Gaza este tot mai afectată de distrugerile provocate de armata israeliană, care a lansat o campanie intensă de demolare a blocurilor turn, în contextul unei ofensive soldate deja cu peste 65.000 de morți. Pe fundalul crizei umanitare, Regatul Unit și Portugalia au anunțat că vor recunoaște oficial statul Palestina, alăturându-se unui val tot mai mare de țări care cer o soluție cu două state.

Între timp, fostul președinte american Donald Trump amenință Afganistanul cu sancțiuni dacă nu cedează baza aeriană Bagram, iar presa internațională acuză Israelul de cel mai sângeros atac asupra jurnaliștilor din ultimele decenii, în urma loviturii care a ucis 31 de angajați media în Yemen.

video: yt/AFP

UPDATE Prim-ministrul britanic Keir Starmer a oficializat duminică, 21 septembrie, recunoașterea de către Regatul Unit a Statului Palestina, la câteva minute după o anunț similar din partea Canadei și Australiei, afirmând că dorește să apere „soluția celor două state”, excluzând însă ca mișcarea teroristă palestiniană Hamas să joace un rol politic în viitor, relatează RFI și BBC, conform Digi24. Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat că guvernul său recunoaște oficial statul palestinian, respectând astfel promisiunea făcută în cazul în care Israelul va refuza să pună în aplicare un armistițiu în Gaza și să se angajeze să lucreze în direcția unei soluții cu două state.  În discursul său, Keir Starmer îndeamnă țările să „își canalizeze eforturile” pentru a realiza „viitorul pașnic” pe care toți îl doresc. El a reiterat faptul că acest lucru înseamnă eliberarea ostaticiilor israelieni rămași în Gaza, deținuți de Hamas, încetarea violențelor și a suferinței și revenirea la soluția celor două state. Este „cea mai bună speranță pentru pace și securitate pentru toate părțile”, afirmă el.

UPDATE Cel puțin 14 persoane au fost ucise în orașul Gaza, după ce Israelul și-a intensificat ofensiva împotriva grupării Hamas. Sute de palestinieni au fost nevoiți să-și părăsească locuințele pentru a fugi din calea războiului, relatează AP. În schimb, în Israel, mii de oameni au venit în sprijinul familiilor ostaticilor încă deținuți de Hamas pentru a cere prim-ministrului Benjamin Netanyahu să negocieze încetarea războiului. Au avut loc proteste la Ierusalim și Tel Aviv, unde oamenii au afișat un banner cu mesajul „Salvati-i”, prin care protestatarii au cerut insistent președintelui american Donald Trump să facă presiuni pentru încheierea războiului.

UPDATE Președintele american Donald Trump a amenințat sâmbătă Afganistanul cu sancțiuni, fără a preciza natura acestora, dacă talibanii nu vor returna Statelor Unite baza aeriană Bagram, pe care trupele americane au părăsit-o când s-au retras din țară în 2021, relatează duminică AFP, conform Agerpres. „Dacă Afganistanul nu returnează baza aeriană Bagram celor care au construit-o, Statele Unite ale Americii, SE VOR ÎNTÂMPLA LUCRURI GRAVE!!!”, a scris liderul republican, în vârstă de 79 de ani, pe platforma sa Truth Social. El a evocat deja ideea în urmă cu câteva zile, în timpul unei conferințe de presă cu premierul britanic Keir Starmer, în ultima zi a vizitei sale de stat în Regatul Unit. „Unul dintre motivele pentru care ne dorim această bază este, după cum știți, pentru că se află la o oră distanță de locul în care China își produce armele nucleare”, a declarat președintele american.

UPDATE Răspunzând la întrebările Reuters, referitoare la acest subiect, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, locotenent-colonelul Nadav Shoshani, a declarat că „nu există nicio strategie de a distruge Gaza”, transmite Digi24. El a afirmat că scopul armatei este de a distruge Hamas. Clădirile înalte au fost folosite de Hamas pentru a observa și ataca forțele israeliene, a spus el, adăugând că grupul militant islamist a folosit civilii drept scuturi umane și a plasat capcane cu explozibili în clădiri. Hamas a negat însă că ar fi folosit turnuri rezidențiale pentru a ataca forțele israeliene. Obiectivele armatei israeliene și ale politicienilor săi nu sunt întotdeauna aliniate, au declarat două surse de securitate israeliene pentru Reuters, una dintre ele citând idei precum evacuarea palestinienilor din zonele din Gaza, pentru o viitoare reamenajare, ca fiind divergente de obiectivele militare.  Ofensiva este ultima fază a războiului Israelului în Gaza, care a ucis peste 65.000 de palestinieni, a răspândit foametea și a strămutat majoritatea populației, în multe cazuri de mai multe ori, de când Hamas a condus atacuri în Israel, pe 7 octombrie 2023, ucigând 1.200 de persoane și luând 251 de ostatici. Un total de 48 dintre ostatici rămân în Gaza.

