În Republica Moldova, aproape 1 din 3 tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani nu au un loc de muncă, nu sunt încadrați la studii și nici nu urmează cursuri de formare profesională. Potrivit specialiștilor, dacă toți acești tineri ar munci oficial, bugetul statului ar avea de câștigat 12 miliarde de lei, sumă care constituie 10 la sută din veniturile bugetare. Demografii afirmă că fenomenul ar fi cauzat de cerințele mari pe care le au angajatorii și salariile mici pe care le oferă tinerilor specialiști. De asemenea, o mare parte din cei care lucrează, ar primi salariul în plic, fără a achita contribuții la stat.
La Școala Profesională din comuna Bubuieci, profesorii se plâng că anul școlar a început cu o lipsă acută de tineri înmatriculați la specialitățile apicultură și floricultură. Grupa celor de la apicultură ar fi trebuit să aibă cel puțin 20 de studenți, însă anul acesta sunt doar 10. Situația este similară la floricultură unde, din minimul de 12 locuri, au fost ocupate doar 7.
„Am observat această lipsă acută de vreo 4 ani. Înainte, aceste grupe erau total suplinite, erau și câte 25 de elevi la meseria de apicultor. Până a trece la învățământul dual aveam și la meseria de peisagist-floricultor tot 25 de persoane. De vreo 3-4 ani ducem lipsă de acești elevi”, a menționat directorul adjunct pe instruire și educație de la Școala Profesională Bubuieci, Victoria Avtudov.
Potrivit dascălilor, în spatele acestui fenomen ar sta anumite stereotipuri răspândite în societate despre școlile profesionale. Pentru a atrage un număr cât mai mare de studenți, administrația a implementat în acest an sistemul de învățământ dual, care presupune ca tinerii să petreacă 30% din timp la ore, iar restul de 70% să-l lucreze în domeniu.
„Pentru a avea elevi am apelat și la învățământul dual care presupune că numărul de elevi în grupe poate fi mai mic decât 20 și respectiv, la floricultor putem avea 12 elevi. La fel, elevii beneficiază de un prânz gratuit în cadrul cantinei instituției, menționez că instituția are și locuri de cazare pentru fiecare elev. Și în ultimii 2 ani se acceptă și elevi care nu au susținut examenele de clasa a 9-a”.
29% din tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani din țara noastră sunt NEET. În limba română, acest termen ar desemna tinerii care nu mai merg la școală, nu lucrează și nici nu urmează cursuri de formare profesională.
Conform Eurostat, țara noastră are cei mai mulți tinerii NEET din Europa, pe locul 2 și 3 fiind Italia și România cu 19% și respectiv, 16% de tinerii fără ocupație.
În timp ce tinerii dau vina pe salariile mici oferite pentru începători cât și pe sistemul educațional, care nu ar fi pe placul lor, adulții consideră că de vina ar fi părinții.
„- Da, am cunoscuți care sunt pe cont propriu sau acum nu lucrează nimic, se odihnesc, și-au luat un an liber pentru a-și alege o anumită profesie. - Ce părere ai despre asta? Este bine sau nu? - Aici depinde deja de persoană. Dacă omul alege să ia o pauză de la studii, da, este bine. Pe de altă parte, pauza aceasta poate duce în momentul în care omul nu mai dorește să studieze, pleacă peste hotare ca să facă bani”.
„Sincer, nici pe mine nu mă motivează să studiez în continuare. Am obținut deja majoritatea cunoștințelor, nu știu ce m-ar motiva ca să plec mai departe la studii. Doar pentru faptul că diploma contează la noi, de asta mă duc mai departe”.
„- Au surse de venit din alte părți. - Credeți că e ok? - Cred că nu e ok, dar dacă își permit, pot face tot ce doresc. - Să nu le mai dea părinții bani și vor fi nevoiți sau să învețe sau să lucreze”.
Demografii afirmă totuși că cei mai mulți dintre tinerii fără activitate sunt absolvenții studiilor universitare. Pe lângă asta, o mare parte din cei care muncesc, și-ar primi salariul în plic, fără a figura oficial în câmpul muncii.
„Le este foarte dificil să se integreze în piața muncii, pentru că deseori, angajatorii cer experiență de muncă. Nu există o corelație și o concordanță între pregătirea la universitate și cerințele pe piață care sunt raportate la moment.
Pe de altă parte trebuie să spunem că sunt și cerințe foarte dure pentru tineri în contextul în care salariile adeseori sunt departe de a fi de salarii medii pe economie. Asta demonstrează și faptul că sistemul nostru economic nu apreciază studiile superioare în contextul în care, salariile celor care au calificări mai scăzute ar putea fi mai mare decât cei care au terminat studiile superioare sau de master.
Pe de altă parte, o bună parte din piața muncii este ilegală. O bună parte din angajatori folosesc salariile în plic, fără a arăta care este numărul de persoane sau oameni angajați”, a declarat demograful Valeriu Sainsus.
Potrivit BNS, din totalul de 513.000 de tineri cu vârstele cuprinse între 15 și 34 de anii, aproape 150.000 nu au nicio activitate.
