26 septembrie 2025, ora 22:58

Scenarii postelectorale după alegerile din 28 septembrie. Cele două partide și cele două blocuri care potrivit sondajelor ar putea intra în Parlament ar putea duce la mai multe formule de guvernare a țării. Cel mai probabil nimeni nu va obține o majoritate, astfel va fie nevoie de formarea unei coaliții. O ipoteză luată în calcul este și scenariul în care nu se va putea forma o alianță de guvernare, iar țara va fi aruncată în alegeri anticipate. Analiza a fost făcută de Asociația ADEPT și se bazează pe datele obținute în cadrul sondajelor de opinie realizate în ultima perioadă.

Experții ADEPT analizează o serie de scenarii care pot avea loc după alegeri. Instituția a analizat toate combinațiile posibile reieșind din valorile comune care leagă formațiunile, dar și cele în care viziunile sunt diametral opuse. Este vorba despre vectorul de integrare europeană, denumirea limbii, reglementarea conflictului transnistrean, independența energetică, neutralitatea și reforma justiției. Astfel o majoritate PAS este probabilă, dar nu certă, iar o majoritate BEP mai puțin probabilă, dar nu imposibilă. Totuși, șansele că va trebuie formată o coaliție sunt cele mai mari. 

Potrivit ADEPT, o alianță dintre PAS și Blocul Alternativa are cea mai mare probabilitate, deoarece cei doi candidați susțin integrarea europeană. O coaliție dintre BEP și Alternativa are o probabilitate moderată deoarece au mai multe divergențe, la fel ca și în cazul unei coaliții între PAS și Partidul Nostru a lui Renato Usatîi. Mai puțin probabilă este și o coaliție între BEP și Partidul Nostru.

„ Există o probabilitate destul de înaltă că vom avea o guvernare monocoloră, dar aceeași probabilitate persistă și pentru o guvernare de coaliție. O coaliție proeuropeană poate avea loc în formula PAS cu Blocul Alternativa. Marea problemă între eventuale relații dintre PAS și Alternativa sunt relațiile interpersonale care sunt foarte, foarte proaste. 

Este extrem de dificil să admitem că după ce și-au dat săgeți foarte ascuțite în această campanie electorală mai există spațiu să stea împreună și să salveze ceea ce și unii și alții consideră de importanță strategică- integrarea europeană”, a menționat directorul executiv Asociația ADEPT, Igor Boțan.

ADEPT estimează pe baza sondajelor făcute până în prezent că cele mai multe mandate le-ar obține PAS-47 la număr. Blocul Electoral Patriotic ar avea 35 de mandate, Alternativa zece, iar Partidul Nostru ar putea deține nouă fotolii în Parlament. Există și riscul ca viitorii deputați să nu găsească un consens ceea ce va fi o catastrofă pentru țară, avertizează experții. Nu este exclus un scenariu georgian în Moldova sau alegeri anticipate. 

„Este o mare șansă ca din păcate în jumătate de an sau un an să fie anticipate o să fie consecințe pentru Moldova, dar e mai bine decât să fie un Parlament pro rus. Moldova va fi izolată, o să se agraveze criza economică, cetățenii o să se confrunte cu inflația și tinerii vor migra și mai mult din țară în UE”, a subliniat expertul ucrainean, Rostyslav Klimov.

Analiza scenariilor postelectorale a fost făcută de Asociația ADEPT în cadrul proiectului „ Alegere informată 2025” cu sprijinul financiar al fundației Soros Moldova. Datele arată că un procent foarte mare de alegători, aproape 40 de procente sunt indeciși și nu știu pe cine să voteze duminică. 

13 decembrie 2025, ora 19:10

După cinci ore de dezbateri, aproape de ora 22:00, deputații au aprobat în prima lectură bugetul pentru anul 2026. Proiectul a trecut cu votul a 54 de aleși ai poporului de la PAS. Ca de fiecare dată, replicile acide și acuzațiile au curs gârlă de la tribuna Legislativului, discursuri fiind ținute de peste 20 de deputați. De ce sunt nemulțumiți unii unii dintre ei, dar și ce cheltuieli sunt prevăzute anul viitor, urmăriți în reportajul ce urmează.