UPDATE Un atac israelian din 5 septembrie asupra turnului Mushtaha, o clădire de 15 etaje dintr-un cartier central al oraşului Gaza, a marcat începutul unei campanii intense de demolare a imobilelor înalte înaintea ofensivei terestre lansate săptămâna aceasta. Armata israeliană susţine că a distrus până la 20 de blocuri folosite de Hamas, în timp ce premierul Benjamin Netanyahu a vorbit despre 50 de ”turnuri teroriste” puse la pământ, relatează Reuters, conform News.ro. 

UPDATE Vicepremierul Marii Britanii, David Lammy, a declarat duminică că recunoaşterea unui stat palestinian nu ar însemna apariţia ”peste noapte” a acestuia, subliniind că un astfel de pas trebuie să facă parte dintr-un proces mai amplu de pace, relatează Reuters, conform News.ro. „Orice pas de recunoaştere are ca scop menţinerea în viaţă a perspectivelor unei soluţii cu două state”, a spus Lammy pentru Sky News, adăugând că premierul Keir Starmer va lua o decizie în cursul zilei privind recunoaşterea Palestinei.

UPDATE Regatul Unit și Portugalia vor recunoaște oficial duminică statul Palestina, în pofida presiunilor puternice din partea Statelor Unite și a Israelului, înainte de sosirea șefilor de stat la Adunarea Generală a ONU, relatează AFP, conform Agerpres. Un număr tot mai mare de țări, apropiate de Israel, au făcut acest pas simbolic în ultimele luni, pe măsură ce Israelul și-a intensificat ofensiva în Fâșia Gaza, declanșată de un atac de o amploare fără precedent al mișcării islamiste palestiniene Hamas împotriva Israelului în 2023. La summitul de luni, coprezidat de Franța și Arabia Saudită, în cadrul căruia se va discuta viitorul soluției cu două state, circa zece țări sunt așteptate să confirme recunoașterea oficială a statului palestinian. Regatul Unit, un aliat apropiat al Israelului, va face acest pas chiar duminică, potrivit presei britanice. Premierul britanic Keir Starmer a anunțat în iulie că țara sa va recunoaște statul Palestina la Adunarea Generală a ONU, dacă Israelul nu își asumă o serie de angajamente, inclusiv o încetare a focului în Fâșia Gaza. Constatând o deteriorare a situației în Fâșia Gaza, premierul britanic urmează să-și confirme decizia duminică, potrivit BBC, Press Association și Guardian. Keir Starmer a susținut că această măsură ar contribui la un proces de pace autentic. Ca răspuns, premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a acuzat că recompensează 'terorismul monstruos''.
Ministerul portughez de Externe a confirmat vineri că Portugalia „va recunoaște statul Palestina” duminică, 21 septembrie. La sfârșitul lunii iulie, Lisabona a anunțat această măsură având în vedere „evoluția extrem de îngrijorătoare a conflictului, atât la nivel umanitar, cât și prin referiri repetate la o posibilă anexare a teritoriilor palestiniene”.

UPDATE Uciderea de către Israel a unor jurnaliști din Yemen reprezintă cel mai sângeros atac asupra presei din ultimii 16 ani, susține Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor, transmite Mediafax. Atacul a avut loc pe 10 septembrie. 31 de jurnaliști și angajați ai unor instituții mass-media au murit. Raportul întocmit de Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor apare în perioada în care Israelul se confruntă cu critici sporite pentru că ar fi vizat jurnaliști din Fâșia Gaza și dincolo de aceasta

UPDATE Egiptul amenință cu o escaladare militară ca răspuns la strămutarea în masă a locuitorilor din Gaza, a declarat un oficial militar egiptean pentru Al-Akhbar, site afiliat mișcării șiite libaneze proiraniene Hezbollah. Posibilele acțiuni militare egiptene ar include dublarea numărului de soldați egipteni și transferul de arme și avioane în Peninsula Sinai, sursa adăugând că speră să acționeze ca un „factor de descurajare pentru Tel Aviv”, scrie Jerusalem Post, conform Digi24. Oficialul militar a declarat sursei că „instrucțiunile pentru un plan de abordare a oricărei situații de urgență includ interzicerea îndreptării armei asupra oricărui palestinian care se apropie de graniță și tratarea problemei exclusiv în conformitate cu standardele umanitare”.

UPDATE Teheranul își va suspenda cooperarea cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) dacă sancțiunile ONU vor fi reinstituite efectiv, a avertizat sâmbătă cea mai înaltă autoritate de securitate națională a Iranului, la o zi după ce Organizația Națiunilor Unite a dat undă verde pentru o astfel de măsură, relatează AFP, conform Agerpres. Votul ONU, inițiat de Franța, Regatul Unit și Germania, care prevede reinstituirea efectivă a sancțiunilor internaționale pe 28 septembrie, „va pune în pericol serios cooperarea cu Agenția”, a transmis Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului într-un comunicat difuzat la televiziune. În același timp, președintele Masoud Pezeshkian a declarat sâmbătă că Iranul va depăși orice reimpunere de sancțiuni printr-un așa-numit proces de 'snapback', conform Reuters.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.