Interpreta Aura și fiicele Lori și Beti vorbesc pentru prima dată în public despre efectele separării părinților. Fiind un subiect foarte sensibil pentru ele, cele două tinere au mărturisit că au trecut greu prin acea perioadă și au încercat chiar să ascundă ceea ce simt, pentru a nu o face pe Aura să sufere mai tare. Întrebarea cu „foc” a răscolit amintiri dureroase pentru Aura, Lori și Beti în cadrul emisiunii „Iubește Viața - Confesiuni”, de la TV8.
Beti povestește că discuțiile despre divorț au fost până acum private, dar periodic deschid acest subiect acasă și fiecare se destăinuie prin clipele în care a trecut acea perioadă: „Niciodată nu am vorbit despre asta în spațiul public, dar noi i-am spus cum ne-am simțit atunci, foarte triste. Cu siguranță și noi am suferit foarte mult și nu voiam să nu plângem de față cu mama, ca să nu îi fie ei mai trist.” În acele luni, adaugă ea, sprijinul bunicii a fost esențial: „Ea foarte mult ne-a susținut. Venea cu sfaturi.”
Lori susține că mama a aflat ulterior despre ceea ce au trăit cele două în sufletul lor: „Mama știe cum ne simțim noi în raport cu situația dată. E ceva peste care am trecut. Separarea părinților normal că o să te marcheze și le duci prin viață.” Lori subliniază că, deși trauma rămâne, procesul de vindecare e în curs.
Aura ne-a spus că la momentul separării i s-a părut inițial că fetele „nu suferă foarte mult” şi chiar s-a bucurat, până când a aflat adevărul. „Peste un timp ele să recunoască că au trecut foarte greu și au suferit și motivul pentru care nu mi-am spus și nu au arătat este ca să mă protejeze pe mine. Ele erau măricele deja, 12 ani.”
Aura spune că își evită amintirile acelei perioade: „Nu vreau să îmi amintesc de acea perioadă.” Interpreta menționează, de asemenea, că persoana cea mai importantă care a fost alături de fiicele sale în acea perioadă, era bunica: „Mama mi-a fost alături, noi am locuit și locuim împreună în continuare. Sănătatea ei mult a avut de suferit, nu arată. Poate mai bine nu trăia toate momentele aceasta grele, dar a fost și o consolare pentru fetele mele.”
Acum, însă, acele amintiri au rămas în trecut și sunt o lecție pe care o vor purta cu sine toată viața.



























































