Descinderi de amploare în Moldova. Peste 250 de percheziții au loc într-o cauză penală ce vizează pregătirea dezordinilor şi destabilizărilor în masă, coordonate din Rusia. Descinderile se desfășoară atât persoanele vizate, cât şi în unele penitenciare. Peste 100 de persoane sunt vizate. În context, Vladimir Putin are un plan secret pentru a manipula alegerile din Republica Moldova și a o înlătura pe Maia Sandu, notează Bloomberg.

Armata ucraineană a atacat peninsula Crimeea, noaptea trecută, distrugând câteva aeronave de luptă pentru operațiuni cum submarine. Rușii, în paralel, au atacat cu peste 140 de drone Shahed, mai multe regiuni ucrainene. Președintele francez Emmanuel Macron a emis un avertisment sever, afirmând că recentele incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian al NATO au fost acte deliberate de agresiune, nu o greșeală, și a solicitat noi sancțiuni.

UPDATE Pe 28 septembrie trebuie să demonstrăm că „Moldova nu-i o bucată de pământ pe care o poți vinde sau cumpăra pe 3 arginți, ci casa noastră sfântă”. Este mesajul pe care președinta Maia Sandu îl adresează cetățenilor, cu 6 zile înainte de alegerile parlamentare. Șefa statului avertizează că pericolul este mare și dacă forțele pro-ruse ajung la putere, toți cetățenii vor avea de suferit, indiferent cum votează.

UPDATE Confiscarea activelor rusești înghețate ar constitui o încălcare a dreptului internațional, afirmă președintele francez Emmanuel Macron, într-un interviu acordat postului american de televiziune CBS News. La începutul invaziei ruse pe scară largă din 2022, țările din Grupul celor Șapte (G7) au înghețat aproximativ 300 de miliarde de dolari din activele băncii centrale ruse, aproximativ două treimi fiind în custodia celui mai mare depozitar din Europa, instituția financiară belgiană Euroclear. Guvernele europene și țările din cadrul grupului G7 au explorat modalități de a genera venituri din aceste fonduri imobilizate fără a le confisca în mod direct, măsură ce riscă să aibă ramificații juridice și politice, notează luni The Kyiv Independent.

UPDATE Forțele armate ale Germaniei planifică modul în care vor trata până la 1.000 de soldați răniți pe zi în cazul izbucnirii unui conflict major între NATO și Rusia. Aceasta vine pe fondul avertismentelor repetate ale alianței că Moscova ar putea fi capabilă să lanseze un atac începând cu 2029. Moscova a negat sugestiile că s-ar pregăti pentru un război cu alianța militară occidentală, dar ultimele incursiuni ale avioanelor și dronelor rusești pe teritoriul NATO au stârnit temeri de escaladare, potrivit SkyNews.

UPDATE Reprezentanţi ai guvernelor din Bulgaria, Estonia, Letonia, Finlanda, Lituania, Polonia şi România se vor întâlni vineri cu reprezentanţi ai Comisiei Europene (CE) pentru a discuta propunerea de construire a unui "zid european al dronelor", a anunţat luni purtătorul de cuvânt al CE Thomas Regnier.

UPDATE Forțele ucrainene au distrus stocurile de muniție și drone rusești în două atacuri separate, efectuate în teritorii ale Ucrainei aflate sub ocupație, în lunile august și septembrie, a anunțat luni, 22 septembrie, Statul Major General al armatei Kievului. Atacurile au avut ca scop „perturbarea planurilor rusești de ocupație ”, a afirmat armata, în contextul în care forțele Moscovei încearcă să avanseze în estul Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.

UPDATE 74 de persoane au fost reținute în urma a peste 250 de percheziții efectuate de dimineață în mai multe locații din Moldova. Acestea au participat la instruiri în Serbia pentru a pregăti dezordini și destabilizări în masă, în contextul scrutinului din 28 septembrie. Acțiunile erau coordonate de doi reprezentanți ai serviciilor secrete rusești. Anunțul a fost făcut, în cadrul unui briefing de presă, de către șeful PCCOCS, Victor Furtună și directorul SIS, Alexandru Musteața.

UPDATE Medici şi personal medical din Rusia au fost implicaţi în torturarea prizonierilor politici, potrivit unui raport întocmit de o expertă ONU mandatată de Consiliul Drepturilor Omului, relatează luni Agerpres. Mariana Kaţarova, raportoarea specială a ONU pentru situaţia drepturilor omului în Federaţia Rusă, a documentat cel puţin 50 de astfel de cazuri de abuz, scrie G4media.

