La ONU, discursul premierului israelian Benjamin Netanyahu a fost întâmpinat cu aplauze din partea susținătorilor săi, dar și cu un val de proteste internaționale. Mai multe delegații au părăsit sala în semn de opoziție, iar liderul israelian s-a adresat unei săli aproape goale. Declarațiile sale, inclusiv promisiunea de a „termina treaba” împotriva Hamas și critica vehementă la adresa recunoașterii unui stat palestinian, au atras reacții dure: actrița Jennifer Lawrence a condamnat „genocidul” din Gaza, organizațiile pentru ostatici au acuzat că Netanyahu pune viețile acestora în pericol, iar oficiali palestinieni au calificat discursul drept „plin de minciuni și disperare”.

Pe fondul conflictului prelungit din Gaza, președintele american Donald Trump a prezentat un nou plan de pace, susținând că „există un acord” în vedere. Un element central ar putea fi crearea unei autorități internaționale de tranziție condusă de Tony Blair, cu un mandat ONU, sprijinită de țările din Golf. În paralel, o coaliție formată din 12 țări, inclusiv Franța, Marea Britanie și Arabia Saudită, a fost anunțată pentru a susține financiar Autoritatea Palestiniană, aflată într-o criză acută, în efortul de a menține stabilitatea și perspectiva unei soluții cu două state.

UPDATE Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a urcat vineri la tribuna Națiunilor Unite sub aplauzele susținătorilor săi invitați în public și sub huiduielile delegațiilor care au părăsit în masă sala, potrivit AFP, transmite Libertatea. Delegațiile din mai multe țări au părăsit în mod ostentativ sesiunea ONU înainte de discursul prim-ministrului israelian, iar acesta s-a adresat unei săli aproape goale. Netanyahu a spus că Gaza este înconjurată de difuzoare care transmit în prezent mesajul său din sesiunea ONU.

video: x/nexta_tv

UPDATE Actrița americană Jennifer Lawrence a condamnat vineri „genocidul inacceptabil” comis în Fâșia Gaza și a criticat politica americană pentru lipsa sa de „integritate”, potrivit unor declarații făcute de vedeta hollywoodiană la Festivalul Internațional de Film de la San Sebastian, informează AFP, conform Agerpres. „Ceea ce se petrece nu este nimic altceva decât un genocid, iar acest lucru este inacceptabil”, a răspuns actrița, în vârstă de 35 de ani, atunci când a fost întrebată despre opinia ei despre situația din Gaza într-o conferință de presă, înainte ca organizatorii festivalului spaniol să îi decerneze premiul onorific Donostia, vineri după-amiază.

UPDATE „Cred că avem un acord” privind Gaza, a declarat vineri preşedintele american Donald Trump, după ce le-a prezentat un nou plan de pace săptămâna aceasta mai multor lideri musulmani şi premierului israelian Benjamin Netanyahu. Și, pentru că discuțiile trebuie să se poarte și despre perioada post-război, BBC scrie că numele fostului premier britanic Tony Blair a fost vehiculat în discuții privind conducerea unei autorități de tranziție postbelică în Gaza, instituită ca parte a planului de pace prezentat de SUA. Propunerea, care se spune că are sprijinul Casei Albe, ar presupune ca Blair să conducă o autoritate guvernamentală susținută de ONU și de țările din Golf, înainte de a li se ceda controlul palestinienilor. Biroul său a declarat că Blair nu va sprijini nicio propunere care ar duce la strămutarea populației din Gaza. Sir Tony Blair, care a condus Marea Britanie în războiul din Irak în 2003, a participat la discuții la nivel înalt cu SUA și alte părți despre viitorul Fâșiei Gaza. În august, el a participat la o întâlnire la Casa Albă cu Trump pentru a discuta planurile pentru teritoriu, pe care trimisul SUA în Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, le-a descris ca fiind „foarte cuprinzătoare” - deși nu s-au dezvăluit multe alte detalii despre întâlnire. Conform unor informații publicate în The Economist și în mass-media israeliene, planurile ar putea prevedea ca Blair să conducă un organism numit Autoritatea Internațională de Tranziție din Gaza (Gita). Acesta ar solicita un mandat al ONU pentru a fi „autoritatea politică și juridică supremă” a Fâșiei Gaza timp de cinci ani.

