25 septembrie 2025, ora 16:46

Încă trei țări au impus sancțiuni pentru Irina Vlah. Polonia, Estonia și Letonia i-au interzis accesul pe teritoriul lor. Potrivit autorităților, lidera Partidului „Inima Moldovei” ar sprijini ingerințele Rusiei în Republica Moldova. 

În Polonia, interdicția pentru Irina Vlah a fost stabilită pe cinci ani. Guvernul de la Varșovia a precizat că activitatea acesteia este „contrară intereselor Republicii Polone, orientate spre menținerea stabilității în regiune”.

Autoritățile de la Varșovia subliniază că Rusia „intervine într-un mod fără precedent și nelegal în procesele politice” din Republica Moldova, inclusiv în pregătirile pentru alegerile parlamentare:

„Cu îngrijorare, observăm implicarea unor politicieni moldoveni, inclusiv a doamnei Irina Vlah, în astfel de acțiuni”. 

Potrivit autorităților de la Varșovia, interdicțiile urmăresc „susținerea unui proces democratic corect și transparent” în Republica Moldova.

În Estonia, ministrul Afacerilor Externe, Margus Tsahkna, a anunțat includerea Irinei Vlah pe lista persoanelor sancționate, alături de Milorad Dodik, liderul sârbilor bosniaci cunoscut pentru pozițiile sale separatiste. 

„Noua sancțiune permite impunerea unei interdicții de intrare asupra persoanelor despre care se știe că au participat la sau au sprijinit activ activități într-o țară străină care încalcă normele și principiile dreptului internațional”, a declarat Tsahkna. 

Guvernul de la Tallinn a precizat că sancțiunile pot fi aplicate și în cazurile de corupție, deturnare de fonduri publice sau spălare de bani.

La rândul său, Letonia a declarat-o pe Irina Vlah persoană indezirabilă pentru o perioadă nelimitată. Decizia a fost luată de ministra Afacerilor Externe, Baiba Braže, în baza articolului 61, alineatul doi din Legea privind imigrația.

Contactată de TV8 pentru o reacție, Irina Vlah nu ne-a răspuns la apeluri.

TV8.md amintește că pe 16 septembrie Irinei Vlah i-a fost restricționat accesul pe teritoriul Lituaniei pe o perioadă de cinci ani. Decizia a fost luată de Ministerul Afacerilor Externe de la Vilnius la fel pentru că ar avea legături cu Rusia.

Într-o reacție ulterioară pe Telegram, politiciana a numit decizia „stranie”. 

„Încă o decizie stranie. De data aceasta a autorităților din Lituania. Presupun că din nou s-au străduit „prietenii” mei de la Chişinău, care încearcă cu disperare să mă reducă la tăcere, să mă discrediteze”, a scris Vlah.

Anterior, pe 28 august, Irina Vlah a fost plasată sub sancțiunile Canadei pentru că ar fi implicată în activități de interferență malignă ale Rusiei în Republica Moldova. Lidera Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a reacționat, declarând că este „uimită” să-și vadă numele pe listă.

„Constat cu uimire că numele meu a apărut într-o listă de sancțiuni a Canadei. Ceea ce s-a întâmplat nu poate fi explicat din punct de vedere logic. Pot doar presupune că autoritățile canadiene au fost induse în eroare cu rea voință de către cei care de ceva timp încearcă să plaseze numele meu în anumit context, făcând și anumite asocieri. Evident că voi cere explicații oficiale privind decizia ce s-a luat”, a menționat Vlah.

Irina Vlah are și conturile bancare blocate în Moldova. Hotărârea a fost luată de Serviciul Fiscal de Stat.

18 decembrie 2025, ora 20:25

Parlamentul Moldovei propune un moratoriu pentru fermierii afectați de secetă. Un proiect de lege privind suspendarea urmăririi silite a bunurilor acestora pentru perioada 2024-2025 a fost votat în prima lectură de 88 de deputați.