UPDATE Premierul polonez Donald Tusk a declarat luni că ţara sa este dispusă să ia „orice decizie” pentru doborârea unor ţinte aeriene ce ar putea reprezenta o ameninţare, cum ar fi avioane sau drone ruseşti, dar numai în situaţii clare de încălcare de către acestea a spaţiului aerian polonez şi numai dacă există un sprijin unanim din partea aliaţilor din NATO, relatează agenţiile Reuters şi EFE.

UPDATE Propagandista rusă Margarita Simonyan a confirmat public luni, 22 septembrie, că urmează un tratament pentru cancer. Simonyan, o directoare media rusă în vârstă de 45 de ani și redactor-șef al publicației de propagandă ruse RT, a declarat pe 7 septembrie că a fost diagnosticată cu o „boală gravă” și că urmează să fie supusă unei intervenții chirurgicale. Deși nu a oferit detalii despre natura bolii sale la momentul respectiv, Moscow Times a relatat anterior că Simonyan a fost diagnosticată cu cancer. „Tigran (Keosayan) este încă în comă, iar eu sunt în tratament pentru cancer. Ce e bun în asta? În curând, mă veți vedea cu peruci”.

UPDATE Un general rus, criticat tot mai des pentru eșecurile suferite în Ucraina, a fost demis, a relatat presa rusă în weekend, potrivit The Moscow Times. Generalul-colonel Alexander Lapin va prelua un rol civil de consilier al șefului republicii Tatarstan, țara sa natală.

UPDATE Președintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a propus, luni, omologului său american, Donald Trump, prelungirea cu un an a Noului Tratat START (Noul Tratat privind Reducerea Armamentului Strategic), dacă SUA vor proceda în același fel. „Rusia este pregătită să continue să respecte limitele numerice centrale prevăzute de noul acord START timp de un an după 5 februarie 2026”, a declarat luni președintele rus, citat de Reuters.

UPDATE Polonia nu va ezita să doboare obiectele care îi încalcă spațiul aerian și reprezintă o amenințare, a declarat luni premierul Donald Tusk, conform Reuters.

UPDATE Fundația Anticorupție (FBK), organizație fondată de Alexei Navalnîi și condusă acum de foștii săi colaboratori, a publicat o anchetă privind achiziționarea de proprietăți imobiliare de lux de către familia procurorului general rus Igor Krasnov, în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de ruble (15 milioane de euro, n.r., 1 euro = 100 ruble), după începerea războiului cu Ucraina. Toate proprietățile sunt înregistrate pe numele fostei soții a procurorului general, Anna Krasnova, și al fiului lor, un bebeluș, scrie Ziare.com.

UPDATE Forțele armate ale Germaniei plănuiesc cum să gestioneze posibilitatea a 1.000 de soldați răniți pe zi, în cazul în care ar izbucni un conflict de mare amploare între NATO și Rusia, pe fondul avertismentelor potrivit cărora Moscova ar putea fi capabilă să lanseze un atac începând din 2029, relatează luni agenția Reuters.

UPDATE Rusia a cerut Organizației Aviației Civile Internaționale (ICAO) să relaxeze sancțiunile privind importurile de avioane și piese de schimb, caracterizându-le drept „coercitive și ilegale”, potrivit unei surse Reuters. După invadarea Ucrainei din februarie 2022, Rusia a fost sancționată, blocând accesul acesteia la piața occidentală de aeronave și piese. Astfel, flotele companiilor aeriene rusești depind de importuri indirecte prin rute complexe. Oficialii de la Moscova urmează să încerce să obțină o relaxare a sancțiunilor, motivând că lipsa unor piese pune în pericol siguranța zborurilor. Demersul rusesc vine la scurt timp după ce Statele Unite au ridicat sancțiunile împotriva companiei aeriene de stat din Belarus, Belavia, notează Mediafax.

UPDATE Ambasadorii celor 32 de state membre ale NATO se vor reuni marţi la Bruxelles, la cererea Estoniei, pentru a discuta încălcarea spaţiului aerian al acestei ţări de către Rusia, a declarat luni agenţiei France Presse un oficial al alianţei.

UPDATE Kremlinul acuză luni statele membre NATO de faptul că agravează tensiunile prin acuzaţiile lor „nefondate” potrivit cărora Rusia le-a încălcat anumite spaţii aeriene, după ce Estonia a acuzat-o săptămâna trecută că i-a survolat teritoriul, relatează AFP, preluată de News.ro.

UPDATE După 5 luni de investigație sub acoperire, echipa NordNews a scos la iveală una dintre cele mai complexe rețele de influență ale Moscovei în cadrul alegerilor din Moldova. Rețeaua, creată prin intermediul ONG-ului „Evrazia” – controlat de condamnatul fugar Ilan Șor – avea ca scop manipularea electorală și propagarea unei agende pro-ruse. Membrii grupării erau instruiți și plătiți să răspândească mesaje de dezinformare pe rețelele sociale și să sprijine activ partidele politice favorabile Kremlinului, punând în pericol integritatea procesului electoral din Moldova.

