25 septembrie 2025, ora 11:01

Trei formațiuni politice ar ajunge în Parlament dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri. Este vorba despre Partidul Acțiune și Solidaritate, Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” și Partidul Nostru. Cel puțin asta arată datele Barometrului Opiniei Publice, realizat la comanda Institutului Politici Publice (IPP) și autorizat de CEC.

Potrivit răspunsurilor participanților, PAS, condus de Igor Grosu, ar obține 28,6% din voturi. BCS ar acumula 13,9%, iar Partidul Nostru, al cărui lider este Renato Usatîi, ar fi votat de 5,1%% dintre respondenți.

Restul formațiunilor politice nu ar reuși să depășească pragul electoral și, prin urmare, nu ar intra în Parlament. Este și cazul Blocului Electoral „Alternativa” (4,2%), Partidul „Democrația Acasă” (1,8%) și Partidul Moldova Mare (1,1%).

27,8% dintre respondenți au spus că nu știu cu cine ar vota, în timp ce 9,1% nu au oferit niciun răspuns. De asemenea, 5,4% au declarat că nu ar vota deloc, indiferent de oferta electorală.

Potrivit datelor, PAS ar obține majoritatea parlamentară cu 61 de mandate. Blocul Patriotic ar lua 29 de mandate, iar Partidul Nostru - 11.

Dacă ar fi exclus numărul indecișilor și al celor care au preferat să nu răspundă, pragul electoral ar fi atins și de Blocul „Alternativa”, mandatele fiind distribuite în felul următor: PAS - 56, Blocul Patriotic - 27, Partidul Nostru - 10 și Blocul „Alternativa” - 8.

Barometrul Opiniei Publice a fost prezentat astăzi, 25 septembrie, în cadrul unei conferințe de presă, de către directorul IPP, Arcadie Barbăroșie.

Sondajul a fost realizat prin metoda interviului față în față, în perioada 12-22 septembrie 2025, pe un eșantion de 1.117 persoane, cu excepția locuitorilor din stânga Nistrului și diasporă. Marja maximă de eroare este de circa 2,9%. 

15 decembrie 2025, ora 12:40

Pretinsele autorități din stânga Nistrului intenționează să reintroducă regimul de situație excepțională în economie. Decretul urmează să fie semnat de așa-numitul președinte al regiunii, Vadim Krasnoselski.

Potrivit unui comunicat al instituției, „această măsură temporară este necesară, încă o dată, pentru a depăși dificultățile legate de aprovizionarea cu gaz natural”.

Situația ar fi generată „de încetinirea ritmului operațiunilor de decontare pe teritoriul Uniunii Europene”.

Așa-numitul viceprim-ministru din regiune, Serghei Obolonik, a declarat „că toți participanții iau măsurile posibile pentru restabilirea regimului normal de furnizare a gazului”, iar până la acel moment, livrarea gazului pentru uz industrial este limitată.

După semnare, decretul va fi înaintat așa-zisului consiliu suprem.

La sfârșitul lunii ianuarie, Uniunea Europeană a anunțat un sprijin de 20 de milioane de euro pentru achiziția de gaze în regiunea transnistreană. Însă fondurile au rămas blocate din cauza neîndeplinirii condițiilor impuse: ajustarea tarifelor, eliminarea punctelor ilegale de control și respectarea drepturilor omului. Iarna trecută, regiunea a rămas fără lumină și căldură, după ce Ucraina a întrerupt tranzitul gazelor rusești. În prezent, livrările se fac printr-o schemă intermediată de Rusia, care implică firme din Dubai și Ungaria.

TV8.md amintește că pe 2 octombrie, pretinsele autorități de la Tiraspol au anunțat introducerea a unui așa-numit „regim de economisire a gazului” pentru 4 zile.