UPDATE Sancțiunile ONU împotriva Iranului legate de programul său nuclear vor fi restabilite sâmbătă, la o zi după respingerea unei rezoluții finale a Consiliului de Securitate și în timp ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și-a reluat inspecțiile la siturilor nucleare iraniene, comentează AFP, conform Agerpres. Consiliul a respins propunerea Rusiei și Chinei de a prelungi cu șase luni acordul din 2015 care controlează programul nuclear al Republicii Islamice în schimbul ridicării sancțiunilor. Rusia a considerat rezultatul nul și neavenit. În consecință, „sancțiunile (...) vor fi reimpuse în acest weekend”, a declarat ambasadoarea britanică la ONU, Barbara Woodward.

UPDATE Premierul pakistanez Shehbaz Sharif a declarat vineri, în faţa Adunării Generale a ONU, că ţara sa este pregătită pentru discuţii cu India pe toate subiectele sensibile şi a elogiat rolul preşedintelui american Donald Trump în oprirea conflictului din luna mai, transmite Mediafax. Sharif s-a adresat Adunării Generale a ONU la o zi după întâlnirea sa de la Casa Albă cu Trump şi cu şeful armatei pakistaneze, feldmareşalul Asim Munir, care i-a spus liderului american că merită Premiul Nobel pentru Pace pentru încetarea focului în conflictul din mai dintre Pakistan şi India. „Pakistanul este pregătit pentru un dialog cuprinzător, complex şi orientat spre rezultate cu India, pe toate problemele nerezolvate. Asia de Sud are nevoie de o conducere proactivă, nu provocatoare”, a spus Sharif în discursul său.

UPDATE Principala organizație care reprezintă rudele celor ținuți captivi în Gaza a denunțat vineri remarcile făcute de premierul israelian Benjamin Netanyahu la ONU, care a afirmat vineri că vrea să „termine treaba” împotriva Hamas, apreciind că aceste afirmații îi pun în pericol pe ostatici, relatează AFP. „În fiecare zi în care războiul continuă, ostaticii vii sunt în pericol mai mare, iar recuperarea corpurilor celor care au fost asasinați este compromisă”, a declarat Forumul familiilor ostaticilor într-un comunicat. „De nenumărate ori, (Netanyahu) a ales să rateze fiecare ocazie de a-i aduce acasă”, a adăugat organizația.

UPDATE Un oficial al Autorității Palestiniene a criticat dur vineri discursul premierului israelian Benjamin Netanyahu de la ONU, numindu-l „plin de minciuni și falsificări”, relatează AFP, conform Agerpres. „A fost discursul unui om învins, al unui lider disperat care a încercat încă o dată să unească un Occident care se distanțează din ce în ce mai mult de un stat genocidar, folosind frica drept singurul argument”, a declarat Adel Atieh, directorul Departamentului de Afaceri Europene din cadrul Ministerului palestinian de Externe. „Acest discurs nu a arătat nici viziune, nici perspectivă, ci a reflectat doar izolarea crescândă, o goană nebunească și anxietatea unei puteri care știe că se află de partea greșită a istoriei”, a adăugat el.Crearea unui stat palestinian ar fi un „suicid național” pentru Israel, a avertizat vineri de la tribuna ONU premierul israelian Benjamin Netanyahu, criticând țările occidentale și promițând „să termine treaba” împotriva Hamas în Fâșia Gaza. Într-un discurs pe un ton ofensiv și rămânând ferm pe pozițiile sale, liderul israelian a respins acuzațiile de „genocid” în Fâșia Gaza și a criticat cu virulență țările occidentale, între care Franța, care au recunoscut în această săptămână Statul Palestina

