23 septembrie 2025, ora 22:22

Doliu în lumea teatrului din Republica Moldova. Actrița Nina Doni, una dintre cele îndrăgitele figuri ale scenei și una dintre fondatoarele Teatrului Republican „Luceafărul”, s-a stins din viață la vârsta de 89 de ani. Anunțul a fost făcut instituția teatrală.

„Pentru echipa Teatrului Republican „Luceafărul” a fost o onoare și o adevărată binecuvântare să lucreze alături de Nina Doni, un veritabil reper profesional și moral, un exemplu de rezistență prin cultură și devotament meseriei. Inima și gândurile noastre se îndreaptă către familie, rude și prieteni, cărora le exprimăm sincere condoleanțe”, a transmis instituția într-un mesaj de condoleanțe.

Nina Doni s-a născut pe 9 mai 1936, în comuna Olănești, raionul Ștefan Vodă. A absolvit în 1960 Școala Teatrală „B. Șciukin” din Moscova. Imediat după revenirea la Chișinău a fondat, împreună cu Ion Ungureanu, Dumitru Fusu, Vera Mereuță și alți colegi, prima trupă a Teatrului „Luceafărul”.

De-a lungul a șase decenii, actrița a interpretat zeci de roluri, remarcându-se în spectacole precum „Costumul de nuntă”, „Flori de câmp”, „Vicleniile lui Scapen”, „Căsătoria” sau „Autorul moare azi”. Criticii au descris jocul său drept sobru și impresionant.

A jucat și în cinematografie, debutând în 1961 în filmul „Omul merge după soare” și continuând cu roluri în „Ați primit o telegramă” (1983), „Autobuz singuratic în ploaie” (1986), „Corbii prada n-o împart” (1988) sau „Codrii” (1990-1991).

19 martie 2026, ora 08:53

Finlanda își menține poziția de lider pentru al nouălea an consecutiv în Raportul Mondial al Fericirii, urmată de Islanda și Danemarca. România a urcat un loc față de 2025, iar Moldova trei poziții, clasându-se pe locurile 34, respectiv 77, din aproape 150 de țări.

Raportul, publicat anual în preajma Zilei Internaționale a Fericirii a Organizației Națiunilor Unite, clasifică peste 140 de țări în funcție de modul în care oamenii își evaluează propriile vieți. Datele provin în principal din sondajul Gallup World Poll, iar cercetătorii analizează, de asemenea, factori precum sprijinul social, speranța de viață sănătoasă, libertatea, generozitatea și percepția asupra corupției.

„Scăderi spectaculoase” ale nivelului de fericire au fost înregistrate în rândul tinerilor sub 25 de ani din Statele Unite, Canada, Australia şi Noua Zeelandă, „în special în rândul fetelor”.

În schimb, în alte regiuni ale lumii se observă o creştere a nivelului mediu de fericire declarat în rândul tinerilor.

„Majoritatea tinerilor din lume sunt mai fericiţi astăzi decât acum 20 de ani, iar aceasta este o tendinţă care merită atenţia noastră”, a declarat într-un comunicat Jon Clifton, director general al Gallup, care a contribuit la elaborarea raportului.

Acesta subliniază că impactul utilizării reţelelor sociale asupra stării de bine este „complex”.

Printre factorii care influenţează acest aspect se numără timpul petrecut pe platforme, tipul platformei, modul în care aceasta este utilizată, precum şi factori demografici precum sexul şi statutul socio-economic. 

„O utilizare intensivă este asociată cu un nivel de bunăstare semnificativ mai scăzut, dar cei care se îndepărtează în mod deliberat de reţelele sociale par, de asemenea, să piardă anumite efecte pozitive”, explică Jan-Emmanuel De Neve, unul dintre autorii raportului, profesor de economie la Universitatea Oxford şi director al Centrului de Cercetare privind Bunăstarea al acesteia. 

Dintre cele 147 de ţări incluse în raport, cele mai scăzute niveluri de satisfacţie faţă de viaţă au fost înregistrate în Afganistan, unde liderii talibani, reveniţi la putere în 2021, sunt acuzaţi de încălcări ale drepturilor omului şi de maltratarea femeilor. 

Calculat pe o medie de trei ani, indicele fericirii ia în considerare şase factori, printre care PIB-ul pe cap de locuitor, speranţa de viaţă în condiţii bune de sănătate, sprijinul social, libertatea de a face alegeri de viaţă, generozitatea şi percepţia corupţiei. 

În 2026, țările nordice continuă să domine fruntea clasamentului, Islanda, Danemarca, Suedia şi Norvegia alăturându-se Finlandei pentru a ocupa cinci dintre primele şase locuri în acest an. Costa Rica se clasează pe locul patru, intrând pentru prima dată în top 5 şi obţinând cea mai bună clasare atinsă vreodată de o ţară din America Latină. 

Franţa se situează pe locul 35 (33 în 2025). Pentru prima dată, nicio ţară anglofonă nu figurează în top 10 de la prima publicare a raportului în 2012. Finlanda şi-a păstrat primul loc cu un scor de 7,764 din 10.

În comparație, România a obținut un scor de 6,629, iar Moldova - 5,851.