18 septembrie 2025, ora 12:14

Dmitri Kozak, unul dintre cei mai apropiați consilieri ai lui Vladimir Putin, și-a dat demisia din funcția de adjunct al șefului de cabinet al președintelui rus. Cererea acestuia a fost aprobată, a declarat pentru Interfax o sursă anonimă.

Anterior, în weekend, funcționarul a scris o cerere de demisie din proprie inițiativă, iar vineri ar urma să fie ultima sa zi de muncă în funcția actuală.

Sursele agenției au opinii diferite cu privire la viitorul profesional al lui Kozak. Una dintre surse a afirmat că numele său este luat în calcul pentru funcția de reprezentant plenipotențiar al președintelui în Districtul Federal Nord-Vestic, în timp ce alta consideră că va trece în mediul de afaceri.

Kozak a ocupat funcția de adjunct al șefului administrației prezidențiale începând cu anul 2020, iar anterior - din iunie 2000 până în octombrie 2003. Ulterior, până în martie 2004, a fost prim-adjunct al șefului administrației prezidențiale de la Kremlin.

Din primăvara anului 2004 până la începutul lui 2020, a ocupat diverse funcții în guvern - șef al aparatului guvernului, ministru al dezvoltării regionale, vicepremier. La mijlocul anilor 2000, Kozak a fost reprezentant plenipotențiar al președintelui în Districtul Federal de Sud, a condus consiliul de supraveghere al corporației de stat responsabilă de construcția obiectivelor olimpice din Soci și ulterior a fost responsabil de organizarea acestor jocuri.

Publicația The New York Times scria la începutul lunii august, citând surse, că încă din 2022 Dmitri Kozak l-a sfătuit pe Vladimir Putin să nu invadeze Ucraina, iar în 2025 i-a propus președintelui rus să inițieze negocieri de pace, precum și să demareze reforme interne în Rusia, inclusiv subordonarea structurilor de forță guvernului.

Kozak mai era considerat curatorul Rusiei pentru Republica Moldova, iar recent a fost înlocuit de Serghei Kirienko - prim-adjunct al șefului administrației prezidențiale a lui Putin.

De asemenea, acesta este cunoscut pentru „Memorandumul Kozak” sau „Planul Kozak”, care viza constituirea a unui stat moldovenesc federal asimetric și staționarea trupelor rusești pe teritoriul R. Moldova pentru încă 20 de ani, până în 2023. 

Se propunea ca limba de stat să fie „moldoveneasca, iar limba oficială pe întreg teritoriul republicii federative limba rusă”. Vladimir Voronin a respins „Memorandumul din 2003” ca fiind în contradicție cu Constituția R. Moldova, care definește R. Moldova ca un stat neutru ce nu putea permite accesul trupelor străine pe teritoriul său, de asemenea țara fiind privată de dreptul de a adera la alianțe militare.

19 decembrie 2025, ora 15:45

O dronă rusească a fost descoperită vineri într-o zonă rurală din districtul Izmit, Kocaeli, Turcia, la câțiva zeci de kilometri de Istanbul, cel mai mare oraș al țării. Orlan-10 este un vehicul aerian de recunoaștere utilizat pentru o varietate de misiuni.

Potrivit presei locale, localnicii au observat vehiculul aerian imobilizat pe un teren din cartierul rural Cubuklubala și au notificat autoritățile. Echipele de jandarmerie au fost trimise la fața locului în urma raportului.

„Localnicii au informat autoritățile că au descoperit o dronă prăbușită în zona rurală din cartierul Cubuklubala. La fața locului au sosit echipe de jandarmerie”, scrie agenția de ordine locală.

Incidentul marchează al doilea eveniment legat de drone din Turcia în această săptămână, după ce luni, avioanele F-16 ale Turciei au doborât o dronă neidentificată în apropiere de Cankiri.

Orlan-10 este în serviciul Ministerului Apărării din Rusia din 2010 și poate fi folosită pentru recunoaștere aeriană, observație, monitorizare, căutare și salvare, instruire în luptă, bruiaj electronic, detectarea semnalelor radio și urmărirea țintelor.

Aparatul este de obicei folosită în grupuri de două sau trei drone, unde prima dronă efectuează recunoaștere la o altitudine de 1-1,5 km, a doua efectuează război electronic, iar a treia servește ca transponder pentru a transmite informații de informații către centrul de control.

Cu o anvergură a aripilor de 3,1 metri și o lungime a fuzelajului de aproximativ 1,8-2,0 metri, drona are o greutate maximă de decolare de 16,5-18 kg și poate transporta o încărcătură de până la 5,5 kg.

În 2022, localnicii care culegeau ciuperci în districtul Kurtun din Gümüşhane au descoperit resturi care au fost ulterior identificate ca fiind o dronă Orlan-10 fabricată în Rusia. Incidentul a fost atribuit și conflictului din Ucraina, fiind considerat că drona a ieșit de sub control și a ajuns pe teritoriul turc.