UPDATE Douăsprezece ţări, printre care Franţa, Marea Britanie, Japonia, Arabia Saudită şi Spania, au anunţat, vineri, crearea unei coaliţii menite să sprijine financiar Autoritatea Palestiniană, care se confruntă cu o criză financiară, veniturile sale fiscale fiind reţinute de Israel, transmite News.ro. Coaliţia de urgenţă pentru viabilitatea financiară a Autorităţii Palestiniene a fost „creată ca răspuns la criza financiară urgentă şi fără precedent” cu care se confruntă Autoritatea Palestiniană, a declarat Ministerul Afacerilor Externe al Spaniei într-un comunicat. Acesta vizează stabilizarea finanţelor organismului cu sediul la Ramallah, menţinerea capacităţii sale de guvernare, furnizarea de servicii esenţiale şi menţinerea securităţii, „toate elemente indispensabile pentru stabilitatea regională şi menţinerea soluţiei cu două state”, potrivit aceleiaşi surse.

UPDATE ONG-ul Medici Fără Frontiere (MSF) a anunțat vineri că este „constrâns să își suspende” activitățile în orașul Gaza din cauza intensificării ofensivei israeliene în teritoriul palestinian, relatează AFP, conform Agerpres. „Nu am avut de ales decât să ne suspendăm activitățile, deoarece clinicile noastre sunt înconjurate de forțele israeliene. Acesta era ultimul lucru pe care ni-l doream, deoarece nevoile din Gaza sunt enorme”, a explicat Jacob Granger, coordonator de urgență al MSF în Gaza, se arată într-un comunicat.

Atac cu drone rusești lângă granița Republicii Moldova și zi crucială pentru viitorul Ucrainei. Oficialii europeni negociau înaintea Consiliului European de joi de la Bruxelles un compromis de ultim moment pentru a oferi Ucrainei miliardele de euro de care are nevoie pentru a-și finanța războiul, dar și cheltuielile de zi cu zi, scriu Reuters și Politico. „Trebuie să găsim o soluție astăzi”, a declarat Ursula von der Leyen. „Nu vom părăsi Consiliul European fără o soluție pentru finanțarea Ucrainei în următorii doi ani.” Volodimir Zelenski avertizează că absenţa unei decizii asupra activelor ruse îngheţate va fi „o mare problemă” pentru Ucraina. Totodată, se declară deschis pentru alegeri, dar anunță două condiții.

Între timp, Rusia a lansat un atac amplu contra Ucrainei, folosind zeci de drone. Deși apărarea aeriană a interceptat majoritatea dronelor, au fost raportate pagube la infrastructura civilă și mai mulți civili au fost răniți. Totodată, Estonia susţine că trei grăniceri ruşi au pătruns ilegal pe teritoriul său. După ce o generație întreagă a trăit vremuri de pace, Europa le spune cetățenilor să se pregătească de război, notează Wall Street Journal (WSJ). Mai mult, Rusia ar putea fi declarată stat sponsor al terorismului în SUA.

UPDATE Atac cu drone rusești lângă granița Republicii Moldova. Activitatea punctelor de trecere a frontierei Palanca-Maiaki Udobnoe și Tudora-Starokazacie este sistată, după ce, în jurul orei 16.00, drone cu încărcătură explozivă au lovit podul peste Nistru situat în extravilanul localității Maiaki-Udobnoe din Ucraina. Momentul atacului a fost surpins de internauți, care au postat imagini pe rețelele de socializare. Presa din Ucraina scrie că o femeie ar fi decedat, iar trei copii au fost răniți. Informația nu a fost însă confirmată de surse oficiale. În urma incidentului, circulația pe pod a fost sistată, iar zona a fost izolată, informează Poliția de Frontieră. Zeci de șoferi au rămas blocați în cozi kilometrice la ieșirea din regiune, în zona localității Maiaki. Autoritățile recomandă cetățenilor să evite deplasările în această zonă și să manifeste prudență sporită, în special în regiunea Odesa.

