26 septembrie 2025, ora 14:46

Kremlinul ar putea crea condiții pentru declanșarea unor posibile proteste violente, cu scopul de a o înlătura pe președinta Maia Sandu după alegerile parlamentare din 28 septembrie din Republica Moldova. În acest sens, serviciile ruse de informații ar fi instruit cetățeni moldoveni în organizarea de provocări, avertizează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

Astfel, autoritățile de la Moscova ar putea încerca să repete un scenariu de tip „Euromaidan”, similar protestelor pro-europene din Ucraina din 2014, în urma cărora președintele pro-rus Viktor Ianukovici a fost înlăturat de la putere.

Recentele acuzații ale Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), potrivit cărora NATO plănuiește să invadeze Moldova, par menite să justifice informațional posibile operațiuni ruse în țară.

În realitate, soldații britanici și francezi prezenți în România participă la exerciții NATO planificate din timp, precum Steadfast Dart (începutul anului 2025) și Dacian Fall 2025 (programat între 20 octombrie și 13 noiembrie, în România și Bulgaria).

Totuși, Rusia ar putea continua să denatureze prezența acestor trupe, susținând că NATO se pregătește să invadeze Moldova pe 30 noiembrie, ziua alegerilor în așa zisul„Soviet Suprem” al regiunii separatiste.

SVR susține că protestele vor izbucni spontan în Moldova, încercând astfel să ascundă propriile pregătiri pentru a instiga manifestații violente.

Autoritățile noastre au confirmat deja că cetățeni moldoveni, în special tineri, au fost trimiși în Serbia pentru a fi instruiți de instructori străini în acțiuni de destabilizare și provocare, inclusiv în metode de evitare a arestării și utilizare a armelor de foc.

De asemenea, Kremlinul ar putea recurge la atacuri false în stânga Nistrului. În trecut, Rusia a orchestrat astfel de operațiuni, dând vina pe Ucraina, iar acum ar putea încerca să învinovățească Chișinăul sau NATO.

Prin urmare, Rusia ar putea încerca să exploateze protestele pentru a convinge chiar și parlamentarii din PAS să sprijine o procedură de punere sub acuzare a președintei Maia Sandu. Conform Constituției Moldovei, Parlamentul poate demite președintele cu o majoritate de două treimi în cazul unor abateri.

 Kremlinul mizează probabil pe faptul că protestele violente vor genera o criză politică ce va facilita îndepărtarea Maiei Sandu, folosind inclusiv tehnici de manipulare reflexivă - adică forțarea adversarului, în acest caz Moldova, să ia decizii aparent proprii, dar care în realitate servesc intereselor Rusiei.

Acțiunile Rusiei în Moldova din 2025 fac parte dintr-o strategie mai amplă de recâștigare a influenței în fostele state sovietice, în ciuda resurselor considerabile pe care le dedică războiului din Ucraina. Moldova rămâne un punct strategic important pentru Kremlin, iar alegerile din 28 septembrie reprezintă doar o etapă în această campanie de lungă durată.

13 decembrie 2025, ora 21:00

Bătaie în Parlamentul din Slovacia, după ce un grup de deputați au adoptat o lege care se referă la denunțători și martori-cheie, despre care opoziția spune că amenință statul de drept. Politicienii s-au încăierat între ei chiar în timpul ședinței. De altfel, și Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea cu privire la modificările propuse de guvernul pro-rus al premierului Robert Fico și susținute de parlamentarii naționaliști de stânga. 

Deputații slovaci s-au încăierat în timpul votării unor modificări la Codul Penal, care vizeazăinclusiv statutul martorilor denunțători. Mai exact, s-au înăsprit regulile referitoare la mărturii. Criticii afirmă că aceste dispoziții vor ajuta un aliat important al lui Fico care este în prezent anchetat. La un moment dat, un deputat al guvernării a aruncat cu o sticlă de plastic către un adversar.

„Aceștia sunt oamenii care i-au dat amnistia criminalului Gaspar. Ce faci? Stai, de ce l-așopri? Ce faci?”.

Legea aprobată de majoritatea parlamentară pro-rusă riscă să oprească subvențiile UE. Guvernul Fico, aflat la putere din 2023, a luat anterior măsuri pentru slăbirea pedepsirii infracțiunilor financiare, a reorganizat radiodifuziunea publică și a promovat modificări constituționale ce afirmă suveranitatea națională asupra unor legi ale UE. Comisia Europeană a declarat ieri că regretă că Parlamentul slovac nu a permis o consultare aprofundată după ce Comisia își exprimase anterior îngrijorarea cu privire la această lege. Opoziția afirmă că proiectul de lege este o „răzbunare” după ce ministerul de Interne de acolo a fost amendat în cazuri ce implicau polițiști care au fost transferați în timpul anchetelor de corupție fără consimțământul Biroului.