Ambasada Rusiei la București a ironizat România după incidentul cu drona rusească care a pătruns în spațiul aerian românesc, în timp ce liderii UE, printre care Ursula von der Leyen și Kaja Kallas, și-au exprimat solidaritatea cu România, condamnând încălcarea suveranității europene. Totodată, fostul președinte Traian Băsescu a criticat reacția Moscovei și a subliniat necesitatea unei apărări eficiente, în timp ce Dmitri Medvedev a amenințat statele europene care ar putea confisca active rusești.

În paralel, în contextul războiului din Ucraina, serviciul Starlink a suferit o întrerupere care a afectat linia frontului, în timp ce președintele american Donald Trump a catalogat pentru prima dată Rusia drept agresor, evidențiind ura profundă dintre liderii Zelenski și Putin și solicitând o înăsprire a sancțiunilor europene împotriva Moscovei.

video: yt/Associated Press

UPDATE În urma unui atac cu rachete, în noaptea târziu a zilei de 14 septembrie, asupra unei întreprinderi agricole din regiunea Sumî, 12 persoane au fost rănite. Unul dintre răniți se află în stare gravă. Lovitura, care a vizat un lan de grâu aflat în timpul recoltării, a fost efectuată cu două rachete, a anunțat șeful Administrației Militare Regionale Sumî, Oleg Grigorov. Potrivit procuraturii din regiunea Sumî, exploziile au avut loc în jurul orei 23:00. Întreprinderea este situată pe teritoriul comunității Boromlianska din raionul Akhtîrka, regiunea Sumî. Aproximativ 30 de utilaje agricole: tractoare, combine, precum și un camion, au fost avariate. 12 angajați ai întreprinderii, care se ocupau de recoltare, au fost răniți, iar unul dintre ei rămâne în stare gravă.

UPDATE Judecătoria raională Basmanîi din Moscova a emis sentințe în contumacie pentru mai multe membre ale formației punk Pussy Riot în dosarul privind „răspândirea de informații false despre Forțele Armate ale Federației Ruse”, condamnându-le la pedepse cu închisoarea de la 8 până la 13 ani. Maria Alehina a fost condamnată la 13 ani de închisoare cu regim general, Diana Burkot, Olga Borisova și Alina Petrova au primit câte 8 ani, iar Taso Pletner – 11 ani de închisoare cu regim general. De asemenea, instanța a interzis Mariei Alehina și Taso Pletner să administreze site-uri de internet timp de 5 ani, iar Olga Borisova, Diana Burkot și Alina Petrova – timp de 4 ani. Procurorii ceruseră pedepse între 9 și 14 ani de închisoare. Toate inculpatele nu se află pe teritoriul Rusiei și sunt date în urmărire internațională, iar ele refuză să recunoască vina. Într-o declarație citită în instanță de avocatul Olgăi Borisova se arată că „instituțiile de stat trebuie să fie pregătite pentru critici”, transmite Curent Time.

UPDATE Incidentele cu drone care au încălcat spațiile aeriene ale României și Poloniei ar fi putut fi organizate de serviciul de informații britanic MI6, scrie Lenta, unul dintre cele mai populare site-uri de știri din Rusia, care îl citează în acest sens pe senatorul rus Serghei Muratov. Un alt oficial de la Moscova a catalogat informațiile din România ca fiind „aberante”. „Incidentul cu drona rusească, care se presupune că a ajuns în spațiul aerian polonez, ridică mari semne de întrebare în sine. Propunerea ulterioară de a crea o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei nu face decât să confirme că toate acestea sunt o mare provocare creată artificial. Țările UE inițiază în mod deliberat astfel de cazuri, deoarece înțeleg că astăzi situația de pe câmpul de luptă din Ucraina nu este în favoarea lor și trebuie să obțină cumva un avantaj”, a susținut Muratov, membru al Comisiei pentru Apărare și Securitate din Consiliul Federației, camera superioară a parlamentului rus, conform HotNews.

UPDATE Potrivit Kremlinului, Alianța Nord-Atlantică este implicată de facto în războiul dintre Rusia și Ucraina. Declarația îi aparține purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a comentat afirmațiile șefului diplomației poloneze, Radoslaw Sikorski, conform căruia NATO nu este în război cu Rusia, scrie agenția TASS. „NATO este în război cu Rusia”, a subliniat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. „Acest lucru este evident și nu necesită dovezi suplimentare”, a spus Peskov. Potrivit acestuia, „NATO este implicată de facto în acest război” prin acordarea de sprijin direct și indirect regimului de la Kiev.