UPDATE  Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus joi că țara are nevoie urgentă de o decizie legată de fondurile rusești înghețate. El a precizat că hotărârea trebuie luată înainte de „sfârșitul anului”. „Anul acesta”, a accentuat liderul ucrainean. În ceea ce privește parcursul european al Ucrainei, Zelenski a spus că procesul de aderare nu trebuie blocat de niciun stat membru. Zelenski a explicat că intrarea în Uniunea Europeană reprezintă o parte importantă a garanțiilor de securitate pentru Kiev. Din acest motiv, perspectiva aderării are o importanță „cea mai mare” și nu trebuie condiționată de acordul sau susținerea Rusiei. Referitor la discuțiile de pace susținute de Statele Unite, Volodimir Zelenski a declarat că „există progrese în dialogul nostru cu partea americană”. El a spus că se așteaptă ca Moscova să respingă unele propuneri, inclusiv ideea unei forțe europene de stabilizare în Ucraina, esențială pentru garanții de securitate oferite de SUA și Europa, scrie Mediafax.

UPDATE Liderii UE au convenit în cadrul summitului de joi de la Bruxelles să lucreze la opțiunea de finanțare a Ucrainei în perioada 2026-2027 prin utilizarea activelor rusești înghețate, mai degrabă prin împrumuturi comune, potrivit anunțului făcut de prim-ministrul polonez Donald Tusk, citat de Reuters.

UPDATE Liderii Uniunii Europene sunt de acord că utilizarea activelor rusești pentru sprijin financiar acordat Ucrainei reprezintă o soluție corectă, însă mai există detalii tehnice care necesită clarificări. Declarația a fost făcută joi de premierul Poloniei, Donald Tusk, scrie Reuters. „Am făcut cu siguranță un progres, toată lumea este de acord că merită să negociem și ar fi corect să se utilizeze active rusești, dar unele țări vor lupta până la sfârșit pentru a-și maximiza garanțiile”, a spus Donald Tusk jurnaliștilor, la Bruxelles.

UPDATE Institutul pentru Studiul Războiului (ISW - din SUA) se află în centrul unui scandal din cauza manipulării unei hărți interactive a frontului din Ucraina - transmite postul public ucrainean Suspilne, relatează Rador Radio România. Un angajat al acestui centru american de analiză ar fi introdus date false despre înaintarea trupelor ruse în orașul Mirnohrad, regiunea Donețk, pentru a influența rezultatele pariurilor pe platforma Polymarket - scrie publicaţia "Responsible Statecraft", citând o investigaţie "404 Media". Incidentul a avut loc pe 15 noiembrie. Pe platforma Polymarket, utilizatorii pariau dacă Rusia va ocupa Mirnohrad înainte de lăsarea întunericului, majoritatea considerând acest lucru puțin probabil. Totuși, în timpul nopţii, cineva cu acces la administrarea hărților ISW a modificat indicațiile, marcând o intersecție cheie ca fiind deja "ocupată de ruși", fără dovezi reale ale unei astfel de înaintări a armatei Rusiei. Datorită acestei modificări, câțiva investitori care au făcut pariuri riscante au obținut profituri de până la 33.000%. În total, utilizatorii au investit aproximativ 1,3 milioane de dolari pe această piață. Dimineața următoare, modificarea de pe hartă a fost eliminată, dar plățile către câștigători fuseseră deja efectuate, scrie Știripesurse.

UPDATE Kremlinul a confirmat joi că Moscova are în pregătire contacte cu Washingtonul pentru a obţine detalii despre negocierile avute de SUA cu Ucraina şi cu susţinătorii europeni ai acesteia privind o posibilă înţelegere de pace care să pună capăt războiului ruso-ucrainean, relatează agenţiile de știri Reuters şi EFE, citate de Agerpres. 

