Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, se află miercuri la Kiev, într-o vizită menită să transmită un semnal politic clar în contextul în care șeful ONU avertizează că șansele pentru pace sunt tot mai reduse. În același timp, cancelarul german Friedrich Merz a acuzat Rusia că testează limitele NATO, iar generalul american Philip Breedlove a numit baza de la Mihail Kogălniceanu „Ramsteinul Estului”, un punct-cheie în arhitectura de securitate regională.

Pe front, armata ucraineană acuză Moscova de o misiune de sabotaj în Donețk, desfășurată de trupe deghizate în civili și ascunse în casele localnicilor. Volodimir Zelenski avertizează că Rusia pregătește două noi ofensive de amploare în această toamnă, în timp ce riscurile din jurul centralei de la Zaporojie rămân ridicate, potrivit AIEA.

UPDATE Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, se află miercuri la Kiev pentru a exprima sprijinul constant și ferm al Europei pentru Ucraina, informează legislativul european într-un comunicat, conform Agerpres.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat marți acuzațiile României privind interferența Rusiei în alegerile prezidențiale. Peskov a comparat situația din România cu cea din SUA spunând că și Washingtonul a acuzat în mod fals Rusia că a intervenit în alegerile americane, transmite Mediafax. „Nu, nu corespund (adevărului n.r.). Să ne amintim cum Washingtonul a acuzat Rusia că a intervenit în alegerile (din 2016 n.r.), că a încercat să destabilizeze și așa mai departe, apoi ei înșiși au recunoscut că nu era adevărat. În cazul României, este exact la fel”, a spus Dmitri Peskov.

UPDATE O unitate militară ucraineană a acuzat forțele ruse că au desfășurat o misiune de sabotaj în estul Ucrainei, deghizate în civili. Într-o postare pe serviciul de mesagerie Telegram, Corpul 11 al Armatei Ucrainei a declarat că trupele ruse au folosit și civili ucraineni ca „scuturi umane”, ascunzându-se în reședințe private, scrie TVPWorld, conform Digi24. „Ocupanții ruși au recurs din nou la o încălcare gravă a dreptului internațional umanitar. Inamicul... deghizat în civili, a încercat să se infiltreze... și să desfășoare acțiuni de sabotaj în spatele forțelor de apărare ucrainene”, se arată în postare.

UPDATE Atacul cu drone lansat săptămâna trecută de Rusia asupra Poloniei a readus în atenție un concept geopolitic folosit adesea pentru a descrie strategia Kremlinului: „tactica salamului”. Ea presupune atingerea unor obiective majore prin pași mici și calculați, astfel încât să nu provoace o reacție rapidă sau dură din partea adversarului.„Ei înțeapă. Dar cu asta se ocupă ei”, a spus fostul premier britanic Boris Johnson, la două zile după atac, într-un interviu pentru Kyiv Independent. Specialiștii amintesc că Rusia a aplicat această strategie încă din 2014, când a anexat ilegal Crimeea și a ocupat părți din regiunile Donețk și Lugansk. Reacția Occidentului a fost slabă, ceea ce a transmis Kremlinului semnalul că escaladarea ar putea trece nepedepsită. Opt ani mai târziu, Moscova a declanșat invazia pe scară largă a Ucrainei. Aceeași tactică a fost folosită și în alte spații post-sovietice. Transnistria a rămas sub influența Moscovei după conflictul din anii ’90, iar Abhazia s-a transformat într-un stat-marionetă după războiul ruso-georgian.

UPDATE Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunţat, marţi, că echipa sa de la centrala nucleară din Zaporojie, din sud-estul Ucrainei, controlată de Rusia, a auzit bombardamente în apropierea amplasamentului şi a observat fum negru ridicându-se din trei locaţii din apropiere, transmite Reuters, conform News.ro. Echipa agenţiei de supraveghere nucleară a ONU a fost informată că mai multe obuze de artilerie au lovit o zonă din afara perimetrului centralei, la aproximativ 400 m de depozitul de combustibil diesel din afara amplasamentului, a anunţat AIEA într-un comunicat. „Deşi nu au fost raportate victime sau daune materiale, incidentul a subliniat încă o dată pericolele constante la adresa siguranţei şi securităţii nucleare”, a declarat directorul general al AIEA, Rafael Grossi.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, în pofida costurilor legate de războiul cu Rusia, salarii mai mari pentru profesori și burse pentru studenții ucraineni pentru anul viitor, transmite Adevărul. „Am ordonat ca toate obligațiile sociale ale statului nostru să fie îndeplinite în totalitate şi ca sprijinul pentru oameni să fie sporit”, a spus el într-un mesajul video publicat marți.

