Proteste la ONU, apeluri internaționale și acuzații grave de genocid marchează din nou diplomația globală în contextul conflictului israeliano-palestinian. Amnesty International cere încetarea sprijinului pentru presupusul „apartheid” și „genocidul din Gaza”, evrei ortodocși protestează la New York împotriva premierului Netanyahu, iar Consiliul de Securitate reia discuțiile privind o posibilă rezoluție de încetare a focului, în ciuda opoziției SUA. Papa evită să numească acțiunile Israelului „genocid”, iar UE propune măsuri comerciale drastice, blocate însă de Germania.

Între timp, Washingtonul găzduiește o premieră istorică: ministrul sirian de externe se află în prima vizită oficială în SUA după peste două decenii, iar surse diplomatice afirmă că Israelul și Siria – aflate tehnic în război – se apropie de semnarea unor acorduri militare și de securitate, până la finalul anului.

video: yt/Associated Press

UPDATE Organizația Amnesty International a lansat joi un apel către state și companii să înceteze activitățile care „contribuie direct sau indirect” la „sistemul de apartheid împotriva palestinienilor” aflați sub control israelian și la „genocidul din Gaza”, relatează AFP, conform Agerpres. ONG-ul vizează în mod specific cincisprezece companii, atât israeliene, cât și străine, pentru care „Amnesty International a adunat dovezi credibile ale contribuției lor la acțiunile ilegale ale Israelului”.

UPDATE Consiliul de Securitate al ONU se pronunţă joi din nou asupra unui text care solicită încetarea focului şi accesul umanitar în Gaza, un proiect susţinut de majoritatea membrilor care doresc să acţioneze în ciuda veto-urilor repetate ale Statelor Unite, potrivit AFP, transmite News.ro. Cei zece membri aleşi ai Consiliului au lansat discuţii pe marginea acestui proiect de rezoluţie la sfârşitul lunii august, ca reacţie la declaraţia oficială a ONU privind foametea din teritoriul palestinian devastat de războiul purtat de Israel de aproape doi ani. O primă versiune a textului cerea în principal ridicarea imediată a tuturor obstacolelor din calea accesului ajutoarelor. Însă, potrivit unor surse diplomatice, Franţa, Marea Britanie şi Rusia erau sceptice cu privire la interesul unei rezoluţii exclusiv umanitare din partea unui organism destinat menţinerii păcii şi securităţii în lume, care ar fi putut oricum să fie blocată de Statele Unite.

UPDATE Premierul israelian Benjamin Netanyahu a denunțat ferm conspirațiile online care acuză Israelul de implicare în asasinarea activistului conservator american Charlie Kirk, subliniind că acestea ar putea fi propagate cu sprijin financiar din Qatar, transmite Mediafax. Într-un mesaj video publicat pe platforma X, Netanyahu a respins acuzațiile pe care le-a numit „o minciună monstruoasă și scandaloasă”. Premierul israelian a subliniat că nu există nicio legătură între Israel și moartea lui Charlie Kirk, amintind că activistul era un susținător constant al statului evreu și un prieten personal.

UPDATE Peste două sute de evrei ortodocși din New York au protestat, miercuri, împotriva prim-ministrului israelian, Benjamin Netanyahu, care va participa săptămâna viitoare la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite și au denunțat „genocidul din Gaza pe care îl comite”, informează joi EFE, conform Agerpres. O mare de bărbați îmbrăcați în negru, cu costume și pălării tradiționale hasidice, au manifestat în fața consulatului Israelului din Manhattan și apoi au mărșăluit spre clădirea ONU, situată în apropiere, purtând pancarte prin care revendicau separarea între statul Israel și religia iudaică. „Vine la ONU reprezentând religia iudaică, poporul evreu din întreaga lume, dar acest lucru este total fals. Toate crimele sale, genocidul din Gaza pe care îl comite, nu sunt în numele nostru”, a declarat pentru EFE rabinul Yitzchok Deutsch de la organizația Naturei Karta (Evrei uniți împotriva sionismului).

UPDATE Arabia Saudită şi Pakistanul, care deţine arme nucleare, au semnat miercuri seara un pact de apărare reciprocă, consolidând semnificativ un parteneriat de securitate vechi de zeci de ani, la o săptămână după ce atacurile Israelului asupra Qatarului au răsturnat calculele diplomatice din regiune, relatează Reuters, conform News.ro. Întărirea legăturilor de apărare intervine în contextul în care statele arabe din Golf devin din ce în ce mai sceptice cu privire la fiabilitatea Statelor Unite ca garant al securităţii. Întrebat dacă Pakistanul va fi acum obligat să ofere Arabiei Saudite o umbrelă nucleară, un oficial saudit de rang înalt a declarat pentru Reuters: „Acesta este un acord defensiv cuprinzător, care include toate mijloacele militare”.