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a declarat pregătit pentru organizarea alegerilor prezidențiale, în contextul în care Washingtonul a formulat recent o astfel de solicitare. Vorbind cu jurnaliștii joi dimineață, Zelenski a spus că „Statele Unite ale Americii au solicitat organizarea alegerilor prezidențiale, iar eu le-am spus că sunt pregătit pentru astfel de alegeri”, notează Kyiv Post. El a afirmat că alegerile prezidențiale pot fi organizate, dar doar dacă sunt îndeplinite două condiții: securitatea alegătorilor și a soldaților în contextul atacurilor cu rachete în curs și un cadru juridic care să garanteze legitimitatea în condiții de lege marțială. Dacă securitatea alegerilor ar fi asigurată, Zelenski a mai spus că Ucraina „ar putea fi gata să procedeze la organizarea scrutinului în următoarele 60-90 de zile”. „Nu mă agăț de funcția mea. Cred că Ucraina ar trebui să fie pregătită pentru orice evoluție a evenimentelor”, a spus el, potrivit Kyiv Post.

UPDATE Rusia folosește regiunea Kaliningrad nu numai ca bază militară, ci ca instrument de presiune strategică asupra NATO și Europei, a explicat fostul șef al serviciilor de informații din Lituania. Potrivit lui Darius Jurgelevičius, riscul unei escaladări, inclusiv cu componentă nucleară, nu mai poate fi ignorat de oficialii Europei. Poziția enclavei, între Polonia și Lituania, cu acces direct la Marea Baltică, îi oferă Rusiei un avantaj strategic major. „Kaliningrad se află printre primele trei scenarii posibile pentru o confruntare NATO–Rusia. Este un pretext realist pentru justificarea unei escaladări militare”, a declarat joi Jurgelevičius, într-un interviu pentru Kyiv Post.

UPDATE Analiștii militari ucraineni de la DeepState avertizează că forțele ruse au înregistrat noi avansuri în estul regiunii Donețk, apropiindu-se de Myrnohrad și continuând presiunea în direcția orașului Siversk, scrie Spotmedia.

UPDATE Este una din mizele schimburilor diplomatice aflate în desfășurare între Washington și Moscova: sfârșitul războiului din Ucraina ar putea însemna încetarea rapidă a izolării economice a Rusiei față de Occident. Wall Street Journal afirmă, în orice caz, că acesta este unul dintre subiectele de dialog cele mai avansate, scrie RFI.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că discursul său, înregistrat de la Kupiansk, la foarte mică distanță de front, a avut un impact semnificativ asupra partenerilor internaționali, inclusiv asupra Statelor Unite. El a făcut aceste remarci în timp ce răspundea la întrebări despre dacă partenerii au văzut discursul său de la Kupiansk, dacă au înțeles că dictatorul rus Vladimir Putin minte cu privire la situația actuală de pe front și dacă discursul a influențat negocierile, relatează Ukrinform. 

UPDATE „Nu există un act de apărare europeană mai important decât sprijinirea apărării Ucrainei. Următoarele zile vor fi cruciale pentru asigurarea acestui lucru”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unui discurs ținut în fața Parlamentului European, în ajunul summitului.

UPDATE Prim-ministrul polonez Donald Tusk a avertizat că Uniunea Europeană trebuie să aleagă între „bani astăzi sau sânge mâine”, în contextul în care liderii blocului comunitar se reunesc pentru a vota utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei, relatează Independent.

UPDATE Volodimir Zelenski le-a transmis un avertisment dur liderilor europeni înaintea unui summit crucial al Uniunii Europene, desfășurat la Bruxelles, pe fondul unei noi escaladări militare. Președintele Ucrainei spune că Rusia nu dă semne că vrea pacea și se pregătește să continue războiul și anul viitor, în timp ce, potrivit Sky News, trei persoane au fost ucise în urma unor atacuri cu drone ucrainene asupra unui port din Rusia, scrie Libertatea.

UPDATE Kievul va avea „o mare problemă” dacă liderii din Uniunea Europeană (UE) nu vor ajunge la un acord asupra utilizării activelor ruse îngheţate pentru a finanţa un ajutor pentru Ucraina, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski joi, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres. 