UPDATE Șeful guvernului german a reacționat după evenimentele de săptămâna trecută, când drone rusești au ajuns deasupra Poloniei și României, într-un interval de doar câteva zile, scrie Reuters, conform HotNews. Încălcarea spațiului aerian polonez și românesc de către Rusia face parte dintr-o tendință de lungă durată de testare a limitelor și sabotaj din partea președintelui Vladimir Putin, a declarat miercuri cancelarul german Friedrich Merz. „Rusia dorește să destabilizeze în mod insidios societățile noastre libere”, a declarat Merz în fața camerei inferioare a parlamentului, Bundestagul, afirmând că un acord de pace în războiul din Ucraina nu poate fi încheiat în detrimentul suveranității politice și integrității teritoriale a Kievului. „O pace dictată, o pace fără libertate, l-ar încuraja pe Putin să caute următoarea țintă”, a adăugat Merz.

UPDATE Forțele ruse se pregătesc pentru încă două ofensive la scară largă, după trei campanii eșuate anul acesta, a avertizat președintele Volodimir Zelenski. Declarațiile vin după relatări potrivit cărora președintele rus Vladimir Putin le-ar fi spus oficialilor americani că intenționează să cucerească întreaga regiune Donbas, notează Kyiv Independent, conform Digi24. „Se pregătesc pentru încă două operațiuni ofensive în această toamnă”, a spus Zelenski într-un interviu acordat Sky News, publicat marți. „Au fost deja trei dintre ele și mai urmează două campanii ofensive grele”.

UPDATE Cotaţiile petrolului au crescut marţi cu peste un dolar pe baril, pe fondul îngrijorărilor că livrările ruseşti ar putea fi perturbate de atacurile cu drone lansate de Ucraina asupra porturilor şi rafinăriilor, în timp ce investitorii aşteaptă decizia Rezervei Federale (Fed) privind dobânda de politică monetară, transmite Reuters, conform News.ro. Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au avansat cu 1,01 dolari, sau cu 1,5%, până la 68,45 dolari pe baril. Ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu 1,21 dolari, sau cu 1,9%, până la 64,51 dolari pe baril. Monopolul rusesc al conductelor Transneft a avertizat producătorii că ar putea fi nevoiţi să reducă producţia după atacurile Ucrainei asupra porturilor de export şi rafinăriilor, au declarat trei surse din industrie.

UPDATE Marina bulgară a distrus o dronă acvatică pe care a găsit-o avariată în largul Mării Negre, la 80 de kilometri est de Varna, a anunțat marți Ministerul Apărării din Bulgaria, fără a specifica dacă aeronava era rusească sau ucraineană, transmite EFE, conform Agerpres. Ministerul bulgar a declarat într-un comunicat că aparatul a fost localizat luni, inspectat și ulterior distrus, fără a se observa nicio explozie secundară.

UPDATE Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, consideră că există puţine şanse pentru o încheiere rapidă a războiului din Ucraina, în urma întâlnirii din august între preşedintele american Donald Trump şi omologul său rus Vladimir Putin. „Nu sunt optimist în ceea ce priveşte un progres pe termen scurt în procesul de pace din Ucraina”, a declarat Guterres pentru jurnalişti la New York, conform Digi24. El a afirmat că poziţiile Kievului şi cele ale Moscovei sunt în prezent în mare parte ireconciliabile, Ucraina dorind să-şi menţină integritatea teritorială, în timp ce Rusia încearcă să păstreze zonele întinse din Ucraina ocupate de armata sa. „Mă tem că am putea fi martorii acestui război care va continua cel puţin pentru o perioadă”, a mai spus Guterres.