Potrivit unui comunicat emis de Legislativ, moratoriul se va aplica pe o perioadă de 12 luni și va viza fermierii mici și micro, fidejusorii, membrii gospodăriilor țărănești, precum și alte persoane responsabile solidar pentru obligațiile debitorului. În această perioadă, vor fi suspendate măsurile de executare silită asupra bunurilor fermierilor, precum și calcularea dobânzilor și penalităților. 

Totodată, fermierii vor putea folosi bunurile agricole sechestrate în procesul de producție, iar recolta obținută va putea fi valorificată pentru achitarea datoriilor către creditori.

„Pentru a beneficia de aceste prevederi, fermierii trebuie să întrunească cumulativ o serie de condiții. Aceștia trebuie să fie încadrați în categoria fermierilor micro sau mici, să nu se afle în procedură de faliment sau lichidare și să nu fie incluși în lista de interdicție a subiecților subvenționării a Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură. De asemenea, fermierii trebuie să dețină sau să gestioneze terenuri agricole cu o suprafață totală de cel mult 1.800 de hectare”, explică autoritățile.

Proiectul a generat discuții aprinse în Parlament între deputații PAS și cei ai opoziției.

Vasile Costiuc, liderul fracțiunii Democrația Acasă, a făcut referire la protestele fermierilor din aceste zile de la Bruxelles și a transmis un mesaj pentru cei de acasă: „Când o să fie consolidați și solidari între ei, o să pună presiune pe orice guvernare și atunci o să reușim să avem și agricultură, și siguranță alimentară, și atunci o să ne dezvoltăm”.

Colegul său de fracțiune, Sergiu Stefanco a declarat că unica soluție pentru agricultori este „să găsim împreună cu factorii de decizie mecanisme de refinanțare”.

„Legea moratoriului practic nu rezolvă nimic, pentru că legea moratoriului trebuie să vină cu mecanisme de finanțare”, consideră deputatul.

În replică, deputatul PAS și președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, a îndemnat opoziția să nu încurce, dacă nu doresc să ajute.

„O lună de zile s-a lucrat, ca să existe un proiect prin care cu adevărat să ajutăm pe cei care sunt supuși executării”, a declarat Marian, subliniind că în ultimii 4 ani „8 miliarde de lei s-au acordat agricultorilor”.

Pe perioada moratoriului, fermierii debitori vor avea anumite responsabilități. Aceștia trebuie să păstreze bunurile agricole în stare bună de funcționare, să nu le vândă sau să le folosească drept garanții și să permită executorului judecătoresc să le verifice, raportând autorităților competente orice incident care ar putea afecta integritatea sau valoarea acestora.

Proiectul de lege urmează să fie examinat în lectura a doua, în plenul Parlamentului.

TV8.md amintește că în ședința de astăzi a Parlamentului, deputații din opoziție au solicitat ca ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, să fie audiată în plenul Parlamentului.

Anterior, pe 10 decembrie, câteva zeci de fermieri din sudul țării au pichetat sediul Guvernului, în timp ce miniștrii se aflau în ședință. Agricultorii acuză autoritățile că nu iau măsuri concrete pentru a-i sprijini în fața efectelor severe ale secetei din acest an, mulți dintre ei fiind deja împovărați de datorii acumulate în anii precedenți din aceleași motive. 

Protestatarii au cerut instituirea unui moratoriu asupra executărilor silite, precum și restituirea sumelor aferente TVA-ului și accizelor și au avertizat că dacă revendicările nu vor fi luate în considerare, vor trece la un alt nivel de protest și vor scoate utilajele agricole în stradă.

Agricultorii au criticat-o dur pe ministra Catlabuga, acuzând-o de lipsă de dialog. Deși unii dintre protestatari au parcurs sute de kilometri până la capitală, demnitara nu a ieșit atunci să discute cu ei. În schimb, le-a transmis un mesaj de la tribună.

„Am gândit un concept sau un set de instrumente prin care să putem facilita activitatea acestor fermieri, să nu avem falimente în lanț și să putem prin principiul restructurării să menținem afacerile fermierilor. În contextul protestului, pot spune că îi aștept în continuare la minister”, a subliniat ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

Declarațiile ministrei nu i-a mulțumit, însă pe agricultori.