Președinta Maia Sandu acuză Kremlinul că încearcă să “captureze Moldova prin intermediul urnelor“. “Rușii vizează diaspora“, a spus șefa statului într-un interviu pentru Financial Times. Aceasta acuză Moscova că folosește preoți ortodocși ruși pentru a răspândi propagandă și că implementează rețeaua de boți Matrioșka pentru a genera conținut fals, inclusiv prin imitarea marilor agenții de presă. Și fostul președinte al României, Traian Băsescu, lansează un avertisment înaintea alegerilor parlamentare din Republica Moldova. Potrivit acestuia, scrutinul este decisiv atât pentru direcția europeană a Chișinăului, cât și pentru securitatea României.

O dronă rusească a pătruns în spațiul aerian al României, survolând timp de aproape o oră județul Tulcea, iar autoritățile au mobilizat avioanele F-16 și au emis mesaje RO-Alert pentru populație. Totodată, Polonia a ridicat aviația militară și a închis temporar aeroportul din Lublin, iar Suedia și-a exprimat solidaritatea cu România, denunțând încălcarea spațiului aerian NATO. Moscova a anunțat că a interceptat 80 de drone ucrainene în mai multe regiuni, iar o rafinărie importantă din Kirishi a fost cuprinsă de flăcări după un atac ucrainean. 

UPDATE “Vreau ca UE să învețe din experiența noastră. Moldova este o democrație fragilă, dar putem vedea că unele dintre lucrurile pe care Rusia le face în Moldova sunt apoi exportate în alte locuri. Nu ar trebui să subestimăm pericolul la adresa democrațiilor noastre. Având în vedere presiunea și amenințările cu care ne confruntăm din partea Rusiei, integrarea în UE este singura modalitate prin care putem supraviețui ca democrație. Credem cu tărie că UE ar trebui să găsească o soluție, astfel încât atât Moldova, cât și Ucraina, să poată trece la următorii pași“, a declarat președinta Moldovei pentru FT.

UPDATE „Pe 28 Septembrie, seara, Putin şi ai lui pot fi la graniţa României! În Republica Moldova „bătălia” pentru câştigarea alegerilor parlamentare este extrem de strânsă. Sunt “cap la cap” forţele politice pro-europene şi partidele pro-ruse. Foarte probabil, ca şi la prezidenţiale, rezultatul alegerilor va fi decisiv influențat de votul oamenilor din diaspora” , a scris Traian Băsescu într-o postare pe Facebook. 

UPDATE Ucraina ar putea reduce intenţionat calitatea comunicaţiilor mobile în timpul atacurilor cu drone ruseşti pentru a împiedica utilizarea reţelelor în coordonarea atacurilor, a declarat duminică şeful Statului Major General, AndriI Hnatov, citat de Reuters.

UPDATE Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a declarat pentru The Guardian că incursiunea dronelor ruseşti în spaţiul aerian polonez de săptămâna trecută a fost o încercare a Kremlinului de a testa reacţiile NATO prin escaladări treptate, care să nu provoace o reacţie pe scară largă.

UPDATE Ministrul de Externe al Poloniei, Radosław Sikorski, duminică, 14 septembrie, le-a propus aliaților să intercepteze dronele și rachetele rusești în spațiul aerian al Ucrainei. Despre aceasta a declarat el într-un comentariu acordat presei germane, transmite Tagesschau.

UPDATE Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat duminică, într-o postare pe Facebook, că piloții români care au interceptat o dronă rusească în apropierea graniței au avut autorizarea de a o doborî, însă au decis să nu tragă pentru a evita posibile victime sau pagube colaterale.

UPDATE Washingtonul își presează aliații din G7, grupul celor mai bogate state ale lumii, să impună tarife usturătoare țărilor care cumpără petrol rusesc, dezvăluie agenția Bloomberg. Știrea pare confirmată de mesajul publicat de Donald Trump, care a transmis liderilor europeni că este dispus să impună noi tarife secundare Indiei și Chinei, dar numai dacă fac și ei același lucru. „În loc să facă presiuni asupra agresorului, dă ultimatumuri aliaților”, comentează analiștii, care cred că reticența lui Trump de a confrunta direct Moscova riscă să erodeze poziția Statelor Unite de lider global.

UPDATE În urma a peste 50% din atacurile Rusiei asupra Ucrainei în apropierea graniţelor României în timpul cărora s-au folosit drone ruseşti fragmente de drone au căzut pe teritoriul României, se arată în datele transmise duminică Agerpres de Ministerul Apărării Naţionale (MApN), după ce sâmbătă seara populaţia din nordul judeţului Tulcea a primit două mesaje Ro-Alert pe fondul războiului din Ucraina.