UPDATE Primele pachete de ajutor cu arme din partea administrației președintelui american Donald Trump pentru Ucraina au fost aprobate și ar putea fi livrate în curând, pe măsură ce Washingtonul reia trimiterea de arme către Kiev - de data aceasta în baza unui nou acord financiar cu aliații, au declarat pentru Reuters două surse familiarizate cu situația. Aceasta este prima utilizare a unui nou mecanism dezvoltat de SUA și aliați pentru a furniza Ucrainei arme din stocurile Statelor Unite folosind fonduri de la țările NATO. Subsecretarul Apărării pentru Politică, Elbridge Colby, a aprobat până la două livrări de câte 500 de milioane de dolari în cadrul noului mecanism numit Lista Prioritară a Cerințelor Ucrainei, cunoscută sub acronimul PURL, au spus sursele, conform Agerpres.

UPDATE Generalul Philip Breedlove, fost Comandant Suprem Aliat al NATO, a explicat într-un interviu acordat publicației ucrainene Kyiv Post de ce baza de la Mihail Kogălniceanu are un rol esențial în confruntarea cu agresiunea rusă și în asigurarea păcii în Ucraina, transmite Mediafax. Cheia logistică a oricărei viitoare misiuni de menținere a păcii în Ucraina nu se află pe linia frontului, ci la sute de kilometri distanță, în România, afirmă generalul american Philip Breedlove.Generalul american a declarat într-un interviu pentru Kyiv Post că bazele aeriene strategice ale României ar fi „absolut critice” pentru orice forţă internaţională la scară largă care vizează stabilizarea unei Ucraine post-conflict.  Breedlove face parte în prezent din consiliul de conducere al think-tank-ului american Saratoga Foundation. Breedlove se referă la Mihail Kogălniceanu drept „Ramsteinul Estului”, făcând trimitere la uriașa bază aeriană americană din Germania, care a reprezentat de mult timp un hub central pentru operațiunile de luptă ale NATO.

UPDATE Ministerul Apărării din Lituania a inaugurat prima dintr-o serie de nouă şcoli răspândite în toată ţara la graniţa cu Rusia, unde copiii de la vârsta de 10 ani şi adulţii vor fi instruiţi în pilotarea, asamblarea şi programarea dronelor, relatează Reuters, conform Digi24. „Este vorba de dezvoltarea capacităţilor de apărare militară, un obiectiv pe care Lituania îl ia foarte în serios, datorită apropierii sale de Rusia şi Belarus”, a declarat viceministrul apărării, Tomas Godliauskas. Copiii şi ceilalţi elevi vor învăţa să piloteze drone FPV (cu vedere individuală), quadricoptere şi monoposturi, a explicat profesorul Mindaugas Tamosaitis.

UPDATE Estonia va săpa aproape 40 de kilometri de şanţuri antitanc de-a lungul frontierei sale sud-estice, pe care o împarte cu Rusia, în următorii doi ani, relatează televiziunea publică ERR, conform News.ro. Este vorba despre un proiect de fortificare a graniţelor şi de consolidare a apărării statelor baltice. Operaţiunile au început deja. „Avem deja un obstacol natural important în nord-estul Estoniei, râul Narva, şi în est, lacul Peipus. În sud-est, pentru a opri inamicul, planul prevede construirea a 40 de kilometri de şanţuri antitanc. Adică pe toată lungimea frontierei, acolo unde este necesar”, a declarat Ainar Afanasjev, locotenent-colonel în cadrul Statului Major General al Forţelor de Apărare Estoniene.

UPDATE Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marți că a discutat cu președintele SUA, Donald Trump, cu privire la măsuri suplimentare pentru întărirea sancțiunilor împotriva Rusiei, în vederea încheierii războiului din Ucraina, relatează AFP, conform Agerpres. „Am avut o conversație plăcută cu (Donald Trump) privind consolidarea eforturilor noastre comune de a crește presiunea economică asupra Rusiei prin măsuri suplimentare”, a precizat președinta Comisiei Europene pe platforma X.