Un moldovean și ucraineancă, soț și soție, au deschis la Berlin un restaurant unde tradițiile și bucatele celor două popoare se îmbină. În cadrul unei ediții speciale „Întreabă Ghețu în diasporă”, Sergiu Botnar și Tatiana, ne-au povestit că au pornit afacerea din dorul de casă și din lipsa unui loc unde moldovenii plecați să regăsească gusturile copilăriei.
„Nevasta e ucraineancă și ideea a fost să facem un restaurant moldovenesc-ucrainean. E îmbinat și tradițiile, și obiceiurile. Avem cu ce ieși în lume, cu ce ne mândri, pentru că e foarte bogată bucătăria noastră”, explică Sergiu.
Clienții sunt în mare parte moldoveni, dar vin și germani, care sunt uimiți și încântați de decorul tradițional moldovenesc:
„Mai mult predomină bucătăria moldovenească și zeama, plăcintele. Multe produse le aduc din Moldova. Legume, fructe, facem compot de casă. Mă strădui cât mai mult bio și gustul celălalt se-l simtă toți. Ne stăruim să arătăm și lumii, într-adevăr, și pentru diaspora noastră. Avem și oaspeți germani, e interesant pentru ei, analizează, ceva frumos”.
Pereții localului au fost pictați de un artist din Moldova: „E peisaj rustic moldovenesc”.
Deși afacerea le merge bine, gândul revenirii în Moldova nu dispare.
„Dacă ne vom întoarce, cred că da, serios. Și aici în Europa se îngreunează situația, viața e cam stresantă. Nici la noi nu e ușor, sper că voi reveni în Moldova”, mărturisește Sergiu.
Tatiana are un mesaj pentru conaționali: „Să fie pace pe pământ, pentru Ucraina să fie victorie, iar moldovenii să ne susțină”
Clienți care aduc cu ei tradiții
La restaurant întâlnești nu doar bucate, ci și muzică populară. A fost o nuntă, acum sunt la zeamă, conform tradițiilor moldovenești.
Anatolie, un vizitator, povestește că gustul pentru muzica moldovenească a moștenit-o de la părinți:
„Tata cânta, mama cânta. Și-am făcut un pic de școală muzicală la Cantemir și Ștefan Neaga. Indiferent unde te afli, trebuie să păstrăm rădăcinile”.
Anatolie vorbește deschis și despre politica de acasă și îl deranjează că unii politicieni nu consideră cetățenii din diasporă drept moldoveni.
„Cuvântul diasporă nu e potrivit. Noi suntem aceiași moldoveni, doar suntem în afara țării. Pe noi la fel ne doare și ne facem grijă ca și pe cei de acasă. La mai mulți politicieni am auzit discriminarea asta față de diasporă, dar cu ce drept pe noi ne marginalizează?”, se întreabă bărbatul.
El crede că Moldova trebuie să investească mai mult în educație și unitate:
„Mi se pare că în educație trebuie cu mult, cu mult mai mult de investit. În domeniul corupției, al justiției de caracter avem nevoie, de solidaritate, de unitate. Chiar am avut un oaspete german acum 3 săptămâni cât am fost în Moldova și el, privind lucrurile cum stau, mi-a dat un sfat să fim cu mult mai uniți. Noi, ca popor, să fim cu mult mai uniți, doar așa putem face față provocărilor”.
Am întâlnit și o familie originară din Ungheni, orașul Cornești. Soția este stabilită aici de 14 ani, iar soțul de 22. Chiar dacă trăiesc în Germania de zeci de ani, spun că doresc să se întoarcă în Moldova.
„Ne pregătim. Noi nu știm când să venim, lucrăm la acest capitol, și cu copiii, și noi. Venim în fiecare an în casă, încercăm să ne reîntoarcem, să acceptăm totul cum este acolo la moment, pentru că nu-i ușor nici acolo, dar nici nu-i ușor aici. Copiii vreau să vorbească limba română, vreau o educație la școală, tot în limba noastră, bună", povestesc soții.
Întrebată de ce iubește Republica Moldova, răspunsul vine cu emoție:
„Pentru că este pământul nostru, unde noi ne-am născut, pentru că acolo se trag rădăcinile, acolo au fost buneii noștri și ori de câte ori acasă e acasă”.