UPDATE „La mijlocul zilei, undeva între orele 14:00 și 14:30, ne așteptăm ca președintele să aibă o întâlnire cu membrii permanenți ai Consiliului de Securitate”, a spus Peskov. „Va fi o întâlnire operațională cu membrii permanenți ai Consiliului de Securitate și ne așteptăm la o declarație importantă din partea președintelui Putin”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Oficialul nu a oferit detalii despre declarațiile președintelui, scrie HotNews.

UPDATE Un fost general rus, care a dezertat din Armata Roșie refugiindu-se în Occident, avertizează că Vladimir Putin ar putea ordona, chiar înainte de Crăciun, un atac de tip „zonă gri” împotriva Poloniei. Obiectivul Moscovei ar fi testarea reacției NATO și destabilizarea Europei. Generalul dezertor a fost prezent la târgul de armament DSEI, de la Londra, și de acolo a transmis, prin intermediul unui partener est-european, informații sensibile. Potrivit acestuia, Moscova ar plănui „un atac non-nuclear pe teritoriul polonez”. Cei de la Express scriu că informația este, deja, pe masa Pentagonului și analizată de experți militari americani, scrie Gândul.

UPDATE Presa internațională a reacționat imediat după ce Estonia a acuzat Rusia că i-a încălcat spațiul aerian. Moscova respinge acuzațiile, spunând că avioanele sale au zburat deasupra apelor internaționale. Rusia continuă să mențină tensiunile cu vecinii din NATO, observă comentatorii.

UPDATE Asasinatul în plină zi al fostului președinte al parlamentului ucrainean Andri Parubi, la Liov, este doar cea mai recentă moarte în campania clandestină de asasinate și atentate, pe care o poartă atât Kievul, cât și Moscova, relatează The Guardian.

UPDATE Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei raportează că Rusia a pierdut peste 1,1 milioane de soldaţi de la începutul invaziei în Ucraina, pe 24 februarie 2022, precum şi zeci de mii de echipamente militare, inclusiv tancuri, vehicule blindate, sisteme de artilerie şi aeronave.

UPDATE Întrebarea „Cine este agresorul?” a devenit, în ultimii ani, un test pentru unii politicieni moldoveni. De la anexarea Crimeei de către Federația Rusă, războiul declanșat pe scară largă în Ucraina și până în prezent, lideri din Blocul Patriotic și Blocul „Alternativa” au fost provocați să își exprime poziția. Răspunsurile lor, adunate de-a lungul anilor, arată schimbări de discurs, ezitări și contradicții. Cutia Neagră PLUS a realizat o retrospectivă:

UPDATE NATO a mobilizat avioane de luptă după ce trei avioane de luptă rusești MiG-31 au încălcat vineri spațiul aerian estonian timp de aproximativ 12 minute, provocând plângeri privind o nouă provocare periculoasă și o negare din partea Moscovei, relatează AFP.

UPDATE Occidentul a încercat să lovească Rusia în plin, prin sancțiuni prin care să-i taie profiturile din petrol, însă Moscova a găsit o altă soluție de a face bani, prin construirea unei „flote din umbră” de nave vechi și greu de urmărit, care ocolesc restricțiile, alimentează războiul din Ucraina și deschid drumul unei economii maritime paralele, cu riscuri majore de mediu și securitate, scrie The New York Times.

UPDATE Donald Trump a sugerat săptămâna trecută, când dronele rusești au invadat spațiul aerian polonez, că ar fi putut fi vorba de o greșeală, deși, ulterior, a existat și o invadare a spațiului aerian românesc. Președintele francez Emmanuel Macron l-a contrazis la CBS News, afirmând că „nu este vorba de nicio greșeală. Este vorba doar de un proiect care vizează distrugerea unui număr maximum de teritorii din Ucraina și scoaterea în evidență a ceea ce doresc ei, slăbiciunea NATO”, a declarat Macron în interviul difuzat duminică de Face the Nation.

UPDATE Coruperea alegătorului rămâne una dintre cele mai mari provocări ale procesului electoral din Republica Moldova. Potrivit Poliției din țara vecină, pe teritoriul Republicii Moldova un vot poate fi „achiziționat” cu 150 de euro, iar în diaspora, unde nivelul de trai este mai ridicat, acesta costă dublu – 300 de euro. Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP) din Republica Moldova, Viorel Cernăuțeanu, spune că în diaspora un vot ar costa până la 300 de euro. El avertizează că acțiuni de corupere electorală au fost sesizate în România, Franța, Germania, Italia și Marea Britanie.

