17 septembrie 2025, ora 11:07

Alexandru Oprea și-a dat demisia de la șefia Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU). Decizia a fost aprobată la ședința de astăzi a Guvernului și intră în vigoare de la data de 17 septembrie 2025.

În timpul mandatului său, „s-a asigurat un salt calitativ al capacităților naționale pe domeniul protecției civile, transformând IGSU într-un actor activ pe plan internațional, bine integrat în mecanismele europene, pregătit să răspundă eficient la situațiile de urgență atât la nivel național, cât și internațional”, a declarat ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin.

Colonelul Alexandru Oprea a fost numit pe 12 ianuarie 2022 în funcția de șef al IGSU, după demisia lui Mihail Harabagiu. Anterior, acesta deținuse funcția de secretar de stat al Ministerului Afacerilor Interne, având o experiență de peste 23 de ani în domeniul managementului situațiilor de urgență și excepționale.

În locul său a fost propus Aurel Baciu, iar candidatura acestuia a fost susținută de membrii Guvernului.

Baciu are o experiență vastă în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, iar pe durata mandatului de cinci ani la conducerea IGSU, acesta „va accelera și fortifica capacitățile funcționale de interoperabilitate și management operațional în domeniul protecției civile și al gestionării situațiilor de urgență”.

Numirea va intra în vigoare de la 18 septembrie 2025.

18 decembrie 2025, ora 22:16

Audierea martorilor lui Plahotniuc a continuat astăzi cu fostul guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, dar și a lui Ion Ropot, administrator special la Banca de Economii, suspendat ulterior din funcție. Cei doi, care mai au și statut de învinuit în dosarul fraudei bancare, au insinuat că atunci când s-a furat miliardul structurile financiar-bancare erau conduse de oamenii PLDM. Declarația l-a făcut să zâmbească pe Vlad Filat, care a venit neinvitat la ședința de judecată a lui Plahotniuc.

Audierea lui Dorin Drăguțanu a durat aproximativ patru ore. După ce l-a salutat discret pe Plahotniuc, fostul guvernator BNM a început să răspundă la întrebările adresate de acesta. 

Drăguțanu a încercat să convingă instanța că Banca de Economii era o structură influențată puternic de factorul politic și că se întâmpla ca unele credite să fie oferite și prin telefon, la indicația unor politicieni. Fostul guvernator mai spune că BEM păstra prea multe depozite în Federația Rusă, fenomen ce i-a ajutat mult pe cei care au devalizat sistemul. 

Drăguțanu nu a dat nume, dar a ținut să precizeze că PLDM a fost forța politică ce controla la acea vreme structurile financiare. Tot Drăguțanu a încercat să îl convingă pe procuror că Ilan Șor avea o reputație bună în trecut, tocmai de asta, în 2014, chiar el i-a semnat scrisoarea prin care l-a făcut membru al administrației Băncii de Economii. 

Mărturii a făcut și Ion Ropot care a fost administrator special, pus în funcție de Banca Națională la Banca de Economii, preluând gestiunea băncii. Și el are statut de învinuit în același dosar, iar procurorul precizează că acesta a confirmat în instanță ilegalitățile comise în patru luni când acesta a activat în calitate de administrator.

Totodată, procurorul precizează că declarațiile martorilor sunt generale și nu se referă la obiectul cauzei. Deși au fost aruncate săgeți spre Filat care a fost prezent în ședință, martorii încercând să spună că amestecul politicului din acea perioadă în sistemul bancar ar fi produs criza, liderul PLDM nu a putut să se expună. Mai târziu acesta a făcut declarații în fața presei.

Totuși apărătorii lui Plahotniuc spun că informațiile comunicate de martori demonstrează nevinovăția clientului lor.

Plahotniuc a fost extrădat autorităților de la Chișinău pe 25 septembrie. În prima ședință de judecată la care a fost prezent, acesta s-a declarat nevinovat în dosarul „furtul miliardului” și a declarat că vrea să „facă lumină” în frauda bancară. Deși voia audiați 164 de martori, judecătorii au acceptat doar 27.