UPDATE Într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare X, Ursula von der Leyen a declarat că „incursiunea Rusiei în spațiul aerian românesc este din nou o încălcare flagrantă a suveranității UE și o amenințare serioasă la adresa securității regionale”. Președinta Comisiei Europene a precizat că instituțiile europene lucrează „strâns cu România și cu toate statele membre pentru protejarea teritoriului UE” și a transmis un mesaj în limba română: „Suntem solidari cu România”, notează Mediafax.

UPDATE Ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat duminică, 14 septembrie 2025, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, pentru a doua oară în doar trei zile. Motivul actual al convocării a fost constituit de încălcarea spațiului aerian al României de o dronă rusească în data de 13 septembrie.

UPDATE Şefa diplomaţiei Uniunii Europene, Kaja Kallas, a denunţat intruziunea „inacceptabilă” a unor drone ruse în spaţiul aerian al României, calificând acţiunea drept o „escaladare imprudentă” care ameninţă securitatea regională, scrie Adevărul.

UPDATE Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat sâmbătă că intrarea fără precedent a dronelor ruseşti pe teritoriul polonez este „inacceptabilă”, precum şi „regretabilă şi periculoasă”, relatează Reuters. „Nu există nicio îndoială: dronele au fost lansate intenţionat. Întrebarea este dacă dronele aveau ca obiectiv specific pătrunderea în Polonia. Dacă da (...) atunci este evident vorba de o escaladare majoră”, a comentat şeful diplomaţiei americane, subliniind că vor mai fi necesare „câteva zile” pentru a afla mai multe. Rubio a mai spus că, dacă se dovedeşte că dronele au fost direcţionate către Polonia, „atunci este evident că va fi o mişcare care va duce la o escaladare a conflictului”.

UPDATE Fostul campion mondial la șah și activist politic Garry Kasparov le-a transmis cetățenilor Republicii Moldova un mesaj înaintea alegerilor parlamentare care urmează să aibă loc în curând. În videoclipul publicat, Kasparov subliniază că aceste alegeri nu sunt „obișnuite”, ci reprezintă o decizie crucială pentru viitorul țării. „La aceste alegeri nu veți decide doar cui să acordați mandatul pentru formarea unui nou guvern, ci veți stabili calea pe care Moldova o va urma în viitor”, afirmă Kasparov. El amintește de vremurile sovietice, când alegerile erau o farsă, iar oamenii nu aveau puterea de a decide. Kasparov avertizează că regimul condus de Vladimir Putin încearcă să impună același destin și Moldovei, dar subliniază că cetățenii mai au posibilitatea de a alege libertatea și drumul spre Europa. „Aceasta va fi o cale dificilă, plină de obstacole, dar va fi drumul vostru spre viitor”, adaugă el.

UPDATE Ministerul Apărării Naționale din România a transmis duminică un comunicat în care a evaluat incidentul produs de pătrunderea unei drone rusești în spațiul aerian național, subliniind că piloții au primit autorizarea de a doborî ținta, dar au luat în calcul riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul. Sâmbătă, când a avut loc incidentul, MApN transmitea că „drona nu a evoluat deasupra zonelor locuite și nu a reprezentat un pericol iminent pentru securitatea populației".

UPDATE Eurodeputatul PSD Victor Negrescu afirmă că recentele incidente cu drone rusești demonstrează importanța crucială a apartenenței României la NATO și Uniunea Europeană. „Incidentele cu drone din ultimele zile ne arată cât de important este faptul că România nu este singură, ci face parte din NATO și din Uniunea Europeană. Totodată, aceste provocări de securitate s-au aflat în centrul dezbaterilor din Parlamentul European la începutul acestei sesiuni.”, a declarat Negrescu.

UPDATE Armata bulgară a luat toate măsurile necesare după incidentul cu drona care a intrat în spaţiul aerian românesc sâmbătă seara, a dat asigurări premierul Rosen Jeliazkov, citat de site-ul postului public de radio. „Au fost luate măsuri pentru protejarea spaţiului nostru aerian, în special în partea de nord-est a ţării, ca parte a consolidării flancului sud-estic al NATO. Monitorizăm situaţia foarte atent, deoarece trebuie să garantăm siguranţa aviaţiei civile”, a spus premierul bulgar, potrivit News.ro. „Şi cred că şi Federaţia Rusă va fi foarte atentă şi va evita orice incidente în Marea Neagră, unde traficul aerian este extrem de intens”, a adăugat premierul Rosen Jeliazkov.