UPDATE Faptul că Ambasada Rusiei la București a ironizat România după incidentul cu drona rusească este o consecință a acțiunilor țării noastre, a spus la Digi24 fostul președinte Traian Băsescu. El adaugă că, dacă armata ar fi doborât drona, ambasada „măcar tăcea din gură”. „Mă tem că ironia Ambasadei Rusiei își are baza în modul nostru de acționa. Vă imaginați Ambasada Rusiei, dacă noi ieri am fi doborât drona rusească, credeți că mai era ironic ambasadorul Rusiei? Măcar tăcea din gură, nu râdea de noi”, a spus Băsescu. „Trebuie să fim foarte clari. Securitatea aeriană, inviolabilitatea teritoriului, inviolabilitatea spațiului aerian sunt lucruri cu care nu se negociază. Dacă ești capabil, își aperi spațiul aerian, dacă nu ești capabil, se plimbă o dronă 50 de minute în spațiul tău aerian. Deci multe nu sunt de comentat, iar poveștile „mi-a fost frică să nu dăm foc la sat, să nu dăm foc la pădure, să nu omorâm caii din Pădurea Letea” - astea-s povești pentru naivi. Când e vorba de securitate, nu există prioritate mai mare decât să-i demonstrezi celui care te testează că ești capabil să-ți protejezi spațiul aerian”, a continuat fostul președinte. Întrebat dacă Rusia va mai supune România la astfel de teste, Băsescu a răspuns: „Categoric da. În orice caz, România trebuie să fie pregătită să demonstreze și aliaților din NATO că e capabilă să-și apere în primă instanță, cu forțe proprii, spațiul aerian. Și, hai să fim cinstiți, dacă luăm informațiile date de ministrul Apărării, că drona a zburat la 300 de metri altitudine, ce Dumnezeu faci cu un F16 sau cu un Rafale care zboară cu 700-800 de kilometri pe oră, la o altitudine de 300 de metri? Chiar riști aeronava. Deci cred că avem probleme majore în a ne stabili proceduri de intervenție. Eu aș fi deplasat în zonă sau aș fi cerut de multă vreme deplasarea în zonă a unor mijloace ale artilerii antieriene. Armata Română le are”, a subliniat el.

UPDATE După luni de zile în care a fost foarte atent în legătură cu termenii pe care-i folosește în ecuația Rusia – Ucraina, președintele american Donald Trump a decis, în sfârșit, să catalogheze Rusia drept agresor în relația cu țara vecină, transmite Mediafax. „8.000 de soldați au murit săptămâna asta, din ambele țări. Mai mulți din Rusia, dar atunci când ești agresor pierzi mai mult”, a declarat acesta duminică în fața reporterilor. „Am oprit șapte războaie și am crezut că acesta va fi ușor pentru mine, dar s-a dovedit a fi dificil”, a comentat Trump duminică, „Cred că trebuie să fac toată treaba de vorbitor. Zelenski și Putin se urăsc. Se ursăc atât de mult, încât nu pot respira”. Trump se gândește să înăsprească sancțiunile impuse asupra Rusiei, dar cere și Europei să participe refuzând să mai cumpere petrol din Rusia. „Nu vreau (ca țările europene n.red.) să cumpere petrol. Și sancțiunile pe care le pun nu sunt suficient de dure”.

UPDATE Starlink, serviciul de internet prin satelit deţinut de Elon Musk, a suferit o întrerupere globală luni, care a afectat inclusiv linia frontului din Ucraina, relatează Kyiv Independent, conform News.ro. Serviciul a devenit vital pentru spitale, şcoli şi unităţi militare de pe linia frontului din toată Ucraina. „Starlink este din nou nefuncţional pe întreaga linie a frontului”, a scris pe Telegram comandantul ucrainean al războiului cu drone, Robert Brovdi. Downdetector, platforma care urmăreşte întreruperile de serviciilor de telecomunicaţii, a raportat zeci de mii de reclamaţii ale utilizatorilor din întreaga lume. Compania a declarat că investighează cauza.

UPDATE Bătrânul troc este din ce în ce mai folosit în comerțul exterior al Rusiei, pentru prima dată din anii 1990, în contextul în care companiile care încearcă să eludeze sancțiunile occidentale schimbă grâu pentru automobile chinezești și semințe de in pentru materiale de construcție, transmite Reuters, conform Agerpres. Chiar dacă Rusia își intensifică schimburile comerciale cu China și India, revenirea trocului arată cât de mult a distorsionat războiul din Ucraina relațiile comerciale pentru cel mai mare producător mondial de resurse naturale, la trei decenii după prăbușirea Uniunii Sovietice din 1991, care a marcat debutul integrării economice a Rusiei cu Occidentul.