UPDATE Ghazi Hamad, unul dintre principalii lideri ai Hamas, a apărut miercuri seara pentru un interviu în direct la televiziunea qatareză Al Jazeera, devenind primul oficial de rang înalt al mişcării islamiste palestiniene care a reapărut de la atacul israelian asupra Doha pe 9 septembrie, notează AFP, conform Digi24. În acest interviu, acordat din capitala Qatarului, potrivit canalului, Hamad, cu un drapel palestinian şi unul al Hamas ca fundal, a oferit versiunea sa despre atacul din care a supravieţuit, scrie Agerpres. În acea zi, „eram în reuniune, delegaţia de negociatori şi câţiva dintre fraţii noştri (din Hamas) şi începusem să studiem propunerea americană” de armistiţiu în Gaza, a spus el. „Mai puţin de o oră mai târziu am auzit zgomotul unui bombardament puternic” şi „am plecat repede pentru că ştiam fără umbră de îndoială că era un atac israelian ţintit". „Rachetele au căzut una după alta, fără pauză: aproximativ 12 rachete în mai puţin de un minut”, a mai declarat Hamad. „Allah ne-a destinat să supravieţuim acestei agresiuni perfide împotriva noastră şi a Qatarului”, a subliniat el.

UPDATE Spania va ancheta „încălcările drepturilor omului în Gaza” pentru a sprijini Curtea Penală Internaţională, transmite Mediafax. Curtea Penală Internaţională a cerut mandate de arestare pentru oficiali israelieni pentru presupuse crime de război, a declarat joi procurorul general, conform AFP. Într-o declaraţie se menţionează că procurorul general „a emis un decret pentru crearea unei echipe de lucru însărcinate cu investigarea încălcărilor dreptului internaţional al omului în Gaza” pentru „a aduna dovezi şi a le pune la dispoziţia organismului competent, îndeplinind astfel obligaţiile Spaniei în materie de cooperare internaţională şi drepturile omului”.

UPDATE Vaticanul „nu se poate pronunța” în această etapă pentru a califica războiul purtat de Israel în Fâșia Gaza drept „genocid”, a declarat papa Leon al XIV-lea într-un interviu realizat în iulie și publicat joi, transmite AFP, conform Reuters.

UPDATE Moartea a zeci de mii de palestinieni în Fâșia Gaza i-a convins în sfârșit pe oficialii de la Bruxelles să facă eforturi mai mari să pedepsească Israelul, dar sunt șanse mici ca inițiativa să aibă succes. Principalul obstacol este chiar motorul economiei europene, Germania, care se opune planului Ursulei von der Leyen de a suspenda acordul comercial dintre UE și Israel. Comisia Europeană a propus suspendarea condițiilor comerciale preferențiale și sancționarea miniștrilor „extremiști” și a coloniștilor violenți din Israel. Anunțul a venit la doar 24 de ore după ce o comisie ONU a ajuns la concluzia că Israelul se face vinovat de „genocid” în Fâșia Gaza, acolo unde forțele israeliene au pornit o operațiune terestră majoră pentru a pune stăpânire pe întreaga enclavă palestiniană. Noul pachet de măsuri va introduce taxe pentru mai bine de o treime din mărfurile importate din Israel. Valoarea comerțului dintre UE și Israel în 2024 a fost de 42,6 miliarde de euro. Pe hârtie, impactul ar fi unul semnificativ, întrucât UE este cel mai mare partener comercial al Israelului. „Cu siguranță, acest pas va avea un cost ridicat pentru Israel”, a spus Kaja Kallas, șefa diplomației europene. În realitate, însă, propunerea nu are aproape nicio șansă să fie susținută de destule guverne europene pentru a fi implementată în viitorul apropiat – și poate nici măcar în viitorul îndepărtat, potrivit Politico, transmite Digi24.

UPDATE Avioane de luptă israeliene au lansat rachete balistice de deasupra Mării Roșii. Atacurile au vizat liderii Hamas din Qatar, săptămâna trecută, a declarat un oficial al apărării din SUA, citat de Associated Press, transmite Mediafax. Metodă folosită a fost una nouă, probabil concepută pentru a depăși apărarea aeriană a țării bogate în energie și pentru a evita intrarea în spațiul aerian al oricărei națiuni din Orientul Mijlociu.

UPDATE Ministrul sirian de externe, Asaad al-Shibani, urmează să sosească joi la Washington în prima sa vizită oficială în capitala SUA de când noii conducători islamişti au preluat puterea la Damasc, anul trecut, au declarat pentru Reuters două surse care au informaţii legate de această vizită, transmite News.ro. În timpul vizitei, prima efectuată de un ministru de externe sirian la Washington în peste 25 de ani, Shibani se va întâlni cu congresmeni americani pentru a discuta despre ridicarea sancţiunilor americane rămase, a declarat senatorul Lindsey Graham, citat de Axios.

UPDATE Siria și Israelul, aflate tehnic în stare de război, vor încheia mai multe acorduri de securitate până la sfârșitul anului, a declarat joi pentru AFP o sursă din cadrul Ministerului de Externe de la Damasc, relatează AFP, conform Agerpres. „Există progrese în negocierile cu Israelul. Vor exista mai multe acorduri până la sfârșitul anului, în primul rând acorduri militare și de securitate”, a spus sursa, care a solicitat anonimatul.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.