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a sosit, joi, la Bruxelles, pentru a convinge liderii europeni să adopte o decizie politică privind transferul către Ucraina a activelor rusești înghețate. Este vorba despre circa 200 de miliarde de euro, care sunt critic necesare Kievului pentru apărare și pentru viitoarea reconstrucție. 

UPDATE Războiul Rusiei împotriva Ucrainei s-ar putea încheia cu un rezultat neașteptat care, potrivit presupunerilor expertului, este discutat în cadrul părții secrete a negocierilor. O „fereastră de oportunitate” pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei ar putea apărea în intervalul dintre februarie și aprilie 2026, în timp ce 90% din negocierile care au avut loc și continuă să aibă loc rămân cu ușile închise — aceasta este opinia exprimată pentru TSN.ua de către politologul Volodimir Fesenko.

UPDATE Congresul american a adoptat miercuri strategia de apărare a Statelor Unite pentru anul 2026, reafirmând sprijinul Washingtonului pentru alianțele din Europa și pentru Ucraina. Decizia contrazice profund mesajele recente transmise de președintele Donald Trump. Congresul Statelor Unite a aprobat miercuri Legea de Autorizare a Apărării Naționale (NDAA) pentru 2026, documentul anual care stabilește prioritățile de securitate și bugetul apărării americane, scrie NewsWeek.

UPDATE Trei persoane, inclusiv doi membri ai echipajului unei nave de marfă, au fost ucise în atacuri cu drone ucrainene, joi noapte, asupra portului rusesc Rostov-pe-Don și a orașului Bataisk din sudul regiunii Rostov, a declarat guvernatorul local.

UPDATE Aproape că nu trece o săptămână fără ca un guvern european, un lider militar sau un șef al serviciilor de securitate să țină un discurs sumbru, avertizând populația că se îndreaptă spre un posibil război cu Rusia. Este o schimbare psihologică profundă pentru un continent care, după două războaie mondiale, s-a reconstruit promovând armonia și prosperitatea economică comună, scrie publicația Wall Street Journal.

UPDATE Trimisul președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, este așteptat să viziteze Miami în acest weekend pentru discuții cu trimisul Casei Albe, Steve Witkoff, și consilierul și ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, cu privire la planul SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, au declarat un oficial al Casei Albe și o sursă bine informată, relatează Axios. Emisarii lui Donald Trump le vor prezenta oficialilor ruși concluziile celei mai recente runde de discuții, în condițiile în care Moscova nu și-a schimbat semnificativ poziția, afirmă surse citate de Politico.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că, dacă țările alianței nu își vor respecta angajamentul de a aloca cel puțin 5% din PIB pentru apărare, Rusia ar putea deveni mai puternică decât ele în câțiva ani, potrivi BBC. Într-un interviu acordat BBC Radio, Rutte a comentat și recentele declarații ale președintelui rus Vladimir Putin cu privire la intenția sa de a cuceri teritoriile ucrainene, pe care Rusia le numește „teritoriile sale istorice”. Rutte a calificat drept „nebunie” faptul că dorința lui Putin de a-și realiza „ideea istorică de a recâștiga influența în Ucraina” sau în întreaga fostă Uniune Sovietică a dus deja la moartea sau rănirea a 1,1 milioane de ruși.

UPDATE Președintele ucrainean a menționat că semnalele pe care le transmite Putin nu sunt deloc noi. „El nu vrea să încheie războiul. Întrebarea este dacă îl poate continua. Aceasta depinde deja de parteneri, de presiunea lor sancționară și diplomatică. Acum, colegii americani afirmă că Putin este pregătit pentru încheierea războiului. Atât în mod public, cât și în formate nepublice. Noi susținem inițiativele americanilor” – a adăugat președintele Ucrainei. Zelenski a subliniat că Ucraina nu este de acord cu toate elementele posibilelor viitoare acorduri, existând, printre altele, diferențe privind problema teritorială, finanțarea activelor înghețate etc, scrie Rador.