UPDATE Rusia a pierdut aproximativ 1.095.520 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, pe 24 februarie 2022, a raportat, luni, Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei, transmite News.ro. Numărul include 910 victime în rândul forţelor ruse în ultima zi.
 Conform raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 11.184 de tancuri, 23.269 de vehicule blindate de luptă, 61.698 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 32.784 de sisteme de artilerie, 1.488 de sisteme de lansare multiplă a rachetelor, 1.217 sisteme de apărare aeriană, 422 de avioane, 341 de elicoptere, 59.409 drone, 28 nave şi bărci şi un submarin.

UPDATE Rusia a avertizat luni țările europene că va acționa împotriva oricărui stat care va încerca să îi confiște activele, după apariția unor informații potrivit cărora Uniunea Europeană ia în calcul ideea de a cheltui active rusești înghețate pentru a sprijini Ucraina, transmite Reuters, conform HotNews. „Dacă asta se întâmplă, Rusia va urmări până la sfârșitul secolului statele UE, precum și pe degenerații europeni de la Bruxelles și statele UE individuale care încearcă să ne confiște proprietatea”, a amenințat pe Telegram fostul președinte rus Dmitri Medvedev. Rusia va urmări statele europene „prin toate mijloacele posibile” și în „toate instanțele internaționale și naționale posibile”, dar și „în afara instanțelor”, a declarat Medvedev, care ocupă funcția de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei. El a fost decorat cu o zi în urmă de președintele Vladimir Putin, cu ocazia împlinirii vârstei de 60 de ani. Rusia susține că orice confiscare a activelor sale echivalează cu un furt comis de Occident și va submina încrederea în obligațiunile emise de țările europene, dar și SUA. Tot luni, Medvedev a ironizat și noua misiune pentru întărirea flancului estic lansată de NATO, anunțată după ce drone rusești au intrat în spațiul aerian al Poloniei miercurea trecută. „M-a amuzat și puternica inițiativă europeană ‘Gardianul estic’. Se pare că asta este tot ce a mai rămas din ‘Coaliția de Voință‘”, a scris Medvedev pe canalul său de Telegram, referindu-se la statele care și-au exprimat disponibilitatea de a trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina după încheierea conflictului. Oficialul rus a amenințat că țara sa va intra într-un conflict direct cu alianța nord-atlantică dacă forțele NATO vor doborî dronele rusești. „Dar, vorbind serios, punerea în aplicare a ideii provocatoare a celor de la Kiev și a altor idioți de a crea o ‘zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei’ și posibilitatea ca țările NATO să doboare dronele noastre vor însemna un singur lucru: războiul NATO cu Rusia”, a mai spus fostul președinte rus.

UPDATE Ambasada Rusiei în România susţine că incidentul cu drona intrată în spaţiul aerian românesc este „o provocare intenţionată a regimului de la Kiev”, care „încearcă disperat să implice alte state europene într-o aventură militară periculoasă împotriva Federaţiei Ruse. „Ministerul Apărării al României a descoperit un alt OZN (obiect zburător neidentificat) în spaţiul aerian al ţării şi s-a grăbit să anunţe că ar fi vorba de o dronă rusească”, afirmă Ambasada Rusiei în România. În legătură cu convocarea ambasadorului Rusiei la MAE, Ambasada Rusiei precizează că protestul părţii române, care l-a convocat la MAE pe ambasadorul rus la Bucureşti, „a fost respins ca fiind nefondat şi nejustificat”, având în vedere „lipsa unei confirmări obiective a provenienţei ruseşti a aparatului zburător”, transmite News.ro. Sursa citată menţionează că, în cursul discuţiei, „niciuna dintre întrebările adresate cu privire la identificarea dronei care ar fi pătruns în spaţiul aerian român nu a primit un răspuns concret şi convingător”.  „Având în vedere lipsa unei confirmări obiective a provenienţei naţionale a aparatului zburător, protestul părţii române a fost respins ca fiind nefondat şi nejustificat”, menţionează comunicatul. Potrivit aceleiaşi surse, ambasadorul a subliniat că „toate circumstanţele” indică faptul că, „în realitate, a avut loc o provocare intenţionată a regimului de la Kiev, care, temându-se de un eşec militar inevitabil şi de răspunderea pentru crimele comise atât împotriva poporului rus, cât şi a celui ucrainean, încearcă disperat, prin orice mijloace, să implice alte state europene într-o aventură militară periculoasă împotriva Federaţiei Ruse”.

