18 septembrie 2025, ora 23:22

Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a propus ca partidele pro-europene și unioniste, cu excepția PAS, să se retragă în favoarea unui singur concurent electoral, pentru a contracara influența rusă la alegerile din 28 septembrie. În cadrul dezbaterilor electorale „Alege Liber” de la TV8, candidatul Blocului Unirea Națiunii (BUN), Anatol Țăranu, a declarat că proiectul ar fi fost util dacă ar fi fost pus în aplicare la momentul potrivit, dar acum nu mai este realist. 

„- Să tragem la sorț, cui cade norocul acela rămâne, restul susțin acest partid ca să avem o majoritate parlamentară (…) și punem punct acestei influențe ruse în Republica Moldova? - Eu aș fi de acord cu un asemenea proiect dacă el ar fi fost realist. În politică este foarte important să urmărești niște obiective realiste, fiindcă dacă te conduci de niște obiective care sunt imaginare, de obicei, mereu obții un insucces. Astăzi, o asemenea variantă este imposibilă”.

Țăranu a admis totuși că unele partide ar putea să se retragă pe ultima sută de metri: „Asta nu înseamnă că unele partide sau unele blocuri n-ar putea să se retragă din cursa electorală și eu cred că unele așa și vor face până la urmă”. 

Totodată, reprezentatul BUN consideră că șansa unificării forțelor pro-europene a fost ratată.

„Dar eu cred că unificarea forțelor europene a fost nevoie la început și cel mai mare responsabil pentru neunificarea acestor forțe duce principalul partid europenist, care are cea mai mare autoritate, cea mai mare priză la electorat și anume ei trebuiau să vină cu această inițiativă, de a forma un front comun al tuturor forțelor pro-europene, printre care unioniștii sunt cei mai pro-europeni din toți pro-europenii Republicii Moldova”, a declarat Țăranu. 

Mihai Ghimpu a declarat că, deși susține ideea cooperării între forțele pro-europene, o eventuală alianță cu PAS ar dezavantaja unioniștii. El consideră că formațiunea de guvernământ trebuie să-și mobilizeze propriul electorat, iar un al doilea bloc, format din unioniști și alte partide pro-europene, ar putea atrage voturile celor nemulțumiți de PAS. 

„Aici vă dau dreptate, eu sunt unionist și eu am votat independența, dar eu nu-s de acord aici, pentru că un bloc împreună cu PAS înseamnă că noi pierdem votul. Lasă PAS să-și strângă voturile sale și trebuie al doilea bloc pe care lumea să-l voteze dacă nu e mulțumită de PAS”, a menționat liderul liberal.

Ghimpu a amintit că formațiunea sa a cerut anterior constituirea unui bloc comun, însă inițiativa nu a fost susținută: 

„Noi am avut congres și am avut apelul congresului de a forma un bloc al unioniștilor și al pro-europenilor, de ce nimeni nu a reacționat așa atunci când era posibil să facem acest lucru. Acum întrucât gata, nu se mai poate de schimbat nimic, singura soluție este să ne retragem, fie, dacă câștigați dvs., în favoarea dvs”.

18 decembrie 2025, ora 20:25

Parlamentul Moldovei propune un moratoriu pentru fermierii afectați de secetă. Un proiect de lege privind suspendarea urmăririi silite a bunurilor acestora pentru perioada 2024-2025 a fost votat în prima lectură de 88 de deputați.

Potrivit unui comunicat emis de Legislativ, moratoriul se va aplica pe o perioadă de 12 luni și va viza fermierii mici și micro, fidejusorii, membrii gospodăriilor țărănești, precum și alte persoane responsabile solidar pentru obligațiile debitorului. În această perioadă, vor fi suspendate măsurile de executare silită asupra bunurilor fermierilor, precum și calcularea dobânzilor și penalităților. 

Totodată, fermierii vor putea folosi bunurile agricole sechestrate în procesul de producție, iar recolta obținută va putea fi valorificată pentru achitarea datoriilor către creditori.

„Pentru a beneficia de aceste prevederi, fermierii trebuie să întrunească cumulativ o serie de condiții. Aceștia trebuie să fie încadrați în categoria fermierilor micro sau mici, să nu se afle în procedură de faliment sau lichidare și să nu fie incluși în lista de interdicție a subiecților subvenționării a Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură. De asemenea, fermierii trebuie să dețină sau să gestioneze terenuri agricole cu o suprafață totală de cel mult 1.800 de hectare”, explică autoritățile.

Proiectul a generat discuții aprinse în Parlament între deputații PAS și cei ai opoziției.

Vasile Costiuc, liderul fracțiunii Democrația Acasă, a făcut referire la protestele fermierilor din aceste zile de la Bruxelles și a transmis un mesaj pentru cei de acasă: „Când o să fie consolidați și solidari între ei, o să pună presiune pe orice guvernare și atunci o să reușim să avem și agricultură, și siguranță alimentară, și atunci o să ne dezvoltăm”.

Colegul său de fracțiune, Sergiu Stefanco a declarat că unica soluție pentru agricultori este „să găsim împreună cu factorii de decizie mecanisme de refinanțare”.

„Legea moratoriului practic nu rezolvă nimic, pentru că legea moratoriului trebuie să vină cu mecanisme de finanțare”, consideră deputatul.

În replică, deputatul PAS și președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, a îndemnat opoziția să nu încurce, dacă nu doresc să ajute.

„O lună de zile s-a lucrat, ca să existe un proiect prin care cu adevărat să ajutăm pe cei care sunt supuși executării”, a declarat Marian, subliniind că în ultimii 4 ani „8 miliarde de lei s-au acordat agricultorilor”.

Pe perioada moratoriului, fermierii debitori vor avea anumite responsabilități. Aceștia trebuie să păstreze bunurile agricole în stare bună de funcționare, să nu le vândă sau să le folosească drept garanții și să permită executorului judecătoresc să le verifice, raportând autorităților competente orice incident care ar putea afecta integritatea sau valoarea acestora.

Proiectul de lege urmează să fie examinat în lectura a doua, în plenul Parlamentului.

TV8.md amintește că în ședința de astăzi a Parlamentului, deputații din opoziție au solicitat ca ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, să fie audiată în plenul Parlamentului.

Anterior, pe 10 decembrie, câteva zeci de fermieri din sudul țării au pichetat sediul Guvernului, în timp ce miniștrii se aflau în ședință. Agricultorii acuză autoritățile că nu iau măsuri concrete pentru a-i sprijini în fața efectelor severe ale secetei din acest an, mulți dintre ei fiind deja împovărați de datorii acumulate în anii precedenți din aceleași motive. 

Protestatarii au cerut instituirea unui moratoriu asupra executărilor silite, precum și restituirea sumelor aferente TVA-ului și accizelor și au avertizat că dacă revendicările nu vor fi luate în considerare, vor trece la un alt nivel de protest și vor scoate utilajele agricole în stradă.

Agricultorii au criticat-o dur pe ministra Catlabuga, acuzând-o de lipsă de dialog. Deși unii dintre protestatari au parcurs sute de kilometri până la capitală, demnitara nu a ieșit atunci să discute cu ei. În schimb, le-a transmis un mesaj de la tribună.

„Am gândit un concept sau un set de instrumente prin care să putem facilita activitatea acestor fermieri, să nu avem falimente în lanț și să putem prin principiul restructurării să menținem afacerile fermierilor. În contextul protestului, pot spune că îi aștept în continuare la minister”, a subliniat ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

Declarațiile ministrei nu i-a mulțumit, însă pe agricultori.