UPDATE Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei și acțiunile coordonate ale aliaților pot împiedica regimul de la Kremlin să continue războiul în același ritm în anul care urmează. „Nu cred că economia lui Putin este capabilă să susțină acest război la aceeași intensitate ca înainte. Dacă sancțiunile vor funcționa cu adevărat şi Statele Unite vor fi cinstite și transparente, iar Putin va încetini acum diplomatic acest val, SUA vor exercita o presiune mai mare asupra lui” – a afirmat Zelenski, joi, la o discuție cu presa, notează Rador.

UPDATE Comisia Dunării a creat un registru al pagubelor cauzate de agresiunea rusă în regiunea Dunării de Jos și a constatat încălcări ale Convenției de la Belgrad – a anunţat vicepremierul pentru reconstrucția Ucrainei, Oleksi Kuleba. Potrivit acestuia, la cea de-a 104-a sesiune a organizației, cele mai multe state membre au susținut decizia inițiată de Ucraina privind crearea unui astfel de registru special al pagubelor provocate de Rusia în zona dunăreană, notează Rador.

UPDATE „O noapte dificilă pentru regiunea noastră Cerkasî”, a scris guvernatorul Ihor Tabureț pe aplicația de mesagerie Telegram. Conform acestuia, atacul a vizat infrastructura critică, iar o parte a principalului oraș al regiunii a rămas fără energie electrică. Totodată, mai mult de 12 case au fost avariate în urma bombardamentului. Armata ucraineană a precizat că Rusia a lansat în total 82 de drone asupra Ucrainei în cursul nopții, iar forțele ucrainene au reușit să neutralizeze 63 dintre ele, potrivit News.ro.

UPDATE Armata rusă a lansat 82 de drone, inclusiv drone de tip Shahed sau Gerbera asupra regiunilor Cerkasî, Odessa, Nikolaev, Dnipropetrovsk și Sumî, au anunțat Forțele Aeriene Ucrainene, punctând că 63 au fost doborâte de sistemele de apărare aeriană ucrainene. În regiunea Sumî, o dronă a provocat daune infrastructurii civile, rănind o persoane. În regiunea Odesa au fost avariate un bloc rezidențial și o școală, fiind rănite șapte persoane. Șase au primit îngrijiri la fața locului, a șaptea fiind internată în stare moderată. Regiunea Nikolaev a fost vizată de atacuri asupra infrastructurii energetice, care au provocat întreruperi de curent, fără să fie anunțate victime. În regiunea Cerkasî, în orașul Krivoi Rog, dronele au au lovit zone rezidențiale, declanșând incendii și rănind două persoane.

UPDATE Compania rusă ZaVOZ, specializată în proiectarea de echipamente militare, a anunţat joi că începe producţia în masă a unei noi uniforme de camuflaj care va permite soldaţilor să treacă nedetectați de dronele inamice, chiar şi de cele echipate cu camere cu infraroșu, informează EFE.

UPDATE Congresul Statelor Unite este acum scena unei confruntări politice și morale majore, după ce un proiect de lege bipartizan ar putea desemna Rusia drept stat sponsor al terorismului. Inițiativa vizează în special răpirea copiilor ucraineni și atacurile asupra populației civile. Legiuitorii americani dezbat intens desemnarea Rusiei drept stat sponsor al terorismului, într-un moment în care războiul brutal al Ruiei din Ucraina continuă să facă zilnic victime în rândul populației nevinovate și în special în rândul copiilor, scrie NewsWeek.

UPDATE Vânzările de medicamente pentru mahmureală în Rusia au crescut cu 27% între ianuarie şi octombrie 2025, atingând un maxim al ultimilor trei ani, o situaţie pe care companiile farmaceutice ruseşti o atribuie creșterii concurenței şi unei tendințe tot mai mari în rândul ruşilor către un stil de viaţă mai sănătos, relatează joi agenția EFE.