UPDATE: Rusia a lansat o rachetă de croazieră hipersonică Zircon asupra unei ţinte din Marea Barents, în timpul exerciţiilor militare Zapad, a anunţat duminică Ministerul rus al Apărării. „Conform datelor de monitorizare în timp real, ţinta a fost distrusă printr-o lovitură directă”, a precizat ministerul. Tirul a fost efectuat de echipajul fregatei Amiral Golovko, iar zona de tragere a fost închisă pentru navigaţia civilă şi zborurile aeriene. Indicaţiile de ţintire au fost oferite de un avion Tu-142.

UPDATE: Două trenuri au deraiat duminică dimineața în zone diferite din regiunea Leningrad, ducând la moartea unui mecanic de tren și perturbând traficul feroviar, a anunțat guvernatorul regiunii. Aceste incidente au avut loc la câteva ore după explozia de sâmbătă seara a unui dispozitiv pe o secțiune de cale ferată din regiunea vestică Oriol, care a provocat moartea a trei persoane.

UPDATE: Duminică dimineață, ministerul apărării de la Moscova a transmis că sistemele sale de apărare aeriană au interceptat 80 de drone ucrainene peste noapte deasupra regiunilor rusești și a Mării Azov, menționând doar două din regiunea Leningrad unde se află Kirishi. Potrivit informațiilor citate de TASS, rușii au spus că au interceptat 30 de drone ucrainene în regiunea de graniță Briansk, 15 în Crimeea Crimeea, 12 în Smolensk, 10 în Kaluga, 5 în Novgorod, 3 deasupra Mării Azov, 2 în Leningrad, și cîte una în Oriol, Riazan și Rostov.

UPDATE: Un incendiu a izbucnit la una dintre cele mai mari rafinării din Rusia, Kirishi, aflată la sud-est de Sankt Petersburg, după un atac ucrainean cu drone desfășurat în noaptea de sâmbătă spre duminică. „Am desfășurat un atac reușit”, a transmis comandamentul forțelor de drone al Ucrainei. Alexander Drozdenko, guvernatorul regiunii Leningrad unde se află rafinăria, a susținut că incendiul a fost provocat de resturile unei drone doborâte. În trecut, în cazul unor atacuri similare, oficialii ruși au făcut declarații similare privind incendii provocate de drone doborâte, fără a menționa loviturile reușite de ucrainene. 

UPDATE Ministrul român de Externe, Oana Ţoiu, a reacţionat după ce o dronă a intrat în spaţiul aerian românesc, afirmând că astfel de acţiuni ale Rusiei sunt inacceptabile şi iresponsabile şi că va ridica problema acţiunilor Rusiei la Adunarea Generală a ONU. ”Forţele Aeriene Române au interceptat o dronă rusească ce a încălcat spaţiul nostru aerian în apropierea Dunării. Două avioane F-16 de la Baza 86 Aeriană au urmărit drona până când aceasta a părăsit spaţiul nostru aerian, fără a provoca pagube sau victime, după 50 de minute, iar două Eurofighter germane aliate au fost de asemenea pregătite în aer, monitorizând situaţia. Populaţia din România nu a fost niciun moment în pericol, dar astfel de acţiuni ale Rusiei sunt inacceptabile şi iresponsabile”, a scris ministrul pe X.

UPDATE: Ministrul suedez de externe, Maria Malmer Stenergard, a scris pe platforma X că încălcarea spațiului aerian românesc a fost „o altă încălcare inacceptabilă a spațiului aerian NATO”. „Suedia este pe deplin solidară cu România, în calitate de aliat NATO și stat membru al UE. Suntem întotdeauna pregătiți să contribuim în continuare la descurajarea și apărarea Alianței”, a transmis ea.

UPDATE: Autorităţile au emis, sâmbătă seara, două mesaje RO-Alert pentru zona de nord a judeţului Tulcea, prin care cetăţenii au fost informaţi că există posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian şi îndemnaţi să adopte măsuri de protecţie. MApN a anunțat că două avioane F-16 au fost mobilizate, după depistarea unei drone în spațiul aerian al României. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, sâmbătă seara, într-o postare pe X, că drona interceptată de avioanele ridicate de România a pătruns 10 kilometri în teritoriul românesc şi că a survolat timp de 50 de minute în spaţiul aerian al NATO şi a avertizat că aceasta nu este o eroare, ci un demers intenţionat al Moscovei, care caută „o extindere evidentă” a războiului.

UPDATE: Avioane militare poloneze şi aliate au fost desfăşurate sâmbătă pentru a proteja spaţiul aerian polonez din cauza unei ameninţări cu atacuri cu drone în Ucraina învecinată, iar aeroportul din oraşul Lublin, din estul Poloniei, a fost închis, au anunțat autorităţile poloneze. 

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.