18 septembrie 2025, ora 14:10

Judecătorii Curții Constituționale pot avea două mandate, precum și carieră politic în trecut. Înalta Curte a respins sesizarea depusă în luna august de către deputatul și candidatul la parlamentare, Gaik Vartanean. Decizia a fost comunicată astăzi, în cadrul unui briefing de presă, de către președinta Curții, Domnica Manole.

Autorul a solicitat Curții să clarifice dacă un judecător constituțional are voie să dețină două mandate și să recunoască existența unor lacune legislative în procesul de selecție a magistraților. Printre deficiențele menționate se numără lipsa unui concurs public unic, absența unei comisii independente de selecție, inexistența unei proceduri obligatorii de verificare a candidaților și absența unei interdicții pentru foștii membri de partid de a accede în funcție.

„Dispoziția legală care permite 2 mandate pentru funcția de judecător al Curții Constituționale, nu contravine Constituției”, a anunțat Manole, explicând faptul că Legea supremă prevede termenul mandatului, nu și numărul acestora. Prin urmare, termenul unui mandat nu poate depăși 6 ani.

Totodată, un al doilea mandat nu ar afecta imparțialitatea Curții, precum susține autorul sesizării, întrucât durata mandatului judecătorilor nu coincide cu cea a autorităților politice.

Legat de criteriul apartenenței politice și propunerea introducerii unei perioade de interdicție, Manole a precizat că „simpla calitate de membru de partid în trecut nu poate fi considerabilă incompatibilă cu numirea, atât timp cât judecătorul renunță la această calitate până la depunerea jurământului”.

În ceea ce privește procedurile de selecție, judecătorii constituționali au subliniat că atribuția numirii revine exclusiv Parlamentului, Guvernului și Consiliului Superior al Magistraturii. Constituția nu impune legiuitorului să înființeze o comisie independentă sau să stabilească criterii unice și transparente pentru procesul de selecție.

Menționăm că judecătorii Curții Constituționale sunt numiți pentru un mandat de 6 ani, sunt independenți și se supun doar Constituției.

TV8.md amintește că magistrații Curții Constituționale, Liuba Șova, Nicolae Roșca, Sergiu Litvinenco, Domnica Manole și Ion Malanciuc, au depus jurământul pe 17 august 2025, în fața Parlamentului. 

19 decembrie 2025, ora 18:22

Vladimir Plahotniuc va afla luni dacă va petrece sărbătorile de iarnă în penitenciar. În ședința de astăzi, procurorii au cerut prelungirea arestului său cu încă 30 de zile, argumentând că acesta ar putea părăsi țara. În replică, Plahotniuc a afirmat că își dorește să fie acasă de sărbători și a dat asigurări că nu poate fugi, deoarece toate actele pe care le deținea, inclusiv cele false, se află în custodia autorităților. La ședința de azi a fost audiat, în calitate de martor al apărării, fostul deputat PLDM și ex-președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță.

Întrebat despre cauzele crizei financiare, Veaceslav Ioniță a explicat că sectorul bancar era reglementat de Banca Națională a Moldovei, iar numirile în funcții erau decise de PLDM. Deși conducea Comisia pentru economie în Parlament, Ioniță susține că nu a fost la curent cu detalii despre situația de la Banca de Economii. El a precizat că, la acea vreme, existau numeroase credite neperformante acumulate de-a lungul anilor, însă BNM nu intervenea, iar deputații aveau doar o înțelegere generală că „ceva se întâmplă”. 

În timpul ședinței, Ioniță a insistat că nu a primit ordine sau indicații de la inculpat.

Ioniță a declarat că, după ce statul a cedat controlul asupra Băncii de Economii, responsabilitatea principală pentru administrarea defectuoasă a creditelor i-a revenit managementului BEM și BNM. Ulterior, el a realizat o analiză după ce a observat pe pagina BNM o discrepanță de 13 miliarde de lei. Totuși, Ioniță nu a putut spune cine a fost beneficiarul acestor fonduri dispărute.

În ședința de astăzi urma să mai fie audiat și fostul viceguvernator al BNM, Ion Sturzu, care la fel are statut de bănuit în dosarul „Frauda bancară”, fiind cercetat penal pentru „participare la escrocherie și spălare de bani, ambele infracțiuni comise în proporții deosebit de mari”. Deși a fost prezent la judecătorie, avocații au precizat că martorului i s-ar fi făcut rău, motiv pentru care nu va putea depune mărturii. 

Ulterior, acuzarea a cerut prelungirea măsurii preventive de arest pe numele lui Plahotniuc, invocând mai multe riscuri.

Deși presa nu a avut posibilitatea să îi pună astăzi întrebări lui Plahotniuc, acesta s-a plâns magistraților pe condițiile din arest care nu i-ar permite să se pregătească de următoarele ședințe și că din acest motiv își dorește să întâmpine sărbătorile în libertate.

Tot în ședința de astăzi, acuzatorul de stat a informat instanța că autoritățile din Grecia au transmis lucrurile confiscate din vila închiriată de Plahotniuc la Atena. Imediat după ce a fost reținut, din locuința închiriată de fostul lider democrat au fost ridicate 17 pașapoarte și acte de identitate false din diverse țări, sisteme informatice dotate cu software special de securitate, numeroase telefoane mobile și calculatoare, dar și alte lucruri.

Decizia privind prelungirea arestului va fi pronunțată luni, în cadrul ședinței care a fost programată pentru ora 10:00. În apărarea lui Plahotniuc mai urmează să depună mărturii încă 22 de persoane, printre care Emma Tăbîrță, Vladimir Andronachi, Olga Bondarciuc, Denis Ulanov și alții.