Dezbaterea legii bugetului de stat pentru anul viitor a început aproape de ora 17:00. Ministrul Finanțelor a fost bombardat cu zeci de întrebări, inclusiv despre o eventuală criză energetică, dar și rata inflației care a ajuns la șapte procente.

„Guvernul nu o să genereze și nu o să deseneze bani ca să dea la toată lumea și nimeni să nu simtă nimic, pentru că atunci când se întâmplă o problemă și se întâmplă o criză, noi înțelgem. Atunci când este o criză nu este situația când Guvernul rezolva magic o problemă și nimeni nu resimte. Trec țări întregi, popoare și națiuni trec prin crize și o resimt”, a menționat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.

Și discursurile au durat mult. În total, 22 de deputați au ieșit la tribună.

„Peste trei ani, domnilor deputați și stimați concetățeni, noi ajungem la situația că peste 35 de procente din cheltuielile noastre ca stat le vom acoperi din împrumuturi. Eu cred că noi nu avem cu ce ne mândri”, a subliniat deputatul PSRM, Igor Dodon.

„Dacă politica socială era racordată la realitate, dar nu la niște procente formale, atunci în acest buget trebuie să fie prevăzuți încă cel puțin cinci miliarde de lei doar pentru a linia ajutorului social la creșterea prețurilor”, a punctat deputata PCRM, Diana Caraman.

„Eu astăzi am așteptat să ne convingeți majoritatea parlamentară, care ași venit cu un buget, că aveți soluții și că în al 5-a an sunteți mai serioși și mai copți să ne oferiți soluții tuturor. Eu înțeleg, primul an, nu ați avut experiență, nu ați știut. Ați luptat cu balaurii, i-ați dat jos. Ați avut un buget cum ați avut”, a menționat deputatul partidul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc.

„În formatul în care este prezentat acest buget, noi nu doar îndatorăm țara, noi îi amputăm posibilitatea de dezvoltare”, a subliniat deputata Blocul Alternativa, Olga Ursu.

„Noi construim și realizăm lucruri concrete, în timp ce alții fac live-uril. Da, da. La voi mă refer. Și de spectacol politic, cu chefir. Asta am văzut azi. Da treziți-vă odată! Sunteți în Parlamentului Republicii Moldova, numai live-uri din voi”, a punctat deputata PAS, Larisa Novac.

„Aceeași oameni care chipurile își bat capul de creștere economică, a deficitului și datoria publică, au propus măsuri de cheltuieli care dacă ar fi acceptate, ar distruge efectiv economia Republicii Moldova”,  a menționat deputatul PAS, Radu Marian.

Totul a durat până aproape de ora 22, fapt ce i-a nemulțumit pe unii deputați. 

„Nu-i frumos noi asemenea legi importante să ne votăm noaptea. Haideți măcar legislatura asta să nu facem noaptea ca hoții, cum zicem noi. Asta e prima rugăminte. Acuma pe bugetul de stat...”, a subliniat deputatul Blocul Alternativa, Ion Chicu.

„Domnul Chicu, eu sunt un pic dezamăgit. Noi într-adevăr am avut o discuție bună în comisie, dar dumneavoastră ați spus că în schimb în plen nu o să aveți întrebări”, a punctat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.

Într-un final, proiectul a fost aprobat în prima lectură cu votul a 54 de deputați PAS. Bugetul aprobat prevede salariul minim pe economie să fie majorat cu 800 de lei, asta ar însemna 6300 de lei, iar pensiile indexate, în medie, cu 6,8%. 

Totodată, autoritățile spun că vor să schimbe modelul de dezvoltare, de la o economie bazată pe consum la una orientată spre investiții, inclusiv prin majorarea cheltuielilor pentru investiții capitale și proiecte de infrastructură. 

Pentru 2026, veniturile bugetului de stat sunt estimate la peste 79,67 miliarde de lei, iar 91,4% ar urma să vină din taxe și impozite. 

Deficitul este estimat la 20,9 miliarde de lei, un record pentru țara noastră. Anterior, premierul a declarat că acesta va fi acoperit din surse interne și externe.