UPDATE Mii de moldoveni, stabiliți cu traiul în Federația Rusă, ar putea fi afectați de o nouă abordare a Moscovei în raport cu străinii. Kremlinul se pregătește să renunțe la sistemul de patente pentru migranți și să introducă așa numita munca în regim de rotație. Problema este că rușii caută forță de muncă în afara țării, dar nu vor ca străinii să-și aducă după ei și familiile într-un sistem social erodat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

UPDATE Elemente criminale pregăteau dezordini și destabilizări în masă, coordonate din Federația Rusă, anunță Inspectoratul General de Poliție. În scopul prevenirii violențelor, oamenii legii au organizat, azi dimineață, probabil, cea mai amplă operațiune din campania electorală. În nordul țării, s-au desfășurat peste 250 de percheziții. Descinderile vizează aproximativ o sută de persoane, inclusiv deținuți. Poliția promite să revină cu detalii pe parcursul zilei. Asta în timp ce Igor Dodon s-a plâns deja că sunt vizate și sediile de campanie a Blocului Patriotic de la Drochia și Rîșcani. În acest context, liderul socialiștilor a anunțat o conferință de presă pentru ora 14:00.

UPDATE Rusia a elaborat un plan secret pentru a manipula alegerile cruciale din Republica Moldova din 28 septembrie, potrivit unor documente interne consultate de Bloomberg. Strategia coordonată direct de la Kremlin include recrutarea moldovenilor din diaspora pentru vot, organizarea de proteste menite să destabilizeze țara, campanii masive de dezinformare pe rețelele sociale și chiar folosirea de materiale compromițătoare împotriva unor oficiali. Obiectivul declarat ar fi subminarea șanselor partidului pro-european al Maiei Sandu și îndepărtarea acesteia de la putere, într-un moment în care Moldova își joacă viitorul european. Bloomberg notează că nu a putut confirma dacă Rusia pune în aplicare aceste planuri, în condițiile în care campania electorală din Moldova intră în ultima săptămână. Totuși, doi oficiali europeni familiarizați cu situația au declarat că este „aproape sigur” că Moscova intenționează să ducă la capăt majoritatea acestor acțiuni.

UPDATE Într-o reacție dură, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria
Zaharova, a acuzat Occidentul că alimentează conflictul din Ucraina și a arătat cu degetul spre NATO și Uniunea Europeană. Asta în timp ce în paralel, Rusia a atacat masiv, tot noaptea trecută, mai multe regiuni din Ucraina, fiind lansate peste 140 de drone de tip Shahed. Potrivit președintelui, Volodimir Zelenski, trei persoane au murit, iar 15 blocuri de locuit și 10 case particulare au fost avariate.

UPDATE Tot noaptea trecută, trei persoane au murit, iar 16 au fost rănite în urma unui atac cu drone în stațiunea Foros, situată în sudul Crimeei. Informația a fost confirmată de liderul local instalat de Kremlin, care a precizat că, în urma exploziei, au fost avariate mai multe clădiri, inclusiv un sanatoriu și o școală.

UPDATE Cel puţin cinci explozii au fost înregistrate în regiunea Zaporojie, provocând incendii şi distrugerea de vehicule. Ivan Fedorov, şeful administraţiei militare regionale, a confirmat că infrastructura şi instalaţiile industriale au fost avariate în atacuri, notează agenţia ANSA. Regiunea Sumî a fost lovită cu drone, unde o persoană a fost rănită, iar alarma de raid aerian s-a declanşat şi în capitala Kiev din cauza atacurilor cu drone ruseşti, scrie Mediafax.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a declarat duminică că este dispus să apere Polonia și statele baltice dacă Rusia intensifică tensiunile în regiune. Când a fost întrebat despre această posibilitate, Trump a răspuns afirmativ, arătându-și angajamentul față de apărarea acestor țări. „Da, aș face-o. Aș face-o”, a răspuns Donald Trump, care a făcut declarațiile înainte de a porni în călătoria spre Arizona, unde va participa la funeraliile lui Charlie Kirk.

UPDATE Pentru prima dată, forțele ucrainene au reușit să lovească două avioane amfibii rusești Be-12 Chayka în Crimeea ocupată, a anunțat pe 22 septembrie serviciul de informații militare al Ucrainei (HUR), relatează The Kyiv Independent. Atacul a avut loc pe 21 septembrie și a fost executat de unitatea specială „Primary” a Forțelor Aeriene, potrivit comunicatului oficial. „Este prima lovitură din istorie asupra unui Be-12”, a subliniat HUR.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.