Căile Ferate din Moldova încep să iasă din criza financiară datorită relansării transportului de marfă. Totuși, sectorul pasagerilor rămâne profund afectat, cu rute suspendate și bilete tot mai scumpe. Cursa Chișinău-Tighina, una dintre cele mai solicitate, a fost suspendată, iar singura rută internă activă este acum Chișinău-Ungheni. Infrastructura feroviară învechită și prețurile ridicate la bilete îi determină pe călători să aleagă alte opțiuni de transport, în timp ce modernizarea rețelei feroviare devine tot mai necesară.
„Trenul din spatele meu a circulat până în luna ianuarie pe ruta Chișinău- Bender. Din cauza problemelor financiare ale Căii ferate, dar și a prețului biletului de doar 14 lei, care era mult mai mic decât costul actual al călătoriei, cursa a fost suspendată”.
Potrivit angajaților CFM, ruta Chișinău-Tighina era una dintre cele mai solicitate, iar sistarea temporară a acesteia a afectat locuitorii care veneau la muncă în Chișinău. Acum, unica rută feroviară internă de care dispune CFM este Chișinău-Ungheni. Trenul, cu această destinație a pornit la ora 18 și 7 minute de pe peronul Gării. În vagoane erau mai multe locuri libere decât ocupate, iar marea majoritate a călătorilor veneau de la muncă. Este și cazul Galinei Botnaru, care, de mai bine de 9 ani, parcurge o dată la 2 zile traseul Chișinău-Bumbăta.
„- 2 ore și ceva mergem cu trenul. Noi ne ducem din sat. Trenul e la 4:25 dimineața și seara ne întoarcem la 8:30 la noi. - Nu vă este obositor acest regim?- Este foarte obositor, dar în sat nu avem de lucru și suntem nevoiți”.
Femeia recunoaște că scumpirea biletelor din luna mai, a bătut-o considerabil la buzunar, însă altă opțiune de transport nu are, așa cum spre Bumbăta circulă doar trenul.
„Sunt foarte scumpe biletele. Sunt scumpe. Nu ne iese nimic. Avem salariul 4000 și ceva, o mie și ceva o dăm pe drum, și rămânem cu nimic”.
O pasageră din vagonul alăturat ne-a povestit că deși ar putea circula cu microbuzul care trece prin satul în care trăiește spre capitală, aceasta preferă trenul.
„La Cornești plecăm de la muncă. Circulăm peste o zi cu trenul. Eu doar cu trenul merg. E confortabil și mă simt în siguranță. Mă aranjează așa cum este. Doar să meargă”.
Însoțitoarea de tren își amintește cu nostalgie de vremurile când gara era plină de oameni, iar cursele de trenuri circulau una după alta.
„Înainte erau tineri, studenți, copii. Era foarte multă lume. Acum nici studenți nu avem, nici tineri nu avem. Din tineret nimeni nu-i. Dacă vom pune mai multe trenuri, trebuie să atragem lumea să meargă. Nu să îi îndepărtăm. Trebuie de întors lumea ăn țară, să fie mai multă. Ar fi de dorit mai multe rute să dechidem. Normal că trebuie. Calea ferată trebuie să lucreze. Ea nu poate sta pe loc. Chiar să rămână 10 oameni, tot trebuie să îi ducem, să îi aducem”, a menționat însoțitoarea de tren, Marina Țurcan.
Numărul mic de pasageri s-ar datora infrastructurii feroviare învechite, iar călătorii preferă să aleagă alte mijloace de transport pentru a ajunge mai repede la destinație.
„- Cu ce viteză circulă maxim trenul până la Ungheni?- Maxim? Sunt porțiuni de drum pe unde poți circula și cu 60, 70, 80 km/h, dar mai mult 25, 40, 50 km/h. Restricțiile sunt tare mari. Călătorul ar veni. Dacă el cu rutiera merge 2 ore până la Chișinău, în îmbulzeală, pe niște scaune mici. Aici este tot confortul pentru călător. Dar mult merge. Dacă am merge 2 ore și jumătate, călătorul ar veni la tren”.
Pe lângă liniile feroviare, ar avea nevoie de o reparație capitală, și stațiile de trenuri.
„Stația de la Pănășești este a patra de pe ruta Chișinău Ungheni. În locul unei stații moderne, pasagerii găsesc aici doar pereți jerpeliți, iar acoperișul poate sa cadă în orice moment. Nu există niciun scaun unde pasagerii pot aștepta trenul, sau vreun panou care să indice orele de sosire sau plecare ale trenurilor”.
Directorul Căii ferate, Serghei Cotelnic, afirmă că în ultimele luni, CFM a obținut venituri lunare de peste 60 de milioane de lei, datorită cărora a fost posibilă achitarea angajaților care nu și-au primit lefurile timp de aproape un an. Cotelinic, spune că banii au provenit în special din transportul feroviar de marfă care a crescut considerabil, în ultima perioadă și care ar continua să crească pentru ca în viitor, instituția să aibă bani pentru a ajunge la standardele europene și a deveni un partener strategic al trasportului marfar din Europa de Est.
„Noi efectuăm reparații capitale la drumul de la Bender spre Giurgiulești. În faza de proiectare sunt în dezvoltare proiectele pentru sectorul de la Ocnița până la Chișinău. De asemenea, avem un proiect deja lansat pentru ruta Iași Ungheni. În același timp, se desfășoară lucrări de reparații la Văleni și Fălciu”, a subliniat directorul general CFM, Serghei Cotelnic.
Cea mai profitabilă rută a Căii Ferate din Moldova este în prezent cursa internațională Chișinău-Iași, cu bilete de la 55 de lei până la 170 de lei, într-o direcție.