UPDATE Lideri ai Uniunii Europene și-au exprimat duminică solidaritatea cu România, după intrarea unei drone ruse în spațiul aerian al țării noastre. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că prezența dronelor rusești în spațiul aerian românesc reprezintă o „încălcare flagrantă” a suveranității europene, în timp ce Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a numit-o o „escaladare imprudentă”. „Incursiunea Rusiei în spațiul aerian românesc constituie încă o dată o încălcare flagrantă a suveranității UE și o amenințare gravă la adresa securității regionale”, a declarat Von der Leyen pe platforma X. „Lucrăm îndeaproape cu România și cu toate statele membre pentru a proteja teritoriul UE”, a continuat șefa executivului european, încheind cu un mesaj în limba română: „Suntem solidari cu România”. La rândul său, Kallas a menționat că această „încălcare inacceptabilă a suveranității unui stat membru al UE” reprezintă o „escaladare imprudentă”.
„Încălcarea spațiului aerian românesc de către drone ruse este o încălcare inacceptabilă a suveranității unui stat membru al Uniunii Europene”, a scris Kaja Kallas pe X. „Această escaladare imprudentă amenință securitatea regională. Ne exprimăm solidaritatea cu România”, a adăugat șefa diplomației europene.

UPDATE Experți militari și reprezentanți ai societății civile au cerut implementarea imediată a proiectului european „Skyshield” din cauza incursiunii dronelor rusești în Polonia și România. Conform previziunilor experților, 120 de aeronave aliate vor fi suficiente pentru a îndeplini această misiune în etapa inițială, scrie Le Monde, conform Adevărul. „Acesta nu este un «incident». Este un test deliberat al apărării europene și un avertisment serios. Kremlinul nu se mai mulțumește să atace Ucraina: ne expune vulnerabilitățile. Confruntată cu această realitate, Europa nu se poate baza pe o strategie de apărare care se reduce la doborârea dronelor care rătăcesc pe teritoriul său”, se arată în articol. Potrivit experților, europenii ar trebui să schimbe această logică și să mute apărarea într-o etapă anterioară: este crucial să se protejeze Ucraina și populația sa civilă prin interceptarea amenințărilor din spațiul aerian ucrainean înainte ca acestea să ajungă la granițele europene.

UPDATE Președintele american, Donald Trump, a cerut duminică țărilor europene să își înăsprească sancțiunile împotriva Moscovei și a repetat solicitarea ca acestea să înceteze achiziționarea de petrol din Rusia ca măsură de presiune pentru a pune capăt războiului din Ucraina, informează luni EFE, conform Agerpres. „Europa cumpără petrol din Rusia. Nu vreau să cumpere petrol, iar sancțiunile pe care le impune nu sunt suficient de dure. Sunt dispus să impun sancțiuni, dar va trebui să le înăsprească proporțional cu ceea ce fac eu”, a declarat președintele Trump reporterilor în New Jersey.

UPDATE Donald Trump consideră că relația problematică dintre Volodimir Zelenski și Vladimir Putin face aproape imposibilă negocierea directă în vederea opririi războiului din Ucraina, transmite Mediafax. Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a spus că se îndoiește că ar exista discuții directe între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele rus Vladimir Putin, din cauza conflictului personal dintre ei. „Credeam că va fi ușor pentru mine. Dar s-a dovedit a fi dificil”, a transmis Trump, citat de Ukrainska Pravda. „Ura dintre Zelenski și Putin este de neînțeles”, a mai spus președintele american.

UPDATE Rusia încearcă să răscumpere sistemele sale de apărare aeriană de la un membru NATO. Moscova ar fi abordat Turcia cu o propunere de răscumpărare a sistemelor de apărare aeriană S-400 pe care le-a vândut Ankarei în 2019, pe fondul penuriei de stocuri și al creșterii cererii din partea țărilor terțe, a raportat mass-media turcă Nefes. Știrea a fost raportată pentru prima dată de publicația turcă Nefes și nu a fost confirmată oficial de Ankara, deși Militarnyi, un site de știri ucrainean specializat în probleme militare, a declarat că surse indică o „atitudine pozitivă” față de propunerea Moscovei în rândul oficialilor turci, scrie TVPWorld, conform Digi24.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a evidențiat duminică seară importanța dronelor în apărarea țării sale împotriva invaziei ruse și i-a oferit Alianței Nord-Atlantice sprijin în contracararea dronelor ruse, transmite DPA, conform Agerpres. „Cele mai eficiente sancțiuni - sancțiunile care funcționează cel mai repede - sunt incendiile din rafinăriile de petrol rusești, la terminalele lor și în depozitele de petrol”, a spus șeful statului ucrainean în mesajul său video cotidian, referindu-se la o serie de atacuri ucrainene cu drone contra sectorului petrolier rusesc.