18 septembrie 2025, ora 11:45

Ambasadorul Republicii Moldova la București, Victor Chirilă, a declarat că există „un război hibrid total nemilos”, declanșat de Federația Rusă împotriva țării noastre. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu acordat Agerpres.

„Da, este un război total împotriva Republicii Moldova, declanșat de Federația Rusă, un război hibrid total, nemilos și se folosesc toate pârghiile, se folosesc mai multe instituții care nu ar trebui să se implice în astfel de acțiuni, care ar trebui să se conducă în interesul Republicii Moldova, mă refer și la biserică, o parte din biserică, nu toată biserica, Biserica Ortodoxă care este sub Patriarhia Moscovei, trebuie să menționez acest lucru, anumite partide politice pe care nu vreau să le menționez aici, dar lumea le știe și persoane private care se implică în astfel de acțiuni, inclusiv vedem o îngemănare a unor partide politice cu cercuri criminale, deci lucruri deja stabilite, documentate de autoritățile noastre, care investighează aceste legături”, a declarat diplomatul.

Victor Chirilă a afirmat că alegerile parlamentare ce se apropie în Republica Moldova reprezintă un moment crucial pentru viitorul nostru european.

„28 septembrie este o zi foarte importantă pentru Republica Moldova. Decidem viitorul pentru decenii. Vom decide dacă continuăm să mergem spre Uniunea Europeană, să ne integrăm tot mai mult cu România și să ne regăsim împreună cu România în Uniunea Europeană - un obiectiv care poate fi realizat în următorii patru - cinci ani. Sper foarte mult că cetățenii vor lua decizia corectă și îi invit, indiferent ce opinie au, să participe la alegerile parlamentare din 28 septembrie. În primul rând mă adresez cetățenilor Republicii Moldova, stabiliți permanent sau temporar în România: ieșiți și vă exprimați voința cu privire la viitorul țării noastre”, a spus ambasadorul Republicii Moldova la București.

Astfel, pentru scrutinul electoral actual, vor fi deschise 23 de secții de votare, „cel mai mare număr de când se organizează alegerile democratice în Moldova”.

În contextul votului în diasporă, diplomatul a subliniat că aceasta „este cea mai activă parte a societății noastre” și că este pentru prima dată atacată de războiul hibrid al Federației Rusiei.

„Și acest atac este îndreptat de această dată nu doar împotriva cetățenilor Republicii Moldova, care locuiesc în Republica Moldova, dar și împotriva celor din diaspora. Se încearcă dezbinarea diasporei, se încearcă a le inocula neîncrederea în instituții, neîncrederea în Republica Moldova, neîncredere în politica de integrare europeană a Republicii Moldova, neîncrederea în valorile Uniunii Europene. Mai mult decât atât, se încearcă cumpărarea voturilor inclusiv în diaspora și deja avem semnale concrete - inclusiv din România, inclusiv din Franța, din Germania - că se încearcă cumpărarea acestor voturi”, a mai declarat Chirilă.

18 decembrie 2025, ora 20:25

Parlamentul Moldovei propune un moratoriu pentru fermierii afectați de secetă. Un proiect de lege privind suspendarea urmăririi silite a bunurilor acestora pentru perioada 2024-2025 a fost votat în prima lectură de 88 de deputați.

Potrivit unui comunicat emis de Legislativ, moratoriul se va aplica pe o perioadă de 12 luni și va viza fermierii mici și micro, fidejusorii, membrii gospodăriilor țărănești, precum și alte persoane responsabile solidar pentru obligațiile debitorului. În această perioadă, vor fi suspendate măsurile de executare silită asupra bunurilor fermierilor, precum și calcularea dobânzilor și penalităților. 

Totodată, fermierii vor putea folosi bunurile agricole sechestrate în procesul de producție, iar recolta obținută va putea fi valorificată pentru achitarea datoriilor către creditori.

„Pentru a beneficia de aceste prevederi, fermierii trebuie să întrunească cumulativ o serie de condiții. Aceștia trebuie să fie încadrați în categoria fermierilor micro sau mici, să nu se afle în procedură de faliment sau lichidare și să nu fie incluși în lista de interdicție a subiecților subvenționării a Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură. De asemenea, fermierii trebuie să dețină sau să gestioneze terenuri agricole cu o suprafață totală de cel mult 1.800 de hectare”, explică autoritățile.

Proiectul a generat discuții aprinse în Parlament între deputații PAS și cei ai opoziției.

Vasile Costiuc, liderul fracțiunii Democrația Acasă, a făcut referire la protestele fermierilor din aceste zile de la Bruxelles și a transmis un mesaj pentru cei de acasă: „Când o să fie consolidați și solidari între ei, o să pună presiune pe orice guvernare și atunci o să reușim să avem și agricultură, și siguranță alimentară, și atunci o să ne dezvoltăm”.

Colegul său de fracțiune, Sergiu Stefanco a declarat că unica soluție pentru agricultori este „să găsim împreună cu factorii de decizie mecanisme de refinanțare”.

„Legea moratoriului practic nu rezolvă nimic, pentru că legea moratoriului trebuie să vină cu mecanisme de finanțare”, consideră deputatul.

În replică, deputatul PAS și președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, a îndemnat opoziția să nu încurce, dacă nu doresc să ajute.

„O lună de zile s-a lucrat, ca să existe un proiect prin care cu adevărat să ajutăm pe cei care sunt supuși executării”, a declarat Marian, subliniind că în ultimii 4 ani „8 miliarde de lei s-au acordat agricultorilor”.

Pe perioada moratoriului, fermierii debitori vor avea anumite responsabilități. Aceștia trebuie să păstreze bunurile agricole în stare bună de funcționare, să nu le vândă sau să le folosească drept garanții și să permită executorului judecătoresc să le verifice, raportând autorităților competente orice incident care ar putea afecta integritatea sau valoarea acestora.

Proiectul de lege urmează să fie examinat în lectura a doua, în plenul Parlamentului.

TV8.md amintește că în ședința de astăzi a Parlamentului, deputații din opoziție au solicitat ca ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, să fie audiată în plenul Parlamentului.

Anterior, pe 10 decembrie, câteva zeci de fermieri din sudul țării au pichetat sediul Guvernului, în timp ce miniștrii se aflau în ședință. Agricultorii acuză autoritățile că nu iau măsuri concrete pentru a-i sprijini în fața efectelor severe ale secetei din acest an, mulți dintre ei fiind deja împovărați de datorii acumulate în anii precedenți din aceleași motive. 

Protestatarii au cerut instituirea unui moratoriu asupra executărilor silite, precum și restituirea sumelor aferente TVA-ului și accizelor și au avertizat că dacă revendicările nu vor fi luate în considerare, vor trece la un alt nivel de protest și vor scoate utilajele agricole în stradă.

Agricultorii au criticat-o dur pe ministra Catlabuga, acuzând-o de lipsă de dialog. Deși unii dintre protestatari au parcurs sute de kilometri până la capitală, demnitara nu a ieșit atunci să discute cu ei. În schimb, le-a transmis un mesaj de la tribună.

„Am gândit un concept sau un set de instrumente prin care să putem facilita activitatea acestor fermieri, să nu avem falimente în lanț și să putem prin principiul restructurării să menținem afacerile fermierilor. În contextul protestului, pot spune că îi aștept în continuare la minister”, a subliniat ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

Declarațiile ministrei nu i-a mulțumit, însă pe agricultori.