Predici în biserici, dar și pe rețele sociale. Mesaje religioase amestecate cu lozinci politice. Deși legea interzice implicarea clerului în campanii electorale, tot mai mulți slujitori ai altarului devin purtători ai propagandei. Cum se transformă credința într-o armă politică?
După obținerea independenței, Republica Moldova a optat pentru modelul de stat laic, consfințit prin Constituție, codul electoral și alte legi. Separarea religiei de politică este esențială pentru a proteja libertatea individuală, a preveni conflictele sociale și a elimina discriminarea religioasă.
„Nu putem lăsa religia să influențeze cursul societății și pentru a evita discriminarea unor religii mai puțin numeroase sau evita discriminarea persoanelor care nu împărtășesc ideile religioase ale majorității populației”, a explicat pentru „Alo, TV8”, analistul politic, Mihai Isac.
Totuși, experiența țării noastre ne arată că nici o campanie electorală nu trece nevăzută de unele fețe bisericești. Vechile narative potrivit cărora România înghite Republica Moldova sau Uniunea Europeană urmărește să distrugă ortodoxia revin și în acest an:
„Aceasta ne amenință cu pierderea definitivă a identității culturale și spirituale, cu impunerea unor norme morale străine, cu limitarea libertății bisericii și a distrugerea familiei și societății tradiționale.”(TikTok/ eparhiei.de.ungheni)
Videoclipuri cu mesaje similare sunt publicate de mai multe conturi pe rețelele sociale. Unul foarte active este canalul „Sare și Lumină”. Însă, analizând profilul pe TikTok, observăm că acest cont a fost creat la sfârșitul lunii februarie, iar primele postări se limitau strict la activități religioase:
„Postul nu este o dietă. Postul este o perioadă în care creștinii ortodocși se abțin de la anumite alimente și distracții pentru a se apropia mai mult de Dumnezeu. Nu este o suferință, ci un antrenament spiritual.”
Dar în pragul alegerilor parlamentare, activitatea s-a intensificat, iar conținutul a început să fie diluat cu narațiuni propagandistice rusești. În ultimul timp, tot mai multe clipuri au ca țintă să discrediteze România și Uniunea Europeană, dar continuând să folosească biserica ca și acoperire.
„În spatele fiecărei dezbinări bisericești stă vrăjmașul neamului omenesc, care întunecă, care acoperă, care întunecă mintea celor care au putere. Și ei parcă cu plăcere, cu o desfătare diavolească se apucă de nimicirea Bisericii Ortodoxe”, susține într-un video arhiepiscopul de Bălți și Fălești, Marchel Mihăescu.
Situații similare se întâlnesc și pe alte rețele sociale, ceea ce sugerează că această rețea a fost creată pentru a răspândi dezinformare și a semăna frică.
„Această propagandă a clericilor nu se face doar în persoană, în altare, dar se face și pe canalele de telegram. Există peste 900 de canale de telegram afiliate Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove, sunt zecile canale de Viber. Avem foarte multe conturi pe TikTok și alte rețele sociale. Aceste predici sunt răspândite larg și în mediul online și treptat, aceste adevărate declarații de război împotriva Europei, împotriva integrării europene a RM ajung și in diaspora RM de peste hotare”, susține Mihai Isac.
De mulți ani se vorbește că Bruxelles-ul vrea să ne impună valori străine, iar religia ortodoxă se află în pericol, dar datele recensământului din 2024 ne arată că 95% din populația Republicii Moldova este creștin ortodoxă. Mai mult, pe lângă cele 4 state majoritar ortodoxe din cadrul blocului comunitar, în Uniunea Europeană funcționează fără nici o problemă parohii subordonate patriarhiei de la Moscova.
„În toate marile orașe din UE, avem parohii care aparțin patriarhiei ortodoxe ruse, fie că vorbim de Italia, Germania sau Spania. Deci ritul ortodox rus o duce bine în UE, așa cum o duce și ortodoxia română sau religia musulmană sau orice religie practicată de cele aproape 500 milioane de locuitori ai blocului comunitar”, a punctat analistul politic.
Biserica a fost și rămâne un important păstrător al tradițiilor și un model de moralitate. Totuși, unii clerici profită de încrederea oamenilor pentru a răspândi falsuri, a susține războaie de agresiune sau a face politică, activități interzise prin lege.