UPDATE Autoritățile ruse au anunțat joi condamnarea la 13 ani de închisoare a lui Hayden Davies, un cetățean britanic în vârstă de 30 de ani, acuzat că a luptat ca mercenar de partea Ucrainei împotriva Rusiei, notează Reuters. Potrivit Procuraturii Generale al Rusiei, Davies a fost judecat de o instanță din Donețk-ul ocupat. Acesta ar fi ajuns în Ucraina în august 2024. Acesta a intrat în Legiunea Internaționale pentru Apărarea Ucrainei, ar fi participat la procesul de instrucția și ar fi luptat împotriva armate ruse în Donețk. Procuratura mai anunță că britanicul ar fi fost capturat de trupele ruse în iarna anului 2024, fiind înarmat cu o pușcă de asalt americană și muniție. 

UPDATE Istoricul Thierry Wolton avertizează că democrația europeană rămâne neînțeleasă de restul lumii și se declară surprins de acordul dintre Putin și Trump, menit să slăbească Europa pentru câștig economic ulterior. Democrația este un fenomen născut în Europa, specific acestui continent, care nu e de interes pentru restul lumii şi nici înţeles. Europa este asemenea satului de gali din povestea Asterix şi Obelix, o mică insulă care este asediată şi căreia ceilalți îi vor pielea, afirmă istoricul francez Thierry Wolton într-un interviu acordat News.ro. Wolton spune că a fost surprins de amploarea înțelegerii făcute de Putin şi Trump peste capul Europei, cei doi având interesul comun de a slăbi construcția politică europeană pentru a putea exploata şi domina apoi economic ţările de pe continent.

UPDATE Luna trecută, liderul de la Kremlin a confirmat că Rusia a început deja demersurile pentru producția de serie a sistemului Oreșnik. Putin a lăudat anterior puterea de distrugere a rachetei, comparând-o cu cea a unei arme nucleare și susținând că este imposibil de interceptat, deși unii experți internaționali s-au arătat sceptici față de aceste afirmații. „Până la sfârșitul acestui an, noul sistem de rachete hipersonice cu rază medie de acțiune Oreșnik va fi introdus în serviciul de luptă”, a declarat Putin miercuri, în cadrul unei reuniuni extinse cu înalți oficiali militari la Moscova. Mai mult, Rusia intenționează să desfășoare acest sistem și pe teritoriul statului vecin Belarus, care are granițe comune atât cu Ucraina, cât și cu state membre NATO. Președintele belarus, Alexandr Lukașenko, a confirmat recent că rachetele Oreșnik vor intra în serviciu de luptă în țara sa până la finalul anului 2025. În replică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că raza de acțiune a acestor rachete reprezintă o amenințare directă la adresa întregii Europe. El a solicitat guvernelor occidentale să impună sancțiuni drastice companiilor rusești implicate în dezvoltarea acestei noi tehnologii militare, notează Realitatea.

UPDATE  Estonia a început instalarea primelor buncăre militare în secțiunea sud-estică a frontierei sale cu Rusia, ca parte a Liniei de Apărare Baltice, un amplu proiect defensiv comun al statelor baltice, potrivit Onet. Noile structuri subterane vor constitui nucleul unui sistem de fortificații menit să întărească flancul estic al NATO în regiune.

UPDATE Trei grăniceri ruşi au trecut ilegal în teritoriul Estoniei miercuri, a anunţat Ministerul estonian de Externe, relatează dpa. Potrivit ministerului, cei trei au traversat linia de control între Estonia şi Rusia pe un dig de protecţie de pe râul Narva, conform Agerpres. Cei trei au ajuns la faţa locului cu un vehicul cu pernă de aer, apoi au mers pe jos de-a lungul digului, după care s-au întors la vehiculul lor şi au trecut înapoi pe partea rusă. Ministerul a publicat o înregistrare video înregistrată de o cameră de supraveghere de la locul incidentului, care a avut loc lângă satul Vasknarva. Ministrul de interne estonian Igor Taro a afirmat că motivele grănicerilor ruşi sunt neclare.