este țara lor.– De ce iubești RM? -Pentru că este țara mea, este istoria familiei mele, sunt covoarele țesute de mână, chiar și apa este mai bună și apa este mai verde”, a declarat pentru „Întreabă Ghețu” Anastasia Plevan, moldoveancă stabilită în Franța.
În același timp, diaspora este un motor economic important, iar remitențele primite sunt folosite în economia locală. De exemplu, în ultimii 25 de ani, conaționalii noștri de peste hotare au trimis în total bani în valoare actuală de 123,6 miliarde $. Conform prognozelor pentru 2023 realizată de expertul economic Veaceslav Ioniță, remitențele reprezentau a doua sursă de venit pentru moldoveni după salariu, iar în 2024 remitențele au însumat mai mult de jumătate din toate salariile oficiale plătite în Moldova.
„Noi anul acesta vom primi de peste hotare cam 3,5 miliarde $, nu oficial, vorbesc de suma reală. Asta ar fi cam 55 miliarde de lei. Am primi jumătate, mai mult de jumătate din tot fondul de salariu, noi îl primim cadou de la rudele noastre de peste hotare”, a punctat expertul economic, Veaceslav Ioiniță.
Diaspora reprezintă familia și prietenii noștri, oameni care se implică în viața Moldovei, chiar și de la distanță. Când un politician vorbește despre limitarea drepturilor lor, urmărește doar câștiguri electorale. Iar la afirmații de genul „Trebuie să facem ceva cu diaspora”, răspunsul nostru este unul simplu și clar: „Să o aducem acasă, unde îi este locul și unde inima lor bate pentru țară.”
