Toamna este sezonul în care gospodarii își pregătesc vinul de casă, însă procesul de fermentare aduce cu sine riscuri serioase pentru sănătate. Intoxicațiile cu dioxid de carbon, un gaz incolor și inodor, pot avea consecințe grave, inclusiv fatale, dacă nu sunt respectate măsurile de siguranță. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a lansat o campanie de prevenire și informare, vizitând casele din țară pentru a avertiza populația.
Pe Petru Carabut din orașul Durlești l-am surprins în timp ce punea vinul la fermentare. Rețeta a moștenit-o de la tatăl său pe vremea când era flăcău, iar în timp, a devenit o tradiție să prepare în fiecare toamnă tulburelul, pe care îl va savura cu familia și prietenii.
„Procesul nu se începe de la produsul poamei. Se începe de la curățare, stropire, cultivare, ,mai multe procese. Apoi merge procesul de colectare, procesul de fărâmițare, îl fărmițez fără boțuri, fără ruguri, îl pun în cadă, în butoi, în ce am, se fermentează, după aia îl dăm în beci. Acesta este tot lucrul care îl facem timp de un an de zile” , a menționat gospodarul, Petru Carabut.
Pentru că știe că procesul de fermentare a vinului poate fi periculos, gospodarul și-a creat toate condițiile necesare.
„Vinul îl fac de zeci de ani. Cantitatea anuală cam 2-3 tone, îl depozitez în 2 camere, aici, și în camere mai din față. Am 4 căi de ventilare, plus mai fac siguranță la orice butoi, așa fac la toate capacele mici, la cele mari am alte metode. Intrpduc un furtun aici și îl pun în apă ca să nu iașă dioxidul de carbon. Deci, protejez cu ventilare și cu siguranța de la capace”, a subliniat gospodarul, Petru Carabut.
Astăzi a fost dat și startul campaniei de informare și prevenire a cazurilor de intoxicație cu dioxid de carbon emanat în urma procesului de fermentare a vinului. Angajații de la IGSU ne-au spus că beciul din gospodăria lui Petru Carabut, servește drept model de siguranță pentru alți gospodari.
„Suntem într-un beci înfundat acum, sub cota 0, sub pământ, ceea ce presupune că necesită să fie asigurat cu aerisire. În cazul de față putem vedea că sunt prezente 2 tipuri de ventilări, este și cea forțată, prin intermediul unui ventilator, dar este prezentă și ventiarea naturală. În linii generale, putem considera că este un beci bine pregătit pentru a trece cu brio procesul de fermentare a vinului”, a punctat șeful adjunct al Direcției Generale Prevenție, Ștefan Bostan.
Dioxidul de carbon este un gaz fără miros și culoare, imposibil de sesizat de către oamenii care intră în contact cu acesta. Printre simptomele intoxicației cu dioxid de carbon se regăsesc: durerile de cap apărute brusc și stările de amețeală, greață și leșin. În cazurile grave, intoxicația poate deveni fatală. Pentru a preveni astfel de tragedii, salvatorii de la IGSU vin cu un set de recomandări.
„Cu 3-5 ore înainte de a intra în beci, trebuie să lăsăm ușile larg deschise. Pe aprcursul zilelelor, următoarea etapă, cu o oră îninte de a intra în subsol sau în beci, trebuie deschide ușile larg, în așa fel ca aerisirea să fie permamentă. După care, este efectul lumânării. Deci, lumânarea este aprinsă la 3 poziții. În cazul în care lumânarea se stinge, trebuie să înțelegem că este o concentrație sufiecientă de dioxid de carbon care ne poate pune viața în pericol”, a menționat ofițerul de presă IGSU, Liliana Pușcașu.
În ultimii ani se atestă o scădere a numărului de decese cauzate de intoxicația cu dioxid de carbon, iar anul acesta, din fericire, nu a fost înregistrată nicio victimă. Ultimul caz s-a produs anul trecut, la Sadova, când un fost primar și soția sa au murit intoxicați cu gazele toxice.
